13,019 matches
-
până mai ieri: Fiul soarelui (1975), Mai mult de cat cuprinde ochiul (1988), amândouă la Editură „Scrisul Românesc”, din Craiova, și Iulie Patru (1998), tipărit la Editură „Aius”, tot din Craiova. Acestora, li s-a alăturat al IV-lea volum: Van Gogh, poetul (2010), editat la „Aius”. Printr-o compunere de tip ludic, am zice că două cărți la „Scrisul Românesc”, două la „Aius” pun în cumpănă inspirația și formele ei de manifestare. În aparență, un echilibru, în realitate, Virgil Dumitrescu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
învățatul brâncușiolog V.G. Paleolog, nu ne lasă niciodată la răspântia întrebărilor. Ieșirea în larg, așadar, începe de la imperceptibilul sine, care, la poetul Virgil Dumitrescu, începe firesc cu ziua lui de nastere - iulie 4. De aici, până după 12 ani, apare Van Gogh, poetul. Cum nu în puține cazuri omulgazetar s-a arătat tranșant, aproape devorator, cu argumente irefutabile, când a fost cazul de instalarea ade varului, tot așa își apără subiectul ales într-un pro-domo deconcertant prin substituirea el vs. eu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a arătat tranșant, aproape devorator, cu argumente irefutabile, când a fost cazul de instalarea ade varului, tot așa își apără subiectul ales într-un pro-domo deconcertant prin substituirea el vs. eu. De precizat - deloc în treacăt - că viața lui Vincent van Gogh (18531890), pictor, desenator și gravor olandez, încărcată de întrebări și privațiuni, ba în Olanda, Belgia, nenumărate în Franța, i-a oferit prea puține momente de glorie, cât a trait, aceasta instaurându-se în postumi țațe (că în mii de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
întreaga lume euroasiatică și africană, fără a se ști când i se va pune capăt!), artele că și literatura mai cu seamă nu le-au ocolit, dar nici nu le-au explicat pe deplin, justificativ, nici atât. La centenarul morții lui Van Gogh (în 1990), în revistă „Journal of the American Medical Association” - pe baza unor analize atente ale celor 796 de scrisori ale pictorului, în care și-a descris în detaliu simptomele apărute în perioada șederii la Arles , un vestit orelist
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Există o grație de sunete și culori, ca la un pian bine acordat, în fața căruia Virgil Dumitrescu trece când grav, cănd incan tatoriu, de la o partitură la alta. Biografia subiectului sau se strevede prin chinurile creației devoratoare, începută timid de Van Gogh din familie, apoi prin tentativele sale de a deveni misionar protestant în Belgia, în zona minieră Borinage. Din această perioadă, cromatică tablourilor, spun specialiștii, este „sumbră și tristă, anunțând expresionismul”. Din 1885, se află la Anvers, „cunoscând creația lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și tristă, anunțând expresionismul”. Din 1885, se află la Anvers, „cunoscând creația lui Rubens și gravuri japoneze din școala Ukiyo-ye”, viu colorate. DINCOLO DE CONTINGENTUL 2010 VIRGIL DUMITRESCU Apoi, la Paris, din 1886, întâlnește picturile impresioniștilor și neoimpresioniștilor. Abia în 1888, Van Gogh s-a stabilit la Arles, având o activitate febrila de 15 luni, pictând peste 200 de tablouri. Este perioada în care lumina îi poposește în mai toate tablourile. Poetul român trăiește revelația „luminozității meridionale a regiunii”. Zice Virgil Dumitrescu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut-o la fel de / potrivit cu până înmuiată-n cer neală. M-aș fi întrecut / în haikuuri precum în stampe străvezii același nipon / inspirat”. Din aceleași surse, Virgil Dumitrescu pune accent, chiar surclasează informația că Vincent van Gogh ar fi consumat peste măsură absint: „S-a mai întâmplat că rația / de absint zilnică / între timp o dublasem. Vezi bine, trepidam că un motor din toate / încheieturile. / Aveam să constat în curând ce vă să zică „efectul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu numai pe el, la vârsta creației de azi, ci să fixeze o altă borna de grafeme și lexeme ale limbii române care ne stăpânește pe noi toți. Oricât am insistă în comentarii pentru fiecare creație în parte din volumul Van Gogh, poetul, amprenta absolventului Institutului de Limbi Străine din București rămâne vizibilă că o parafa de legalizare notariala, situându-l pe Virgil Dumitrescu dincolo de contingentul local al creatorilor, chiar ți al celor ziți de zile mari. Olè! Anduranța lui din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lui amăgește flautul ultima ceață de îngeri din cer Și iată cum pe nesimțite întunericul se înmulțește că erizipelul și iată cum se înmulțește scânteiuța de baltă Cum floarea soarelui devine mai roșie în apus decât urechea tăiată a lui Van Gogh Pe mâinile noastre că o pulbere fină rămășițele pământești ale stelei dau de gândit vecinei noastre de palier Cineva demontează în umbră mașinăria fină a viselor noastre că pe un ceasornic cumpărat de la târgul de vechituri într-o vară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mult. Realist într-o perioadă de plină eferverscență a rococoului, adept al pastelului într-o epocă dominată de pictura în ulei, meșteșugar fără sclipiri, Liotard n-a fost degeaba uitat de istorie. ,Intrigi amoroase și rafinament pictural: Arta lui Frans van Mieris" de la National Gallery of Washington a fost prima retrospectivă consacrată unui artist care, dacă ar fi să ne luăm după prețurile obținute de picturile sale în secolul al XVII-lea, s-a bucurat în timpul vieții de un prestigiu aproape
