20,941 matches
-
grade pe 11-12 august, vremea devenind răcoroasă pentru a doua decadă a acestei luni. În intervalul 13-16 august se va produce o ușoară încălzire, apoi maximele diurne se vor situa în jurul mediilor multianuale ale perioadei și nu vor mai avea variații semnificative. După data de 11 august vor fi precipitatii, descărcări electrice si intensificări ale vântului. În Crisana, temperatura aerului va scădea de la o zi la alta pănă în jurul datei de 11 august, când media maximelor va atinge 23 de grade
Scăpăm de caniculă în toată țara. VEZI PROGNOZA PE DOUĂ SĂPTĂMÂNI () [Corola-journal/Journalistic/21764_a_23089]
-
mai puțin de opt trimestre consecutive de scădere economică anuală. Iar dacă s-ar uita la graficul creșterii trimestriale economice din perioada respectivă ar vedea un grafic care, în termeni de specialitate, se numește “grafic fierastrău” și care arată o variație frecventă în sus și în jos a economiei românești, ceea ce demonstra că-i lipsește busola care să o scoată din groapa recesiunii. Mai mult, guvernarea de atunci a fost într-adevar ca un “fierăstrău” pentru economia românească, tăind în toate
Marea manipulare statistică, dezvăluită de un ministru cheie în guvern by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/21923_a_23248]
-
mult de 2000 de ocurențe). Programul conține, pe lîngă indexul general, și un index de toponime și unul de antroponime; în lista generală sînt cuprinse toate formele în care apare cuvîntul în texte (flexionare, cu articol, ca variante regionale, cu variații grafice etc.); de asemenea, în combinările cu forme conjuncte (zicându-i-se, n-ai, bolțile-s, c-acolo-i, ș-așa). Lista propune, de exemplu, pentru un substantiv (inclusiv pentru adjectivul corespunzător) intrările barbat, bărbat, barbată, bărbată, bărbate, bărbatu, bărbatu
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
de pătrundere a registrului familiar în scris, manifestat mai ales în publicistica actuală, are, în timp, și efecte asupra sistemului gramatical al limbii literare. Descrierea standard a românei, bazată pe normele limbii culte, se poate dovedi insuficientă, neputînd totdeauna surprinde variațiile unui uz foarte permisiv față de formele și construcțiile oralității. Un exemplu - minor, dar care mi se pare semnificativ - este cel oferit de comportamentul lingvistic special al adjectivelor invariabile ditai (ditamai) și cogeamite (coșcogea, coșcogeamite), care aparțin aceluiași registru stilistic - familiar
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
2000, 1); Din gura pasajului apare un grup de măicuțe" (Dilema, 384, 2000, 2); "Măicuțele clarvăzătoare" (EZ 2440, 2000, 5). Sînt și destule contexte în care întîlnim forma maică - "azilul de preotese și maici" (România liberă = RL 1121, 1993, 2).Variația liberă se constată chiar în interiorul aceluiași text: într-un reportaj apar ambele cuvinte, în alternanță: "fiecare măicuță are ceva de făcut"; "17 măicuțe"; "maicile se descurcă foarte bine" (EZ 2424, 2000, 6). Merită atenție și termenul viețuitoare, specific limbajului bisericesc
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
