1,075 matches
-
ventriculară. Stimulul întârzie puțin la nivelul nodulului atrio-ventricular, ceea ce face ca începutul sistolei ventriculare să aibă loc după ce s-a terminat sistola atrială. În cursul sistolei atriale sângele nu poate reflua în venele mari care se varsă în atrii deoarece valvulele de la baza lor sunt închise. După sistolă, atriile intră în diastolă timp de 0,69 s (până la începerea ciclului cardiac următor). Sistola ventriculară are o primă fază, numită faza izometrică, în care miocardul ventricular este pus în tensiune și se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
se consideră încheiată sistola ventriculară. Urmează diastola ventriculară, care începe odată cu relaxarea miocardului ventricular și durează 0,53 s. Ca urmare a relaxării miocardului ventricular presiunea din aceste cavități scade sub cea din aortă și vena pulmonară, ceea ce determină închiderea valvulelor semilunare de la baza lor. Arterele mari, fiind elastice, s-au destins și au înmagazinat energia cinetică a sângelui eliminat sub presiune din ventriculi, și după închiderea valvulelor revin la volumul inițial rezultând o forță ce asigură împingerea sângelui mai departe
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
aceste cavități scade sub cea din aortă și vena pulmonară, ceea ce determină închiderea valvulelor semilunare de la baza lor. Arterele mari, fiind elastice, s-au destins și au înmagazinat energia cinetică a sângelui eliminat sub presiune din ventriculi, și după închiderea valvulelor revin la volumul inițial rezultând o forță ce asigură împingerea sângelui mai departe în artere, continuând procesul din timpul sistolei. Fenomenele descrise caracterizează faza protodiastolică, ce durează 0,04 s. Urmează o fază de relaxare izometrică (0,08 s) în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nivelul carotidei. Se poate înregistra mecanic și înscrie grafic cu ajutorul sfigmografului, sfigmograma fiind alcătuită dintr-o linie ascendentă - ramura anacrotă, urmată de o linie descendentă - ramura catacrotă. Pe ramura catacrotă se află o mică undă, unda dicrotă, provocată de închiderea valvulelor de la baza aortei. Pulsul venos poate fi înregistrat la nivelul venelor mari (traseul obținut poartă numele de flebogramă), modificările ciclice ale diametrului pereților elastici venoși furnizând informații în special asupra activității atriilor. Zgomotele cardiace sunt date de activitatea mecanică a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și este dat de unde sonore care se suprapun, rezultate din închiderea valvelor atrioventriculare, întinderea coardelor tendinoase, contracția miocardului ventricular. Este difuz, cu tonalitate joasă, durează 0,12 s al doilea zgomot cardiac (zgomotul diastolic) marchează începutul diastolei, reprezintă consecința închiderii valvulelor de la baza aortei și de la baza venei pulmonare, este mai precis decât primul, de tonalitate mai înaltă, dar mai scurt (0,08 s) De la zgomotul sistolic la zgomotul diastolic se scurge un interval de timp mai scurt numit pauza mică
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este crescut. d) Forța gravitațională favorizează circulația spre inimă a sângelui doar pentru venele situate deasupra cordului, pentru cele situate dedesupt efectul fiind invers. e) Contracțiile musculaturii scheletice a membrelor împing sângele din vene spre inimă, deoarece aceste vase au valvule ce nu permit decât circulația centripetă a sângelui. f) Pulsațiile arterelor satelite reprezintă un alt factor de împingere a sângelui spre cord. Presiunea sângelui este de 12-18 mm Hg în venule, 5,5 mm Hg în venele mari extratoracice și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
duodenală a unor hormoni inhibitori pentru activitatea motorize și secretorie a stomacului. 5.3. Digestia intestinală Digestia intestinală asigură continuarea tratamentului mecanic și chimic început în cavitatea bucală și stomac, la nivelul intestinului subțire realizându-se și absorbția nutrienților (până la valvula ileocecală sunt absorbiți 90% din subtanțele simple rezultate din digestie). Motricitatea intestinului subțire este asigurată de fibrele musculare netede dispuse într-un strat longitudinal și un strat circular. Intestinul subțire prezintă mișcări de segmentare și peristaltice. Această activitatea motorie este
