370 matches
-
veniturilor femeilor și asupra posibilităților acestora de a găsi suficient timp pentru a se angaja în activități remunerate, ținând seama de faptul că munca domestică a femeii, oricât ar fi de grea, nu este luată niciodată în calcul și nici valorizată. Politicile de privatizare au subminat și șansele oamenilor de a-și crește nivelul de trai sau de a-și crea mici întreprinderi private locale. Muncitorii sunt nemulțumiți, pentru că posturile lor sunt restructurate, iar serviciile sociale sistate, în timp ce sunt angajați expatriați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
este considerat ca atare). Funcții generale ale organelor Zang Organele Zang au următoarele funcții generale: • de a stoca energia dobândită și înnăscută; • de a transforma și de a metaboliza energia și substanțele; • de a transporta și de a distribui substanțele valorizate; • de a guverna funcțiile vitale. Vom vedea mai departe că fiecare organ Zang sau Fu posedă funcții specifice. Cele șase organe Yang „FU” Ele sunt relativ goale și orientate spre exterior: • vezică; • stomac; • vezică biliară; • intestin subțire; • intestinul gros; • Triplului
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și socială etc.) -, stârnește iritare și reacții de ripostă. Unii dintre cei vizați contraatacă, contestându-le optzeciștilor valoarea, învinuindu-i de a fi livrești, inautentici - confecționeri manieriști, plăsmuitori de „universuri de carton” - și evazioniști, demisionari de la angajarea existențială (din nou valorizată, mai ales în rândul foarte tinerilor scriitori), și, în focul polemicii, procedează fie la contestarea p., fie la redefiniri pro domo, uneori fanteziste și discutabile. Repere bibliografice: Postmodernismul, CC, 1986, 1-2 (număr special); Radu Enescu, Despre postmodernism. După sau dincolo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
e un neant, ci aparține a ceea ce «este» în sensul propriu al termenului” (p. 59). Pentru rațiune intră în joc doar considerentele zilei, care motivează și întemeiază acțiunea umană, în vreme ce „cealaltă parte” e circumscrisă, determinată și în cele din urmă valorizată (sau devalorizată) în numele acelorași legi „clare și distincte”. Între Antigona și Creon se insinuează distanța (de incomprehensiune) dintre lumea mitului și lumea modernă. * În 1973, la cinci ani de la intervenția asupra Antigonei, Patočka rostește în fața unui auditoriu restrâns o serie
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pune bazele unui nou utopism în timpuri post-utopice, creditând narațiunea teleologică modernă a dezvoltării și progresului prin intermediul inovațiilor tehnologice. Câtă vreme progresul este considerat a fi un factor al expansiunii puterii raționalității în domeniul vizualului, noile tehnologii ale vizualului sunt valorizate în măsura în care furnizează cât mai multe resurse pentru aproprierea, manipularea și controlul vizual al lumii. Kevin Robins propune, însă, o critică a idealismului triumfalist, tehnocratic, progresist și raționalist, legat de noile tehnologii. Interesat să dezvolte unele perspective și agende alternative, Robins
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
asigure familiei cele necesare traiului, să ocupe poziții de conducere). Sunt apreciate persoanele puternice, inteligente, nu există milă pentru cei slabi, săracii sunt condamnați de societate, standardele estetice se înscriu în sfera lui „mare” și „repede”. În culturile feminine este valorizată egalitatea între sexe, sunt promovate comportamentele androgine și relațiile sociale armonioase, sunt valorizate atribute feminine cum ar fi prietenia, înțelegerea, intuiția, frumusețea, bunătatea, generozitatea, solidaritatea, modestia, egalitatea, compasiunea, emoția; conflictele sunt rezolvate prin negociere și compromis. Relațiile între rolurile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
numesc "netichetă" (netiquette) codul etic al cyberspațiului, care include bunele maniere online și utilizarea corectă a cyber-jargonului. Cele două principii etice care fundamentează comunicarea și interacțiunile din spațiul virtual sunt, în opinia lui Krol (1992, p. 35): a. Individualismul este valorizat și protejat; b. Rețeaua este bună și trebuie protejată. Comportamentul etic în cadrul comunităților virtuale presupune respectul față de ceilalți, față de identitatea și produsele lor intelectuale, dar și utilizarea mijloacelor tehnice disponibile într-un mod corespunzător, având în vedere buna funcționare a
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ca un factor motivațional important și ca un indicator al experiențelor religioase și nu numai. Emoțiile și sentimentele cel mai frecvent menționate sunt pozitive și au ca obiect principal semenii sau, în termenii religioși consacrați, aproapele. De departe cea mai valorizată este dragostea, atât ca sentiment care stă la baza tuturor relațiilor umane și transcendente, cât și ca principiu sau lege de origine divină ce așează binele celuilalt înaintea intereselor proprii. În spiritul textului biblic, inima este menționată frecvent ca fiind