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
fost prima retrospectivă consacrată unui artist care, dacă ar fi să ne luăm după prețurile obținute de picturile sale în secolul al XVII-lea, s-a bucurat în timpul vieții de un prestigiu aproape la fel de mare ca Rembrandt. Tablourile lui Frans van Mieris (1635-1681) descriu în amănunt luxoasele posesiuni - păsări exotice împăiate, șiraguri de perle, covoare orientale, lăute prețioase, pocale din argint - care alcătuiau inventarul recent îmbogățitului burghez olandez. Colecționate cu aviditate, aceste scene de gen nu sunt pentru posesorul lor decât
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
exotice împăiate, șiraguri de perle, covoare orientale, lăute prețioase, pocale din argint - care alcătuiau inventarul recent îmbogățitului burghez olandez. Colecționate cu aviditate, aceste scene de gen nu sunt pentru posesorul lor decât rude apropiate cu obiectele pe care le reprezintă. Van Mieris a înțeles în mod evident - ,Micul câine", ,Duetul", ,Copilul trimis să cumpere bere" - rolul jocurilor de lumină și culoare în construirea unei compoziții de succes. Pentru contemporanii artistului, organizarea spațială sau darul său de povestitor erau mai puțin importante
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
tangibilă a materialului unei rochii, strălucirea unor baloane de săpun sau faldurile unei cortine de mătase a stat la baza imensului renume de care s-a bucurat artistul printre concetățenii săi.. Pentru privitorul de azi însă, un tablou de Frans van Mieris, lipsit de inefabil, este o izbândă a unei tehnici picturale perfect puse la punct și nimic mai mult. ,Arta lui Frans van Mieris" se înscrie într-un lung șir de expoziții organizate de Galeria Națională din Washington în ultimii
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
care s-a bucurat artistul printre concetățenii săi.. Pentru privitorul de azi însă, un tablou de Frans van Mieris, lipsit de inefabil, este o izbândă a unei tehnici picturale perfect puse la punct și nimic mai mult. ,Arta lui Frans van Mieris" se înscrie într-un lung șir de expoziții organizate de Galeria Națională din Washington în ultimii 30 de ani, expoziții menite să deschidă privitorului de astăzi lumea micilor maeștri olandezi din secolul al XVII-lea. Muzeul Metropolitan pare să
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
vis. Cele mai reușite dintre picturile sale par să absoarbă nu să reflecte, în textura lor bogată, atributele romanticului peisaj din ținutul Kent. Expoziții grupând iarăși și iarăși aceleași pânze impresioniste sau disecând cele mai mici segmente ale operei unor Van Gogh sau Picasso au, de la un moment dat, o valoare educativă limitată, indiferent de succesul lor de public. Cele câteva manifestări recente, la care m-am referit în rândurile de mai sus, te duc cu gândul la o întrebare cu
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
una radical diferită, dată fiind energia ei evolutivă, care „fisurează” sau, mai precis, „defoliază” din interior și, deci, „stratifică” sau „fragmentează” derularea omogenă, compactă și imperturbabilă a vieții și creației (precum cazul lui Bach) -stilul „antropomorfic” al muzicii lui Ludwig van Beethoven (1770-1827). Este vorba aici despre un „comportament” stilistic diferit în cadrul fiecărei perioade a creației, fiecare etapă fiind incitată ca urmând unui „salt” calitativ, unei „mutații” cu sensul de „ruptură”. Structurat în imaginea „vârstelor” omenești, pe care le putem recepta
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
extinsă în sens procesual-temporal a unei lucrări concrete. Devenea evidentă și diferența între vechea dramma per musica barocă și clasică și drama muzicală romantică, relație cuantificabilă prin comparația între sonatele lui Domenico Scarlatti și Sonata nr. 29, „Hammerklavier” de Ludwig van Beethoven. Iar o asemenea originalitate și densitate ideatică și estetică avea nevoie de un suport structural de o cu totul altă consistență. Sinteza elementelor simfonic-operistice a fost realizată prin sistemul de leitmotive - o proiecție amplificată a concepției organice, doar că
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
