637 matches
-
stabilește prin examen clinic obiectiv complet (inspecție, palpare, percuție și mai ales auscultație) și prin examinări paraclinice (radiologic, fonocardiografic, ECG, ecocardiografie și Doppler, cateterism cardiac); 2. diagnostic etiopatogenetic - cardiopatii valvulare organice sau funcționale/relative; 3. diagnostic funcțional - se stabilește dacă valvulopatia este compensată sau sunt prezente semne de insuficiență cardiacă; 4. diagnostic de stadiu evolutiv - se determină dacă valvulopatia este stabilizată sau este activă, evolutivă. Aceasta se efectuează prin anamneză (pusee febrile în antecedente) și în mod special probe de laborator
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fonocardiografic, ECG, ecocardiografie și Doppler, cateterism cardiac); 2. diagnostic etiopatogenetic - cardiopatii valvulare organice sau funcționale/relative; 3. diagnostic funcțional - se stabilește dacă valvulopatia este compensată sau sunt prezente semne de insuficiență cardiacă; 4. diagnostic de stadiu evolutiv - se determină dacă valvulopatia este stabilizată sau este activă, evolutivă. Aceasta se efectuează prin anamneză (pusee febrile în antecedente) și în mod special probe de laborator (VSH, leucocitoză, fibrinogen crescut, proteina C reactivă prezentă); 5. diagnosticul complicațiilor: tromboze (intracardiace, periferice) și embolii, tulburări de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pusee febrile în antecedente) și în mod special probe de laborator (VSH, leucocitoză, fibrinogen crescut, proteina C reactivă prezentă); 5. diagnosticul complicațiilor: tromboze (intracardiace, periferice) și embolii, tulburări de ritm, insuficiența cardiacă etc. STENOZA MITRALĂ Este cea mai frecventă dintre valvulopatii și este mai frecventă la femei. Stenoza mitrală reprezintă afectarea valvei mitrale ce produce un obstacol la trecerea fluxului sanguin din atriul stâng în ventriculul stâng în timpul diastolei. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10] - Stenoza mitrală poate rămâne asimptomatică mulți ani
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
autorului). - ECG - HVS; - Ecocardiografia - fibrozarea, calcificarea valvelor, în Doppler continuu - gradientul de presiune VS-Ao - și severitatea stenozei prin măsurarea ariei de deschidere; - Cateterismul cardiac stâng și coronarografia: evidențiază gradientul transstenotic de presiune [10, 20]. INSUFICIENȚA AORTICĂ Insuficiența aortică este o valvulopatie produsă de cauze multiple ce au drept rezultat închiderea incompletă a valvelor aortice. O parte din fluxul sanguin din aortă revine în diastolă în VS producând hipertrofia și dilatația acestuia. Afectarea valvelor aortice poate fi acută sau cronică [10, 20
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în care se produce o reducere a umplerii ventriculare datorată unei anomalii mecanice cum ar fi stenoza tricuspidiană și/sau mitrală, pericardita constrictivă fără interesarea miocardului, fibroza endocardică și unele forme de cardiomiopatie hipertrofică. În special în cazul celor cu valvulopatii sau cu boli cardiace congenitale, există o asociere între alterarea funcției miocardului și anomalii mecanice. Insuficiența cardiacă este un sindrom clinic ale cărui simptome și semne exprimă incapacitatea inimii - ca pompă centrală a aparatului circulator - de a asigura un debit
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
flutter atrial, tahicardie atrială multifocală, tahicardie ventriculară, bradiaritmia severă; - infarct miocardic acut; - miocardita reumatismală sau de alte etiologii; - endocardita infecțioasă; - hipertensiunea arterială sistemică; - embolismul pulmonar; - orice fel de infecție în organism - subiecți predispuși la infecții pulmonare; - anemia; - sarcina (femei cu valvulopatii reumatismale); - afecțiuni endocrine (tireotoxicoză); - administrarea de substanțe inotrop negative sau care determină retenție azotată (deprimă funcția miocardică - alcool, betablocante, unele antiaritmice, verapamil, doxorubicină, ciclofosfamidă; determină retenție hidrosodată - estrogeni, androgeni, glucocorticoizi, AINS). La pacienții cu insuficiență cardiacă depistarea sistematică a acestor