o falsă enigmă, de o anormalitate flagrantă, eradicabilă cu condiția de a fi abordată lucid, matur, fără false pudori, de ansamblul societății civile și deopotrivă de instituțiile societății. Desigur, părerile împărtășite de profesioniști pe o temă dată comportă și ele variații, contradicții, imperfecțiuni, nu sunt imune la tentația mistificărilor. Dar, cum argumentele puse în joc țin de exigențele de obiectivitate ale demersului științific, se poate spera că ele vor propulsa dialogul public către un registru mai adânc de analiză, spre beneficiul
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
întreținută și de cartea autobiografică A Child's Night Dream la care scenaristul-regizor s-a referit mereu, deși a încredințat-o tiparului abia în 1997, cînd i s-a putut constata natura joyce-iană, narațiunea alambicată fiind sincopată și cu diverse variații stilistice. Argumente indirecte pentru susținerea unei filmografii doar aparent eteroclite care s-ar putea subsuma etichetei de "exorcizare a coșmarurilor existenței cotidiene". După un Ocol primejdios, mai degrabă obscură metaforizare a unei tentative de reiterare a legilor westernului, Stone revine
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
negativă cînd e aplicată din afară; aceste conotații nu sînt însă totdeauna evidente (" Vreți să fiți băieți de cartier? Faceți punk!" - listă de discuții Int. = LD, 13 martie 2000; "Băi băieți de cartier" - id., 11 martie). În autocaracterizări, tiparul produce variații colocvial-argotice: cineva se prezintă ca "șmenar de cartier" (CV, Int.); altcineva declară: "asta vă spune un adevărat șmecher de cartier" (LD, 11 martie). Diferența dintre sensul "tradițional" și cel recent și specializat e utilizată în scop umoristic în cazul în
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
ele au părut probabil prea puțin fixate pentru a fi acceptate de dicționarele generale - și prea uzuale pentru a mai atrage atenția glosarelor argotice. Atestările jurnalistice contemporane le confirmă însă circulația și le ilustrează capacitatea de adaptare la context, prin variații și substituții. Pentru a descrie situația unor amenințări și a unor represalii lipsite de eficacitate, circulă de mai mulți ani expresia a lua boii (sau caii) de la bicicletă, emisă de obicei din perspectiva potențialei victime, care minimalizează pericolul anunțat: "Ce-
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
la un picior de lemn" (RL 2251, 1997, 10); "demersurile mult-așteptate rămîn ineficiente frecții la un picior de lemn" ("Luceafărul", 15, 2000, 2). Și în acest caz, ideea inutilității este subliniată de absurditatea comică (de umor negru, chiar) a imaginilor. Variațiile se realizează prin particularizarea elementelor comparației: de pildă, prin evocarea unui produs farmaceutic autohton, foarte răspîndit la un moment dat ("frecție Diana") sau prin indicarea tipului de lemn: "Extrădarea în folie de zinc folosește la cauză ca frecția la piciorul
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
prin instabilitatea fonetică a termenilor de circulație aproape exclusiv orală, prin fenomene de expresivitate și simbolism sonor, ca și prin eventuale contaminări cu alte cuvinte familiar-argotice (a șparli, de exemplu, sau șperlă). Oricum, sensul foarte general al cuvîntului permite numeroase variații semantice, ca în exemplul următor: "Mi-au dat de la ei (...) 3.500 de dolari, dolari nașpa, deci pe risc m-am dus" (Academia Cațavencu, 42, 1998, 3), în care semnificația "non-bun" se actualizează contextual ca "fals".