spus, de figuri înzestrate cu funcții retorice, ca „reziduuri” ale concepției operistice. În acest punct al evoluției Romantismului, figura lui Richard Wagner reprezintă un al doilea moment de sinteză, într-o opoziție evidentă cu caracterul inovativ-progresiv al creației lui Ludwig van Beethoven, însă cu o orientare regresivă, determinată de continuitatea deloc surprinzătoare ca asemănare cu figura lui Johann Sebastian Bach. Ambii compozitori, Wagner și Bach, realizează sinteze ale stilurilor anterioare, fiecare în termenii epocii lui, și amândoi recurg la retoric - Bach
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
grup conține termeni cu referire mai degrabă la aspectul componistic-tehnic, procedural intra-stilistic: atonal, dodecafonic, serial, neo-modal, neo-tonal, stocastic, minimalist, aleatoric etc. Astfel, dacă muzica lui Johann Sebastian Bach este definibilă univoc drept muzică barocă (a Barocului), muzica lui Ludwig van Beethoven se identifică drept muzică clasică (a Clasicismului vienez), muzica lui Richard Wagner drept muzică romantică (a Romantismului târziu), creația lui Arnold Schönberg ar fi definibilă stilistic prin intermediul unei secvențe terminologice, fiecare termen cauzând o focalizare tot mai accentuată pe
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
desfășurare a vieții compozitorului; (2) un al doilea context istoric, primele trei decenii ale secolului al XIX-lea (ultimele decenii ale Clasicismului și primele decenii ale Romantismului) în care devine vizibilă „abaterea” de la modelul „monolitic” îl reprezintă creația lui Ludwig van Beethoven - trecerea de la dominanta retorică la aceea organică, consistența stilului beethovenian „defoliindu-se” în imaginea celor trei „vârste” sau „stiluri” consecutive (ca formulări convenționale ale unei diferențe graduale), separabile în trei etape. Sensul mutației poate fi calificat ca anulare a omogenității
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
cel al lui Grégoire Solotareff despre Domnul Căpcăun. Nu e de mirare așadar că se scriu studii și tratate, se dau doctorate pe problematica albumului: cea mai nouă referință bibliografică în domeniu este volumul Cum să citim albumul de Sophie Van Der Linden, apărut anul acesta la Editura , Atelier du poisson soluble", care explorează cu instrumentele cunoscătorului bogăția de stiluri, diversitatea de tehnici, inventivitatea punerii în pagină și a narațiunilor, înlănțuirea paginilor, materialitatea cărții, specificitatea textului și a imaginii, relația dintre
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
naturale, de pămînt tern, dar simultaneitatea celor două dimensiuni ale Alicei, dau acel ceva trăsnit și bizar propriu Lumii Minunilor lui Lewis Carrol. Dacă unele ilustrații, precum cea care a obținut marele premiu, o guașă pe hîrtie, realizată de Lotte Van De Walle din Belgia pentru Peter Pan, abundă în personaje, decoruri, culori și propun o complicată (și, după părerea mea, prea încărcată) narațiune simultană, altele te lasă perplex prin aparenta lor simplitate. Astfel Frédéric Hainaut din Belgia, într-o compoziție
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
atitudini prin citarea materialului musical din Simfonia nr. 2 a compozitorului austriac. footnote>, Music for a Magic Theater (1965) de George Rochberg, Hymnen (1966-1967) de Karlheinz Stockhausen, Baroque Variations (1967) de Lukas Foss, November Steps (1967) de Toru Takemitsu, Ludwig Van (1968) de Mauricio Kagel, Credo (1968) de Arvo Pärt, Requiem (1968) de Berndt Aloysius Zimmermann, Sinfonia (1968-1969) și Opera (1970) de Luciano Berio, Sonata nr. 2 pentru vioară și pian (Quasi una Sonata) (1968) și Simfonia nr. 1(1968-1972) de
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Ramaut-Chevassus, op.cit. footnote> (1970), Inori* (1974) sau Tierkreis* (1976), Arvo Pärt compune Simfonia a III-a* (1971), cântată Laul armastatule* (Cânt pentru îndrăgostiți) și Tabula rasa* (1977), implicarea tehnicii de colaj în Rozart Mix (1965) de John Cage sau Ludvig van (1968) de Mauricio Kagel, Bernd Aloïs Zimmermann prezintă Requiem für einen jungen Dichter (1969, Recviem pentru un tanar poet), Betsy Jolas - Lassus Ricercare (1970), Pierre Henry definitivează Simfonia a X-a (Hommage à Beethoven, 1979)*. Începutul creației lui John Adams
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
septembrie, Consiliul Județean Timiș a găzduit o ședință de lucru la care au participat membrii parteneriatului public privat pentru reabilitarea și ecologizarea Canalului Bega și reprezentanții firmei de consultanță DHV Environment and Infrastructure din Olanda. În acest cadru, domnul Bram van der Boon a prezentat demersurile făcute de Provincia Voivodina în vederea extinderii studiului de fezabilitate pentru ecologizarea Canalului Bega și pe tronsonul aparținând Serbiei. Totodată, s-a propus inițierea elaborării unui Plan de gospodărire a apelor Bega - Timiș. În această idee
Agenda2003-38-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281473_a_282802]