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pe dreapta; - de regulă se resoarbe odată cu ameliorarea insuficienței cardiace, dar uneori poate persista interlobar. I. Ascita: - reflectă de obicei o hipertensiune venoasă sistemică veche, presiune crescută la nivelul venelor hepatice și a venelor care drenează peritoneul; - la pacienții cu valvulopatie tricuspidiană organică și pericardită constrictivă cronică, ascita predomină față de edemele subcutanate. J. Semne cardiace: - evidențiază prezența unei afecțiuni cardiace; - cardiomegalia: este nespecifică și apare în majoritatea cazurilor de IC, cu excepția pericarditei cronice constrictive, cardiomiopatiei restrictive sau a IMA cu dezvoltarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, fibroelastoza endocardică, bicuspidia sigmoidelor aortice, coarctația de aortă, stenoze arteriale), a căror filiație patogenică este mai greu de explicat și acceptat. O mențiune specială merită creșterea masei ventriculare stângi, adesea disproporționată cu hipertensiunea și valvulopatiile cărora li se asociază (16, 17). în ceea ce privește anomaliile vasculare extracerebrale, se citează: dilatații ale rădăcinii aortice, anevrisme și disecții ale aortei toracice sau abdominale, anevrisme ale arterelor coronare. A) DIAGNOSTIC Afectarea valvulară Incidența afectării valvulare a fost inițial estimată a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a rădăcinii aortei). Afectarea poate fi uneori plurivalvulară. S-a semnalat, de asemenea, prezența de mixoame atriale în a căror patogenie pot fi incriminate alterări ale colagenului, constatate de altfel și în cazul celorlalte leziuni cardio-aortice (3). Semnificația prognostică a valvulopatiilor din ADPKD este determinată de consecințele hemodinamice, electrice și infecțioase posibile. Prolapsul valvelor atrio-ventriculare se poate complica, mai ales când generează regurgitare sistolică hemodinamic semnificativă, cu aritmii (extrasistolie, tahiaritmii sau chiar fibrilație ventriculară și moarte subită); endocardită infecțioasă; decompensare ventriculară
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
moarte subită); endocardită infecțioasă; decompensare ventriculară stângă. Ectazia anulo-aortică se poate complica cu endocardită infecțioasă; disecție de aortă (mai ales în caz de HTA asociată). Hipertrofia ventriculară stângă Creșterea masei ventriculare stângi în ADPKD este adesea disproporționată față de hipertensiunea și valvulopatiile cărora li se asociază (11, 17). Această observație a fost confirmată de Saggar-Malik et al. (1994), care au găsit o creștere a indexului masei ventriculare stângi la pacienții cu ADPKD normotensivi și cu funcție renală normală, deci precoce în cursul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Insuficiența mitrală Îmbătrânirea populației la nivel global și creșterea dramatică a speranței de viață a determinat creșterea prevalenței bolilor valvulare, în particular a celor degenerative. Astfel, unul din opt vârstnici peste 75 de ani are o valvulopatie moderată sau severă (1). Alături de stenoza aortică, insuficiența mitrală (Im) și tricuspidiană ocupă procente semnificative (1). În consecință, diagnosticul și managementul bolilor valvulare la vârstnici se confruntă la ora actuală cu probleme de abordare, având în vedere riscurile chirurgiei cardiace
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
Dezvoltarea tehnicilor percutane dă posibilitatea extinderii alternativelor terapeutice la această categorie de pacienți. Pentru vârstnicul cu insuficiență mitrală, managementul rămâne o provocare, mai ales că trialurile și recomandările specifice din ghiduri sunt sărace. Pe de altă parte, Im este o valvulopatie în care recuperarea speranței de viață este atinsă frecvent, parametru prognostic care încurajează detecția precoce, evaluarea completă și stabilirea indicației de tratament (3,4). 23.1. Date de epidemiologie Informațiile despre bolile valvulare sunt sărace comparativ cu alte afecțiuni cardiovasculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