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunităților locale care nu au acces la spațiul virtual și care sunt orientați spre prezervarea practicilor și obiceiurilor religioase. În comunitățile care se bazează pe consens în ceea ce privește credințele, raționamentele și convingerile religioase, exprimarea independenței intelectuale reprezintă adesea un aspect puțin valorizat. Totuși, cei mai mulți dintre subiecții participanți la studiu au afirmat că în comunitățile religioase locale la care participă sunt încurajați într-o măsură medie (34,26%) sau mare (33,33%) să gândească independent. Această atitudine pare a fi definitorie pentru o
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
el a dobândit, în doar câțiva ani, un profil suficient de stabil pentru a deveni școlăresc. Înainte de a se recunoaște, fie și parțial, în discursul istoric despre totalitarism 5, supraviețuitorii lui s-au căutat în trecuturi mai puțin conflictuale și valorizate pozitiv, cum ar fi perioada interbelică sau Evul Mediu. Nevoia distrugerii simbolurilor și a constructelor propagandistice socialiste, pentru a fi înlocuite cu altele mai puțin abuzate a fost, de altfel, un simptom general al țărilor proaspăt eliberate de comunism 6
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
crea o comunitate, definită prin chiar faptul consumării mesajelor primite. Memoria unei colectivități nu este niciodată un întreg compact și static, ea depinzând continuu de selecția, transmisia și confirmarea informațiilor vehiculate. Fondul mnemonic al unei societăți este în permanență manipulat, valorizat, cenzurat, recuperat sau negat, într-un concert dizarmonic de tonuri și voci. Memoria creează și întreține emoții 40. Afectele au un rol major în aceste fluxuri sociale, influențând și codurile științifice sau birocratice de transmisie, inclusiv pe cele școlare. În ciuda
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a fost, până la urmă, transformată într-o victorie, căci "biruitor, Ștefan a înaintat până la București, ajutându-l pe Vlad Țepeș să urce a doua oară în scaunul domnesc (s.n. C.M.)". Această acțiune nu a fost defel lămurită, fiind în schimb valorizată afectiv prin contrast cu ceea ce a urmat: "niște boieri trădători, înțeleși cu sultanul, l-au ucis ca niște mișei (s.n. C.M.)"40 pe Țepeș. Sfârșitul luptelor cu turcii nu a fost inclus în tabloul general de război, ci în fragmentul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
crezare textelor analizate, româncele atrag privirile observatorilor maghiari În primul rând datorită frumuseții lor. În al doilea rând, interesul față de ele este stimulat de portul lor pitoresc, dar și de tendința de a se Împodobi - trăsături care nu sunt Însă valorizate Întotdeauna Într-un mod pozitiv. Ca și În cazul imaginii bărbaților, felul În care este reprezentat aspectul fizic al femeilor va fi influențat de aprecierile cu privire la trăsăturile morale și comportamentale care le sunt atribuite. Româncele, considerate, de obicei, mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este formată de metodiștii liberali. Aceștia nu mai sunt vegetarieni și „acceptă valorile culturale, spiritul modern”. caracteristicile specifice cultului metodist sunt: * respinge Sfânta Tradiție a creștinismului clasic. Trimiterea este la hotărârile Sinoadelor Ecumenice și la scrierile Sfinților Părinți. * Biblia este valorizată ca fiind „singura sursă de cunoaștere a lui Dumnezeu...”. * Dintre cele șapte taine creștine, metodismul acceptă doar două: botezul și Împărtășania. * Din cadrul Sfintei Treimi, metodismul privilegiază importanța și rolul Sfântului Duh. * crede în Mântuitorul IIsus Hristos, „în a doua venire
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
din istorie, care deja oferă o idee clară despre preferințele ideologice (ordinea apariției lor nu este cronologică). Astfel, de la momentul 514 î. Cr., de la conflictul geților cu regele Darius, la 336 î. Cr. și campania lui Alexandru Macedon, trecând prin triada mult valorizată a regilor daci Dromichete, Burebista, Decebal, prin Menumorut, Litovoi, momentul Posada, voievodul Dragoș, Mircea cel Bătrân (reșapat în "cel Mare"), Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Ioan Vodă cel Cumplit (sau mai neutru, "cel Viteaz"), Mihai Viteazul, Dimitrie
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Prințesa și bobul de mazăre (exemplul (8) pagina 41). Într-adevăr, primele două propoziții nu constituie decât macro-propoziția Pn1Orientarea sau Situația inițială: propoziția [a] arată subiectul S al întâmplării și relativa [b] precizează deținătorul obiectului căutat ("voia") adică un obiect valorizat ("o prințesă"). În articolul său "Tematica" din 1925, B. Tomașevschi definea în acest mod prima macro-propoziție: Situația inițială necesită o introducere narativă. Povestirea împrejurărilor ce determină starea inițială a personajelor și raporturile dintre ele se numește expozițiune" (1965: 275). La
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este, cu siguranță, cea descrisă în cele două scheme de susținere argumentative ale propozițiilor pe care tocmai le-am arătat, însă aceasta nu-și saturează sensul decât în cadrul logicii narative specifice poveștilor: subiecții pleacă în căutarea unui obiect care trebuie valorizat, ei încearcă să transforme o relație de disjuncție într-o relație de conjuncție pentru a aduce obiectul care lipsește și care reprezintă, de fapt, motivația narațiunii. Prima secvență, marcată de momentul plecării și cel al întoarcerii subiectului-erou, ne arată și
