439 matches
-
și opera ei: viața! Frumusețea lumânărilor albe de nuntă nu e precedată decât de frumusețea crepusculului zilei văzut întâia dată în viață. Lumânările albe de nuntă iau toate privirile de la mediul vizual, într-un alai de rai nupțial în care valsează mireasa ca o lebădă, apărată cu spadele iubirii: crinii lumânărilor albe! Nunta Altețelor Lor Regale Principesa Margareta și Principele Radu ai României a configurat eternitatea și întotdeauna ineditul nunților consfințite și înfrumusețate în puterea iubirilor mari și ireversibile. Lumea întreagă
POEMUL LUMÂNĂRILOR ALBE DE NUNTĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368279_a_369608]
-
cu mascații, în timp ce la Cluj-Napoca, Demisul îi face ochi dulci lui boccianului, via udreniana, să treacă la Mișcarea Ineptă Populară! Golden Blitz de Cluj-Napoca? Văd că primarul pedelist Boc îi trădează pe cei care l-au făcut prim ministru și valsează către Mișcare. Șmecherește, prin fundație! Așa l-a învățat Demisul național. Păi, ce fel de ardelean ești tu, măi băiete? Auzi, Vaticanul confirmă! Nici nu aveau cum să fie romanizați dacii în doar 200 și ceva de ani. Dar, să
TABLETA DE WEEKEND (57): AUZI... !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362596_a_363925]
-
și eu cu versul, pasul meu... Urme fine de raze scriu pe geam cu degete de rouă din apa sfințită, cu tine-n gând eu mă trezeam privind spre răsărit, eram fericită. În copaci cântă de dor, măiestre, și mugurii valsează-n pas de viu așteaptă înfloritele ferestre cu soare iubitor...într-un târziu. Demult aștept un soare călător să-mi topească-nsingurarea, să-mi picteze cerul făr de nor și să trec cu bine... depărtarea. În primăvară aștept înflorirea că mugurii
AŞTEPT ÎNFLORIREA de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362681_a_364010]
-
bravadă; mai ții minte iubito când am găsit în patul tău un centaur care-ți mângâia fotografia lângă scheletul uitat de groparii care-ți lăsaseră ochii deschiși cu pleoapele rimelate, pline de rugină, ai uitat, te-a acoperit timpul care valsează prin acestă toamnă ca un toreador trecut prin sânge în luptă cu taurul din noi, e frumos, e șarmant când nopțile stau spânzurate de ferestrele cu perdele de muselină și tu privești cum trec moliile prin etamina umbrelor care defilează
MAI ŢII MINTE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362751_a_364080]
-
ei, la „Florii”, apoi le spulberă jur-împrejur. Carpete întinse de margarete vor împături câmpiile și noi românii, le vom zice „florile Principesei”. Florile Principesei noastre! Albe, crestate, pline de fluturi, margaretele sunt ele însele, prințese între flori, cu rochii albe, valsând în muzica soarelui, pe verzile câmpii românești. În minunata zi a „Floriilor”, „florile Principesei” așteaptă să izbucnească din miezul tulpinilor, la aer și lumină. Până când, Principesa le va îmbrățișa și săruta, îi dăruim florile primăverii și inimilor! Aurel V. ZGHERAN
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
BACOVIAN Autor: Brîndușa Maria Meruțiu Publicat în: Ediția nr. 1705 din 01 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului A revenit de azi măreața doamnă. Și plouă, plouă cu frunze albastre în mine, iubire, și-un vânt rece de toamnă se strecoară valsând prin ungherele înlăntrului meu... Plouă, plouă cu ore, minute, secunde-n neștire plouă în mine, iubire, căci nu mai am timp, nici aur să-i plătesc vieții o nouă zi de simbrie, așa c-am s-o las printre vene
BACOVIAN de BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370294_a_371623]
-
multe ne-am promis, Pluteam pe-un colț de cer, în Paradis. Iubirea s-a mutat în alt locaș, Ai alungat-o singur, ca un laș. Te-ai transformat într-un anost boem, Trăindu-ți viața ca într-un poem, Valsând, de unul singur, fără rost, Între "va fi", "a fost" sau "nu a fost"... Referință Bibliografică: VIAȚĂ DE BOEM / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1541, Anul V, 21 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean
VIAȚĂ DE BOEM de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353438_a_354767]
-
din dreapta mea și admir umbrele fantomatice ce plutesc deasupra lacului și iată-le contopindu-se într-un trubadur ce se înalță pe un piedestal din șoapte și cântă cu vocea-i ruga de iubire și mii de licurici,în jurul său valsează,sunt balerini nocturni,plutind pe note muzicale și-l urmează pe acest amorezat ce se înalță tot mai sus,atât de sus încât privirea mea nu-l poate atinge și se prăbușește în negura unduitoare asemeni unei draperii din mătase