diferențe între sexe, urmată de stenoza aortică (1,2). Dacă datele studiilor americane ar fi raportate la populația Europei și la rata de creștere a populației vârstnice, rezultă că până în 2050 vor exista 6,5 milioane de cazuri noi de valvulopatii moderate și severe. Date echivalente pentru Europa provin din Euro Heart Survey, care se adresează etiologiei și managementului bolilor valvulare în 92 de departamente de cardiologie și chirurgie toracică din 25 de țări (9). Este un studiu unic care reflectă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
într-o bază de date pentru urmărire la 5 ani. 23.2. Substrat etio-patogenic și morfopatologic Etichetarea corectă a cauzei Im este esențială deoarece condiționează mecanismele, aspect important pentru tipul de corecție chirurgicală (tabelul 23.1). Clasificarea comună etiologică împarte valvulopatia în Im ischemică și non-ischemică. În funcție de mecanism, ghidul european din 2012 separă Im în (12):Im organică (primară): leziune intrinsecă a valvelor care afectează cel puțin o compo - nentă a aparatului valvular;Im funcțională (secundară): valvele, cordajele sunt normale structural
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
diametrul telesistolic de 40-45 mm, volumul AS este parametrul recomandat (un volum de cel puțin 40 ml/m2 este indicator de dilatare severă) cu valoare prognostică și de predicție a instalării fibrilației atriale (14). Evaluarea hipertensiunii pulmo- nare și a valvulopatiilor asociate completează informațiile. În Im ischemică se pot obține informații numeroase despre distorsiunea valvei mitrale, este importantă evaluarea direcției jetului de regurgitare, iar ecocardiografia tridimensională poate măsura volumul de tenting și definește cu acuratețe geometria inelului valvular (44). Funcția globală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
moderat de +2. Pacienții cu regurgitare mitrală funcțională pot răspunde la revascularizare fără intervenție valvulară mitrală. Creșterea presiunilor pulmonare, dilatarea atriului drept (AD) și fibrilație atrială (FA) sunt semne ale cronicizării regurgitării mitrale și pledează în favoarea unui abord mai agresiv al valvulopatiei cu refacere sau protezare. Un număr semnificativ de pacienți cu IC și scădere a FE prezintă regurgitare mitrală ca rezultat al infarctului de perete inferior sau dilatării VS. Mecanismul de producere al insuficienței mitrale (Im) este diferit. Pacienții cu infarcte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
perfuziile primite perioperator pot determina hipervolemie cu instalarea IC acute sau decompensarea unei IC cronice. Trebuie să se încerce optimizarea tratamentului farmacologic al IC înainte de intervenția chirurgicală. 47.4.2. Bolile valvulare Vârstnicii sunt afectați frecvent de diverse forme de valvulopatii, de aceea se recomandă evaluare ecocardiografică pentru toți pacienții cu boală valvulară suspectată sau diagnos ticată anterior. Dintre acestea, stenoza aortică este cea mai frecventă valvulopatie la vârstnici, care conferă un risc crescut de mortalitate perioperatorie și IM. La pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
chirurgicală. 47.4.2. Bolile valvulare Vârstnicii sunt afectați frecvent de diverse forme de valvulopatii, de aceea se recomandă evaluare ecocardiografică pentru toți pacienții cu boală valvulară suspectată sau diagnos ticată anterior. Dintre acestea, stenoza aortică este cea mai frecventă valvulopatie la vârstnici, care conferă un risc crescut de mortalitate perioperatorie și IM. La pacienții simptomatici se recomandă protezarea valvulară înainte de intervenția chirurgicală electivă (23). La cei care nu sunt candidați pentru înlocuire valvulară, intervențiile chirurgicale non-cardiace trebuie efectuate numai dacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