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sunt plictisitoare [...] atunci când în ele apar expresii lipsite de vigoare; căci nu aduc niciun fel de prețiozitate teatrului iar spectatorului nu-i mai place, obosește și nu mai ascultă" (Schérer 1966: 240). În numele acestui principiu, ornamentul adeseori este mult mai valorizat decât narațiunea: Am putea spune că pasajele narative constituie elemente epidictice în interiorul unei opere, care, în ansamblul ei, nu prezintă acest caracter [...]. Dacă există o legătură strânsă între poezie și genul epidictic, teatrul și, în mod special, tragedia clasică se
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este un stil apropiat celui centrat pe grup, dezvoltarea personalului fiind deosebit de importantă pentru manager, acesta considerând că astfel instituția beneficiază de un personal bine pregătit în același timp stimulându-se atmosfera plăcută de lucru, angajatul simțindu-se apreciat și valorizat. Alt tip de manager descoperit este cel majoritar- după tipologia lui Maier- aflându-se între democratic și autoritar. Încercând o încadrare în tipologia lui Tannenbaum și Schmidt în funcție de gradul de utilizare a autorității și aria de libertate a subordonaților, stilul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
1992, p. 4) consideră că... uzul curent sfârșește prin a da cuvântului elită o accepție proprie, aceea desemnând minoritatea care, într-o societate determinată, dispune la un moment dat de un prestigiu, de niște privilegii ce decurg din calități naturale valorizate socialmente (de exemplu, rasa, sânge etc.) sau din calități dobândite (cultură, merite, aptitudini etc.). Înaintea lui, Lasswell, după ce atrăsese atenția asupra caracterului în mod necesar inadecvat al oricărei definiții unice, propunea caracterizarea elitei în termeni foarte generali prin influență: „Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să ne vină în minte atunci când este vorba despre elite, modalitățile de a le aprecia și pe una, și pe cealaltă sunt extrem de variate, așa cum am avut deja ocazia s-o constatăm. În plus, diferitele domenii de activitate sunt inegal valorizate. Timp de mai mult de un secol, indicatorii prestigiului au rămas relativ stabili, fie că e vorba despre activități de ordin intelectual sau artistic, ludic sau sportiv. Capacitatea unei pături sociale privilegiate de a-și impune gusturile și de a
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
își păstrează specificitatea ei în ordinea politicului. Pentru studierea elitelor politice considerate ca „elite ale puterii”, Lasswell sugerează adoptarea postulatului potrivit căruia orice actor social în interacțiune cu alții caută să maximalizeze, prin acțiunea lui sau prin practici instituționale, rezultatele valorizate (value outcomes). Pentru necesitățile analizei, Lasswell distinge opt categorii de rezultate valorizate care pot intra în discuție: rezultatele acțiunilor în termeni de putere, cultură, bogăție, bunăstare, calificări, afecțiune, respect și rigoare morală (Lasswell, 1965, p. 8). Întrucât elitele sunt caracterizate
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ca „elite ale puterii”, Lasswell sugerează adoptarea postulatului potrivit căruia orice actor social în interacțiune cu alții caută să maximalizeze, prin acțiunea lui sau prin practici instituționale, rezultatele valorizate (value outcomes). Pentru necesitățile analizei, Lasswell distinge opt categorii de rezultate valorizate care pot intra în discuție: rezultatele acțiunilor în termeni de putere, cultură, bogăție, bunăstare, calificări, afecțiune, respect și rigoare morală (Lasswell, 1965, p. 8). Întrucât elitele sunt caracterizate ca grupuri influente, s-ar putea distinge niveluri de influență diferite în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
discuție: rezultatele acțiunilor în termeni de putere, cultură, bogăție, bunăstare, calificări, afecțiune, respect și rigoare morală (Lasswell, 1965, p. 8). Întrucât elitele sunt caracterizate ca grupuri influente, s-ar putea distinge niveluri de influență diferite în raport cu fiecare categorie de rezultate valorizate. Totuși, potrivit lui Lasswell, putem face, fără prea multe riscuri, o „ipoteză de aglutinare”, ceea ce înseamnă că o persoană care ocupă o poziție la vârf în raport cu una dintre valori are serioase șanse să ocupe o poziție la fel de favorabilă în raport cu alte valori
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ca și celelalte elite, are un potențial de influență important. În schimb, ceea ce o distinge de celelelalte elite e faptul că ea dispune de sancțiuni specifice, bazate pe monopolul violenței legimite? Dar, acest potențial de influență depășește întotdeauna limitele domeniului valorizat luat în considerare. La fel stau lucrurile pentru orice altă elită. Elita averii, de exemplu, dispune de posibilități de influență care depășesc limitele domeniului vieții economice. Diferitele valori puse în evidență de Lasswell pot juca un rol atunci când ne punem
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]