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fac mai abundent postprandial, secreția fiind stimulată de secretină, sărurile biliare în sine, grăsimi alimentare, substanțe rezultate din degradarea proteinelor. Colecistokinina, hormon sintetizat în celulele pereților duodenali, stimulează evacuarea bilei în duoden. Conținutul intestinal, prelucrat mecanic și chimic, trece prin valvula ileo-cecală în colon. Colonul, care are un diametru mai mare comparativ cu intestinul subțire, are ca funcții principale: depozitarea temporară a compușilor nedigerați sau nedigerabili, absorbția apei, Na+, a unor vitamine sintetizate de flora bacteriană. Din punct de vedere funcțional
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele patru valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib de rândunică), cu rol în direcționarea coloanei de sânge. Ele se opun refluării sângelui spre periferie, defectele ducând la stază venoasă și varice. Venele reprezintă un important rezervor sanguin, care poate face față unor pierderi hemoragice de pâna
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
când țesutul este destins prin acumularea de lichid interstițial și închis când presiunea din capilarul limfatic este superioară celei interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și de presiune luminală, datorită prezenței de valvule (apropiate la vasele mici, depărtate la vasele mari), ce împiedică refluxul limfatic. La traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale în ce privește concentrația proteică, aceasta fiind în medie de 20 g/l, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele patru valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib de rândunică), cu rol în direcționarea coloanei de sânge. Ele se opun refluării sângelui spre periferie, defectele ducând la stază venoasă și varice. Venele reprezintă un important rezervor sanguin, care poate face față unor pierderi hemoragice de pâna
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
când țesutul este destins prin acumularea de lichid interstițial și închis când presiunea din capilarul limfatic este superioară celei interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și de presiune luminală, datorită prezenței de valvule (apropiate la vasele mici, depărtate la vasele mari), ce împiedică refluxul limfatic. La traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale în ce privește concentrația proteică, aceasta fiind în medie de 20 g/l, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele patru valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib de rândunică), cu rol în direcționarea coloanei de sânge. Ele se opun refluării sângelui spre periferie, defectele ducând la stază venoasă și varice. Venele reprezintă un important rezervor sanguin, care poate face față unor pierderi hemoragice de pâna
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
când țesutul este destins prin acumularea de lichid interstițial și închis când presiunea din capilarul limfatic este superioară celei interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și de presiune luminală, datorită prezenței de valvule (apropiate la vasele mici, depărtate la vasele mari), ce împiedică refluxul limfatic. La traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale în ce privește concentrația proteică, aceasta fiind în medie de 20 g/l, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
scăpându i doar mici detalii. Harvey face studii literare în Anglia, la Universitățile Canterbury și Cambridge, după care, se îndreaptă spre renumitul centru de studii medicale din Padova Italiei, avându-l ca magistru pe Fabrizio de Acquapendente, care a descoperit valvulele venoase. Întors în Anglia, lucrează la Spitalul Sf. Bartolomeu, cercetând deopotrivă mica circulație, cât și cea periferică. Face experiențe. Aplică procedee diferite, prin care observă, notează și reflectează. Stabilește concluzii. își conturează convingerea și explică deductiv ideile la care ajunsese
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