26-28). 29.2. Etiologie, mecanisme Ca și la adultul de vârstă medie, FA la vârstnic este asociată cu variați factori de risc și comorbidități, situație explicabilă prin creșterea prevalenței hipertensiunii arteriale (HTA), DZ, bolii cardiace ischemice (BCI), IC sau a valvulopatiilor de etiologie aterosclerotică (29,30). Primele informații în acest sens provin din două studii epidemiologice de referință -Framingham Heart Study (FHS) și Cardiovascular Health Study (31,32). FHS a urmărit 2.090 de bărbați și 2.641 de femei cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
femei) și bolile valvulare (OR 1,8 bărbați și 3,4 femei) au fost asociate în proporții semnificative cu riscul de FA la ambele sexe. În timp ce infarctul miocardic (IM) a avut semnificație statistică doar la sexul masculin (OR 1,4), valvulopatiile s-au corelat mai bine cu sexul feminin (31). Cardiovascular Health Study este un studiu longitudinal pe 5.010 vârstnici, care concluzionează că FA apare la 9,1% dintre pacienții cu boli cardiovasculare (IC, HTA, boli valvulare, istoric de AVC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
dintre pacienții cu FA erau sub tratament anticoagulant oral, iar 6,9% aveau efecte adverse ale medicației antiaritmice(45). Registrul Canadian de FA (CARAF) consideră că progresia FA de la forma paroxistică la formele susținute este în relație independentă cu vârsta, valvulopatiile degenerative semnificative hemodinamic, cardiomiopatii, toate aceste situații fiind însoțite de o dilatare de AS (46). Datele sunt completate de un studiu prospectiv din 2010, care propune scorul HATCH pentru depistarea riscului de progresie de la FA paroxistică spre formele susținute. Scorul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
2 - ACO noi ar fi de ales (92). Analiza rapidă a scorului arată că vârstnicul este candidat pentru ACO noi . Antivitaminele K trebuie avute în vedere în toate situațiile pentru care nu există dovezi cu ACO noi ca protezele valvulare, valvulopatii reumatismale, trombi intracavitari. De asemenea, reprezintă o alternativăla pacienții cu disfuncție renală. Există date care recomandă inițierea fără doză de încărcare și doză săptămânală necesară mai mică (93). Prețul redus este o motivație foarte importantă pentru vârstnici și este un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
a obține date precise de la pacienții cu deficiențe cognitive (43,45). Examenul fizic trebuie să fie complet, amănunțit, cu atenție pentru:semnele vitale, inclusiv măsurarea TA în ortostatism și TA la ambele brațe;evaluarea aparatului cardiovascular, inclusiv statusul volemic, prezența valvulopatiilor;consemnarea și înregistrarea tulburărilor de ritm;examen neurologic (inclusiv semne de focar);căutarea semnelor de pierderi oculte de sânge (46). Electrocardiograma (ECG) standard 12 derivații este investigația inițială obligatorie. Poate tranșa în anumite situații diagnosticul și este un element important
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
modificări ECG, dispnee);istoric cardiologic îngrijorător (antecedente de boală cardiacă ischemică, IC con -gestivă sau disfuncție sistolică de VS, fibrilație/tahicardie ventriculară, dispozitive implantabile, tratament cu antiaritmice, excluzând betablocantele sau blocantele canalelor de calciu);istoric de moarte subită în familie;valvulopatii;semne de tulburări de conducere (sincope repetate în ultimele 6 luni, istoric de palpitații cu ritm rapid, sincopă la efort, interval QT > 500 ms, bloc atrioventricular gradul II sau III sau bloc intraventricular);depleție volemică (hemoragie digestivă, hematocrit sub 30
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
Endocardita infecțioasă este întotdeauna fatală dacă nu este tratată. Endocardita infecțioasă poate, de asemenea, să fie localizată și extracardiac, mai ales în marile artere cerebrale și toracice și creează așa-numitul anevrism micotic care se poate rupe. FACTORI DE RISC Valvulopatia (indiferent de localizare) congenitală sau dobândită reprezintă un factor de risc crescut pentru endocardita infecțioasă. Se estimează că aproximativ jumătate din pacienții cu endocardită au o formă sau alta de afectare cardiacă, cel mai adesea valva aortică bicuspidă, prolaps de
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]