265 matches
-
Uniunea culturală valonă (UCW), ce reunește peste 200 de cercuri de teatru amator, grupuri de scriitori, comitete de pomovare a valonei în școală. Există cincisprezece reviste cu apariție regulată. Nu în ultimul rând, trebuie amintită Societatea de limbă și literatură valonă (înființată în 1856), care promovează literatura valonă și studierea limbilor regionale romanice din Valonia (mai ales dialectologia, etimologia, ș.a.m.d.). Cuvintele românești Bărăbanț, Brabant, "vălean" au la origine toponimii valone (cum, de pildă, numele Cătălan, Tăutu, etc. vin de la
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
200 de cercuri de teatru amator, grupuri de scriitori, comitete de pomovare a valonei în școală. Există cincisprezece reviste cu apariție regulată. Nu în ultimul rând, trebuie amintită Societatea de limbă și literatură valonă (înființată în 1856), care promovează literatura valonă și studierea limbilor regionale romanice din Valonia (mai ales dialectologia, etimologia, ș.a.m.d.). Cuvintele românești Bărăbanț, Brabant, "vălean" au la origine toponimii valone (cum, de pildă, numele Cătălan, Tăutu, etc. vin de la alte toponimii sau etnonimii). Însuși cuvîntul ""wallon
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
ultimul rând, trebuie amintită Societatea de limbă și literatură valonă (înființată în 1856), care promovează literatura valonă și studierea limbilor regionale romanice din Valonia (mai ales dialectologia, etimologia, ș.a.m.d.). Cuvintele românești Bărăbanț, Brabant, "vălean" au la origine toponimii valone (cum, de pildă, numele Cătălan, Tăutu, etc. vin de la alte toponimii sau etnonimii). Însuși cuvîntul ""wallon"" are aceeași etimologie cu cuvintele "vlah" / "valah", "vlaș" (arhaism utilizat de limbile nordice în Evul Mediu timpuriu pentru "italian"), "velș" (locuitor din Țara Galilor), etc.
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
cuvintele "vlah" / "valah", "vlaș" (arhaism utilizat de limbile nordice în Evul Mediu timpuriu pentru "italian"), "velș" (locuitor din Țara Galilor), etc. Aceasta arată însăși originea romanică a diferitelor neamuri. Din punct de vedere gramatical, există multe asemănări între limbile română și valonă, există caracteristici comune, ce lipsesc în alte limbi romanice. Printre altele, timpurile supracompuse, atât de mult folosite în Ardeal. Formele verbale folosite în subordonata condițională introdusă prin conjuncția "si" sunt întocmai ca în limba română. De exemplu: Din punct de
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
în Ardeal. Formele verbale folosite în subordonata condițională introdusă prin conjuncția "si" sunt întocmai ca în limba română. De exemplu: Din punct de vedere fonetic, există câteva caracteristici. Cei doi diftongi ori diasisteme din limba română se găsesc și în valonă. De exemplu, 'moarte, poartă, coardă' se fac în valonă: 'moirt', 'poite', 'coide' (pronunțate: "moar, poat, coad" sau "muer, puet, cued"). De asemenea, 'pourcea', 'bea' se pronunță în vestul Valoniei la fel ca în Moldova și Muntenia, pe când în estul și
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
prin conjuncția "si" sunt întocmai ca în limba română. De exemplu: Din punct de vedere fonetic, există câteva caracteristici. Cei doi diftongi ori diasisteme din limba română se găsesc și în valonă. De exemplu, 'moarte, poartă, coardă' se fac în valonă: 'moirt', 'poite', 'coide' (pronunțate: "moar, poat, coad" sau "muer, puet, cued"). De asemenea, 'pourcea', 'bea' se pronunță în vestul Valoniei la fel ca în Moldova și Muntenia, pe când în estul și sudul Valoniei se pronunță ca în Ardeal. Verbele terminate
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
asemenea, 'pourcea', 'bea' se pronunță în vestul Valoniei la fel ca în Moldova și Muntenia, pe când în estul și sudul Valoniei se pronunță ca în Ardeal. Verbele terminate în '-ște' și chiar anumite substantive terminate în '-scă' devin în limba valonă '-exhe'. De pildă, 'a crește', 'a cunoaște', etc., devin 'crexhe', 'conexhe'. Limba valonă, împreună cu italiana, româna și romanșa, a păstrat cele două consoane din limba latină, "ce-ci, ge-gi", însă scrise 'tch' și 'dj'. În cazul participiilor, "z" din limba
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
și Muntenia, pe când în estul și sudul Valoniei se pronunță ca în Ardeal. Verbele terminate în '-ște' și chiar anumite substantive terminate în '-scă' devin în limba valonă '-exhe'. De pildă, 'a crește', 'a cunoaște', etc., devin 'crexhe', 'conexhe'. Limba valonă, împreună cu italiana, româna și romanșa, a păstrat cele două consoane din limba latină, "ce-ci, ge-gi", însă scrise 'tch' și 'dj'. În cazul participiilor, "z" din limba română devine "y" în valonă: Iată o listă neexhaustivă de cuvinte române și