asistă un bolnav. Boala celui decedat e urmărită în profunzime prin autopsiere. Morgagni compară autopsiile sale cu cele ale magistrului său, Valsalva, toate în număr de vreo șase sute, reflectează și concluzionează: atacurile de apoplexie au substrat în vasele cerebrale, afectarea valvulelor inimii duce la senzații de sufocare, consecințele maladiilor veneriene sunt multiple și dramatice în procreere. Morgagni perfecționează tehnica disecției. Face măsurători cantitative și calitative, totul relaționând cu simptomatologia organului afectat. Clinicianul trebuie să fie un excelent anatomist și observator care
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
asigurată de aparate, echilibrul electrolitic biochimic fiind menținut prin reanimare biologică. Pierderea de sânge poate fi compensată prin transfuzii. Anticoagulantele de tip heparină sunt folosite curent ca si defibrilatoarele, stimulatoarele electrice. Laserul a intrat în practica chirurgicală, asemenea înlocuitorilor de valvule, cornee, segmente osoase etc. Prelevarea de țesuturi, sânge, organe pot fi conservate în condiții optime și utilizate după caz și în condiții de analize, de competență, adică după un bilanț biologic al primitorului, corespunzător cu ceea ce primește. Corectarea malformațiilor pot
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în 1967. în prezent se efectuează și transplantul de ficat. încercările transplantărilor de pancreas, intestine etc. sunt între proiect și încercare. Produsele plastice (Nylon, Dacron), aliajele metalice tolerabile de către organism, țesuturi sintetice nealterabile, intră ca înlocuitori de oase, artere, articulații, valvule cardiace etc. În 1950, Vladimir Demikhov, chirurg rus, încercase grefe cardiace pe animale. Cel care reușește primul transplant de inimă la om (1967) este Christian Neethling Barnard (n.1922). Din acest moment termenul de grefă, care viza curent conținutul celui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
unor organe extradigestive. Folosind tehnici ultrastructurale histofluorescente, microscop electronice, imunohistochimice și electrofiziologice moderne, L.M. Popescu și colaboratorii au identificat celule Cajal-like interstițiale în organele digestive și reproductive (2005-2006), pancreas (2005), miocardul atrial și ventricular uman (2006), vezică biliară umană (2007), valvule miocardice ale venelor pulmonare (2008), artera mezenterică (2008), celule miocardice și epicardice (2009). Majoritatea rezultatelor obținute sunt prioritare și conțin elemente de certă originalitate. Din această categorie fac parte atât particularitățile ultrastructurale ale noului tip de celule Cajal-like interstițiale, cât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
îndreaptă spre marginea posterioară a părții membranoase a septului interventricular și de aici în jos și înainte, spre marginea anterioară, fiind inclus și izolat într-un canal. În partea anterioară a septului, înaintea zonei de inserție a cupei septale a valvulei tricuspide, pe inelul fibros atrio-ventricular, fasciculul se bifurcă. Ramul stâng perforează membrana și se așează pe marginea superioară a septului muscular. Intrând în spațiul subendocardic al ventriculului stâng, îndărătul unirii cupei anterioare și cupei posterioare drepte a valvulei aortice, se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
septale a valvulei tricuspide, pe inelul fibros atrio-ventricular, fasciculul se bifurcă. Ramul stâng perforează membrana și se așează pe marginea superioară a septului muscular. Intrând în spațiul subendocardic al ventriculului stâng, îndărătul unirii cupei anterioare și cupei posterioare drepte a valvulei aortice, se divide în două ramuri (anterior și posterior). Ramul drept coboară pe partea dreaptă a septului și ajunge în spațiul subendocardic drept, mai jos decât în cazul ramului stâng. Fasciculul este format predominant din celule Purkinje mari (până la 46
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
țesut conjunctiv lax, este adiacent miocardului și se continuă cu endomisiul fibrelor musculare cardiace. Sistemul valvular cardiac este format dintr-un schelet fibro-conjunctiv inserat la nivelul orificiilor atrio-ventriculare și al marilor vase și acoperit de endoteliul endocardic. Marginea liberă a valvulelor (cuspide) este bogată în substanță fundamentală, cu rol important în asigurarea plasticității sistemului valvular. Valvulele cardiace îndeplinesc rolul unor veritabile palete de dirijare a sângelui într-un singur sens. Ele sunt de două feluri: atrio-ventriculare și semilunare (aortice și pulmonare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]