ÎNTALNIRE CU PARFUM DE VIS de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352777_a_354106]
-
2015 Toate Articolele Autorului Un pescăruș se-avântă-n cer În fiecare dimineață, Cu un mesaj pentru eter Trimis de largul de sub ceață. Ar vrea să-l simtă în adâncuri, Amestecând cu el culoarea, Ca scenă pentru mii de bancuri De pești valsând în ritm cu marea. Săgeata albă când coboară, Mesaj de taină îi aduce Dinspre tării și o-nfioară, Plutind apoi pe unda-i dulce. Pe înserate pescărușul, Privește-n larg cum se-mpreună, Apa cu cerul sub apusul De soare-n
UN PESCĂRUŞ SE-AVÂNTĂ-N CER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352930_a_354259]
-
Cu măști sculptate-n scorburi de păcate - Doar umbre ce nu simt, de-i zi, de-i noapte, Fiorii dragostei adevărate. TE PORT ÎN ICOANĂ Pe-un ram de alun lângă ciutura slută Ultimul zvâcnet al iernii se simte - Fulgii valsează în curgere mută Și-un cânt răgușit de hulub se mai minte. În vatră-i jăratec, un iz de rășină Plutește-n odăi cu mușcate arzând - Crâmpeie de suflet, trăire divină, Răbojuri de stele pe bolți lunecând. În colțul de
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > BOLTA VERDE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1577 din 26 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Adânc apasă griul desfrunzirii, Pe siluete sprijinite-n aer. Valsând stângaci pe-al vânturilor vaier, Pădurea-și cată, primăvara, mirii. Atârnă muguri, mărțișoare-n ceață, Lumini cerșind din răsărituri oarbe, Din frunze ninse-n giulgiuri, seve soarbe Ca mic dejun în trista dimineață. Căldura va picta în toată verde, O
BOLTA VERDE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353912_a_355241]
-
a stelei ce te călăuzește și stă la fereastra dinspre oceanul anilor tăi, îmbogățind mediul in care trăiești. Împletește-ți INIMA-TRUPUL-SPIRITUL-GÂNDUL, cele patru elemente ale vieții! Nu lăsa umbrele nocive să-ti dizolve armonia! Iubește, simte, crează, pășește hotărât dar valsează elegant pe cărările destinului, inventează zone ce șerpuiesc subtil, alei cu surprize pentru vizitatorii ce-ți calcă pragul. Antrenează-i să asculte ritmurile inimii și muzicii tale, nu-i lăsa să rătăcească în labirintul deșertăciunilor! Invită-i în camera magiei
TEMPLUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354068_a_355397]
-
se apropiaseră. - Dumnezeule, ți-ai pierdut mințile Annie, ești o nerușinată! Lady M.Joseph era siderată. - Sssst ... să nu te audă copiii! duse degetul la buze, mătușica. - Ești fantastică! Pe mine să nu mă audă? Mai bine, taci! Mătușa Annie valsa cu păhărelul de lichior într-o mâna și umbreluța, în cealaltă. - Aici e circ, nu picnic! își aranjă pălăria, înțepată, lady M.Joseph. Trebuia, să o lăsăm acasă pe zăpăcita asta! Ne face de râs. - Mamă, nu mai dramatiza, suntem
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
îi spună lordului ce se întâmplă. El putea să ia cele mai bune măsuri de precauție. Balurile reprezentau o modalitate pentru oameni de a-și demonstra poziția în societate și promovarea relațiilor sociale. Muzica, bine selectată, o îmbia la dans. Valsau. Ea bătea cadența cu vârful pantofului. Îl urmarea cu privirea pe M.Joseph, un dansator versat. Două voci șoptite, de partea cealaltă a draperiilor groase i-au atras atenția. - Se apropie vremea să punem în aplicare planul nostru, un glas
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
Publicat în: Ediția nr. 1556 din 05 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului bondari din floare se desprind albine-n roi nebun se prind vrăbii în stoluri înfioară adânca liniște doboară foiesc prin pajiști gâze mii torc tril în ceruri ciocârlii valsează ireal un flutur ici colo norii umbra-și scutur copacii ramuri împletesc sub vânturi frunzele foșnesc e pace-n case și afară e pur și simplu primăvară *** Referință Bibliografică: pur și simplu primăvară / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PUR ŞI SIMPLU PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353746_a_355075]
-
M-ai invadat cu viață, cu tot ce îmi lipsea, Cu-n verde crud ascuns adânc sub gene Și mi-ai redat cu șoapta fierbinte, liniștea. M-ai ridicat spre stele, zână fără pecete, Prin aburul iubirii, feeric, m-ai valsat, Mi-ai dat un strop de soare din ale tale plete Și-o aripă de înger, așa cum am visat. Mi-ai hrănit noaptea goală cu raze de săruturi, Zorii încercănați, cu seninul de mai. Revii acum frenetic, cu alte începuturi
VIS ADEVĂRAT de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357029_a_358358]
-