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
crește', 'a cunoaște', etc., devin 'crexhe', 'conexhe'. Limba valonă, împreună cu italiana, româna și romanșa, a păstrat cele două consoane din limba latină, "ce-ci, ge-gi", însă scrise 'tch' și 'dj'. În cazul participiilor, "z" din limba română devine "y" în valonă: Iată o listă neexhaustivă de cuvinte române și valone, având același înțeles sau aceleași înțelesuri, și având aceeași origine etimologică. Cuvântul românesc "huilă" își are originea în valonul "hoye". Urmează o paralelă între două variante - una valonă, cealaltă românească - ale
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
împreună cu italiana, româna și romanșa, a păstrat cele două consoane din limba latină, "ce-ci, ge-gi", însă scrise 'tch' și 'dj'. În cazul participiilor, "z" din limba română devine "y" în valonă: Iată o listă neexhaustivă de cuvinte române și valone, având același înțeles sau aceleași înțelesuri, și având aceeași origine etimologică. Cuvântul românesc "huilă" își are originea în valonul "hoye". Urmează o paralelă între două variante - una valonă, cealaltă românească - ale unui fragment de text din Biblie, din Cartea Facerii
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
devine "y" în valonă: Iată o listă neexhaustivă de cuvinte române și valone, având același înțeles sau aceleași înțelesuri, și având aceeași origine etimologică. Cuvântul românesc "huilă" își are originea în valonul "hoye". Urmează o paralelă între două variante - una valonă, cealaltă românească - ale unui fragment de text din Biblie, din Cartea Facerii. Varianta valonă este traducerea D-lui Lorint Hendschel. "Djeneze" / Facere, c. 41, v. 26 c. 41, v. 27 c. 42, v. 19 c. 42, v. 20 c. 42
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
același înțeles sau aceleași înțelesuri, și având aceeași origine etimologică. Cuvântul românesc "huilă" își are originea în valonul "hoye". Urmează o paralelă între două variante - una valonă, cealaltă românească - ale unui fragment de text din Biblie, din Cartea Facerii. Varianta valonă este traducerea D-lui Lorint Hendschel. "Djeneze" / Facere, c. 41, v. 26 c. 41, v. 27 c. 42, v. 19 c. 42, v. 20 c. 42, v. 21
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
asistentul său, Benoit Denis. În 2005 scriitorul a fost nominalizat pentru titlul de De Grootste Belg / Le plus grand Belge ("Cel mai Mare Belgian") în două emisiuni TV separate. În versiunea flamanda a terminat pe locul 77, iar în cea valona pe locul 10. În România, editura Polirom, Iași a început din 2004 să editeze integral seria de române și povestiri polițiste avându-l ca protagonist pe comisarul Maigret, într-o colecție numită Seria Maigret. Seria Maigret: "Monsieur Gallet, décédé" - 1931
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
i (în valonă "Walons", în franceză "Wallons") sunt un popor romanic din Belgia, care locuiește în sudul și sud-estul țării. Pe lângă teritoriul belgian, comunități valone importante mai există în Franța, Statele Unite, Argentina, Brazilia, etc. i reprezintă urmașii belgilor romanizați de-a lungul secolelor
Valoni () [Corola-website/Science/328664_a_329993]
-
i (în valonă "Walons", în franceză "Wallons") sunt un popor romanic din Belgia, care locuiește în sudul și sud-estul țării. Pe lângă teritoriul belgian, comunități valone importante mai există în Franța, Statele Unite, Argentina, Brazilia, etc. i reprezintă urmașii belgilor romanizați de-a lungul secolelor I î.Hr. - V d.Hr., care au resimțit o puternică influență francă după căderea Imperiului Roman. Vorbesc cu preponderență franceza și mai
Valoni () [Corola-website/Science/328664_a_329993]
-
mai există în Franța, Statele Unite, Argentina, Brazilia, etc. i reprezintă urmașii belgilor romanizați de-a lungul secolelor I î.Hr. - V d.Hr., care au resimțit o puternică influență francă după căderea Imperiului Roman. Vorbesc cu preponderență franceza și mai puțin valona. Între secolele XVI și XIX, cei mai mulți valoni în mod deliberat au trecut la limba franceză standard, din cauza prestigiului acesteia mai mare, dar păstrând totodată o identitatea etnică excelentă, datorată locuirii într-un alt stat. Cu participarea directă a valonilor în
Valoni () [Corola-website/Science/328664_a_329993]
-
franceză standard, din cauza prestigiului acesteia mai mare, dar păstrând totodată o identitatea etnică excelentă, datorată locuirii într-un alt stat. Cu participarea directă a valonilor în capitala Belgiei, Bruxelles, în secolele XIX și XX s-a format o altă sub-etnie valonă, cea Bruxelleză.
Valoni () [Corola-website/Science/328664_a_329993]
-
regim de urgență. Linia a fost dată în folosință cu un an înaintea tunelului și cu 18 luni înainte de începerea serviciului Eurostar. Legătura către Bruxelles nu a fost deschisă decât în 1997 datorită numeroaselor dezacorduri politice dintre comunitățile flamande și valone din Belgia asupra traseului liniei. Odată cu inaugurarea acesteia legătura spre Bruxelles a devenit prima linie de mare viteză transfrontalieră din lume.
LGV Nord () [Corola-website/Science/310573_a_311902]
-
belgiene. Societatea de Transport Intercomunal Bruxelles operează metroul din Bruxelles și o rețea de linii de autobuz și tramvai, dar se ocupă și de administrația drumurilor în cele 19 comune care alcătuiesc regiunea. Societățile de transport flamandă De Lijn și valonă TEC asigură legături rutiere cu celelalte regiuni ale belgiei. Societatea Națională de Căi ferate Belgiană asigră legături feroviare cu majoritatea localităților importante belgiene iar o serie de servicii feroviare internaționale, Thalys, Eurostar, TGV, ICE, asigură legături cu marile orașe din apropierea
Regiunea Capitalei Bruxelles () [Corola-website/Science/298523_a_299852]
-
francofon, conform acelei concepții filosofico-politice de origine franceză conform căreia fiecare națiune ar fi trebuit să vorbească o singură limbă. În secolul al XIX-lea Bruxelles a cunoscut o dezvoltare industrială, care a dus la sporirea numărului locuitorilor de origine valonă. În același timp, localnicii erau obligați să vorbească franceza. Astfel, în secolul al XX-lea numărul francofonilor a depășit numărul vorbitorilor de idiomuri brusselare și flamande. Datorită industriei, orașul Bruxelles s-a extins și a acaparat unele comune din jurul său
Regiunea Capitalei Bruxelles () [Corola-website/Science/298523_a_299852]
-
cu același nume, se află la 60 km sud de Bruxelles. La 1 ianuarie 2008 comună avea o populatie totală de 107.939 locuitori. Comună actuala Namur a fost formată în 1977, prin fuziunea cu comunele învecinate. Acestea sunt (denumirile valone sunt în paranteze): Beez (Bê), Belgrade, Boninne, Bouge (Boudje), Champion (Tchampion-dlé-Nameur), Cognelée (Cognêye), Daussoulx (Dåssoû), Dave (Dåve), Erpent (Erpint), Flawinne, Gelbressée (Djerboussêye), Jambes (Djambe), Lives-sur-Meuse (Live), Loyers (Loyi), Malonne, Marche-les-Dames (Måtche-les-Dames), Naninne, Rénne, Saint-Marc (Sint-Må), Saint-Servais (Sint-Serwai), Suarlée (Swarlêye), Temploux
Namur () [Corola-website/Science/298450_a_299779]
-
care n-au de-a face nici cu ritul bizantin grec ori slav, nici cu ritul latin, dar care sunt comune tuturor riturilor hispano-galice. Folcloriștii Maurice Delbouille și Auguste Doutrepont au scos la lumină o serie de colinde și viflaemuri valone foarte asemănătoare colindelor românești. În plus, o mare parte a colindelor românești sunt glose populare ale anaforalelor galice. Cuvintele liturgice de bază din limba română vin din limba latină liturgică a ritului galic, și nu din limba latină a ritului
Româna liturgică () [Corola-website/Science/298740_a_300069]
-
era în zona în noaptea de 14 mai, la nord de baraj. Conducătorul italian de flotilă "Mirabello" era însoțit de distrugătoarele franceze "Commandant Rivière", "Bisson", și "Cimeterre". Distrugătorul italian "Borea" era și el prin zonă, escortând un mic convoi către Valona. O forță de sprijin cu baza în era formată din crucișătoarele britanice "Dartmouth" și "Bristol" și din mai multe distrugătoare franceze și italiene. Convoiul italian escortat de "Borea" a fost atacat de distrugătoarele austro-ungare "Csepel" și "Balaton" la aproximativ 03
Bătălia din Strâmtoarea Otranto (1917) () [Corola-website/Science/336837_a_338166]
-
provocat mai multe pierderi grave blocadei Antantei. În plus față de drifterele scufundate și avariate, crucișătorul "Dartmouth" a fost aproape scufundat de submarinul german "UC-25", distrugătorul francez "Boutefeu" a fost minat și s-a scufundat, si un convoi cu muniție către Valona a fost oprit. Cu toate acestea, într-un sens strategic, bătălia a avut un impact redus asupra războiului. Barajul nu era, oricum, niciodată deosebit de eficient în a preveni operațiunile submarine ale Germaniei și Austro-Ungariei. Drifterele puteau acoperi aproximativ 800 m
Bătălia din Strâmtoarea Otranto (1917) () [Corola-website/Science/336837_a_338166]
-
are 58% din populație iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din populație. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere de frontiera cu regiunea valonă și are 10% din populație. O mică comunitate germanofonă există în estul Valoniei. Diversitatea lingvistică și conflictele politice și culturale asociate acesteia sunt reflectate în istoria politică și în sistemul complex de guvernare Numele 'Belgia' este derivat din numele provinciei
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]