de sârmă și cu niște antene mari, răsucite, prinse pe creștetul capului cu o bentiță. “Macii” dansam grațios, iar “bondarii” trebuiau să vină încet, într-un zbor lin, să se așeze lângă fiecare mac, să-i prindă mâna și să valseze împreună. La sfârșit “macii” se ofileau, iar “bondarii” deasupra noastră, ne acopereau protector. Dansul era frumos și în mod sigur avea o semnificație. Matei, după multe insistențe și plânsete, a fost și el acceptat în programul nostru, în locul altui “bondar
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
economice, demografice, culturale. Costică Vâlceanu vorbea cu o ușurință de nedescris despre toți corifeii spiritualității grecești, despre învățații care au amprentat puternic cultura și știința întregii lumi: „Îi știa pe toți - zâmbea nea Mitică povestindu-mi - Aristotel, Socrate, Pitagora, Pericle...Valsa prin cartea meritelor acestora, dovedindu-și statutul de strălucit erudit”. Ascultându-l, ajunsesem să mă întreb și eu, precum eroul povestirii sale: Păi ce eram noi fără greci?! Ce faci când se trage în obrazul lui Hristos? Spre deosebire de majoritatea refugiaților
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
M-ai invadat cu viață, cu tot ce îmi lipsea, Cu-n verde crud ascuns adânc sub gene Și mi-ai redat cu șoapta fierbinte, liniștea. M-ai ridicat spre stele, zână fără pecete, Prin aburul iubirii, feeric, m-ai valsat, Mi-ai dat un strop de soare din ale tale plete Și-o aripă de înger, așa cum am visat. Mi-ai hrănit noaptea goală cu raze de săruturi, Zorii încercănați, cu seninul de mai. Revii acum frenetic, cu alte începuturi
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
vene,M-ai invadat cu viață, cu tot ce îmi lipsea,Cu-n verde crud ascuns adânc sub geneși mi-ai redat cu șoapta fierbinte, liniștea.M-ai ridicat spre stele, zână fără pecete, Prin aburul iubirii, feeric, m-ai valsat,Mi-ai dat un strop de soare din ale tale pleteși-o aripă de înger, așa cum am visat.Mi-ai hrănit noaptea goală cu raze de săruturi, Zorii încercănați, cu seninul de mai.Revii acum frenetic, cu alte începuturiDeși, mai ieri
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
ai să afli niciodată, La ușă te-așteptam, la geam Dar, în vis, n-am fost acceptată. Atât de dor mi-a fost de tine Nu poți să îți imaginezi, Nici printre stele cristaline De ți-ai dori să mă valsezi. Acum, când te-ai întors, iubite Iar, visul meu a prins culoare, Nu pot rosti două cuvinte, Nu pot deși, simt cât mă doare. Ce-am repetat seară de seară, Acum mi-e frică să rostesc Deși, o știi, nu
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
ars sufletu-aveamCă n-ai să afli niciodată,La ușă te-așteptam, la geamDar, în vis, n-am fost acceptată.Atât de dor mi-a fost de tineNu poți să îți imaginezi,Nici printre stele cristalineDe ți-ai dori să mă valsezi.Acum, când te-ai întors, iubiteIar, visul meu a prins culoare,Nu pot rosti două cuvinte,Nu pot deși, simt cât mă doare.Ce-am repetat seară de seară,Acum mi-e frică să rostescDeși, o știi, nu-i prima
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
aleea dreaptă Și vă hrănesc cu dragostea. Strigați-mă cât mai am vina De-a mă ascunde după vise, Cât încă-mi iubesc rădăcina Cu brațele mereu deschise. Cântați-mă pe note clare, Cu tonul cât mai conturat, Să pot valsa în continuare La fel de lent și de curat. Opriți-mă cât nu am glezna Prea hotărâtă de plecare, Cât încă mai luminez bezna Ridicând ochii a iertare. Iubiți-mă cât se mai poate Să-mi îndurați sufletul ars De toate ielele
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Cât încă am aleea dreaptăși vă hrănesc cu dragostea.Strigați-mă cât mai am vinaDe-a mă ascunde după vise, Cât încă-mi iubesc rădăcinaCu brațele mereu deschise.Cântați-mă pe note clare,Cu tonul cât mai conturat,Să pot valsa în continuareLa fel de lent și de curat.Opriți-mă cât nu am gleznaPrea hotărâtă de plecare,Cât încă mai luminez beznaRidicând ochii a iertare.Iubiți-mă cât se mai poateSă-mi îndurați sufletul arsDe toate ielele din noapte... XIX
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
adesea surâsuri de pelin. Cu mers stângaci, grăbit și cu frizura creață, un pic nălțându-mă prin lumea de verdeață, mă-ndreptam spre tata cu brațele întinse, chemarea lui din zâmbet privirea-mi cuprinse. Prin alintări suave și dans de balerine, valsau pe mici flori de tei roiuri de albine, iar eu, la tata-n brațe, ferice mă-nălțam Momentele senine în mine adunam. Vremurile s-au scurs printr-o dură clepsidră, uitarea -și face loc ca mlădioasa vidră, dar, dintr-o
OCHI VERZI de ELENA PĂDURARU în ediţia nr. 512 din 26 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357576_a_358905]