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
Brumar, 2000) grupează texte scrise în acest gen, integrîndu-le într-o structură care amintește de o compoziție muzicală. Poezii-paranteze, care reiau câte o temă jurnalistică tratînd-o în cheie proprie și accentuînd latura formală a versificației, creează în ansamblul volumului o variație utilă, evitînd excesul de sordid jurnalistic. în tema jurnalistică se poate recunoaște fascinația suprarealiștilor pentru obiectul efemer și cam vulgar, dar și rezultatul unei experiențe directe și larg împărtășite: ultimul deceniu fiind, la noi, unul de renaștere rapidă și de
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
de televiziune ale săptămînii (Timpul liber, supliment al României libere, nr. 30, 2001), se poate observa modul în care ziua este împărțită în trei secvențe: dimineață - după-amiază - seară. Prima cuprinde programele anunțate de la ora 7 pînă pe la 12 (cu mici variații, provocate de emisiunile care depășesc limita amiezii); cea de-a doua se întinde de la 12 la 19, iar ultima se încheie odată cu programul fiecărui canal: la 1 noaptea, dar și la 6.30, în dimineața zilei următoare. Ceea ce poate părea
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
nu ca sistem sau metodă, nu invocată "fățiș", ci doar "tangențială", piezișă, secvențial: sugestivă), Anca Oroveanu purcede la o decelare a urmelor inconștientului în opera artistică cu mijloacele istoricului artei. O va face prin învăluiri succesive, printr-o "strategie a variației", prin repetiții (nu sunt sigur că A. O. înțelege ce va să-nsemne "compulsia la repetiție" atunci când o invocă în sprijinul procedeului său), menite să se constituie într-un fel de psihanaliză sui-generis, într-o psihanaliză în absența psihanalizei, mai
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
și blestemele românești: fir-ar să fie, arză-l-ar să-l arză, ducă-se să se ducă etc.: cazuri în care o construcție sintactic încheiată își reia (aparent fără justificare) un component deja exprimat - e drept, cu o oarecare variație a formei. Mecanismul nu e deci al unei elipse, ci al unui adaos: formă a redundanței cu valoare expresivă tipică pentru oralitate. Ar fi interesant de aflat care e sursa formulei mare bal mare: mi se pare greu de decis
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
Cronc, cron, ga! meu, chiți-chiți, meau!"). într-o poezie a lui Șerban Foarță e însă inclusă chiar o "înjurătură" - "pe limba păsărilor colibri": "o-rí-o tó-to-bríx i-máx ri-máx/ gal papagal sămînță de limáx/ broscolopendră-n pufuri de cocò" (Șapte unisonete). Refrenele muzicale - variații ale combinațiilor banale de silabe sonore ("tra-la, la-la") sau ale numelor vechi ale notelor muzicale ("pa-vu-ga-di-ke-zo-ni-pa") - se înrudesc și ele cu limbile imaginare; ele apar în Hora de băieți a lui Arghezi (unde se trece de la onomatopee animalică și de la
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
pagina care deschide romanul e (ca Pajerele, aproape) cu grijă ferită de "neologism": singurele cuvinte ceva mai noi (dar nu din sfera cultă) sînt postaș și lampă. La stratul manierist arhaizant, care a fost de atîtea ori observat de comentatori, variația stilistică cea mai pregnantă e adusă ulterior de argou - deci tot de o sursă predominant internă.
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
unei revizuiri a valorilor literare, nu din imboldul unei impietăți, ci din conștiința nevoii biologice și sociale și deci, între altele, și o conștiință actuală și strict critică" (1915). Sau: ,, Într-o concepție critică dominată de principiul mutației valorilor estetice, variația de judecată este cerută de însăși variația sensibilității estetice a epocii; aprioric, contradicția este, deci, nu numai admisă ci și fatală" (1928). Ce să spunem în prezent, cînd ,,variația de judecată" e impusă nu doar de ,,mutația valorilor estetice" și
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
imboldul unei impietăți, ci din conștiința nevoii biologice și sociale și deci, între altele, și o conștiință actuală și strict critică" (1915). Sau: ,, Într-o concepție critică dominată de principiul mutației valorilor estetice, variația de judecată este cerută de însăși variația sensibilității estetice a epocii; aprioric, contradicția este, deci, nu numai admisă ci și fatală" (1928). Ce să spunem în prezent, cînd ,,variația de judecată" e impusă nu doar de ,,mutația valorilor estetice" și a ,,sensibilității", ci și de dereglarea lor
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
Sau: ,, Într-o concepție critică dominată de principiul mutației valorilor estetice, variația de judecată este cerută de însăși variația sensibilității estetice a epocii; aprioric, contradicția este, deci, nu numai admisă ci și fatală" (1928). Ce să spunem în prezent, cînd ,,variația de judecată" e impusă nu doar de ,,mutația valorilor estetice" și a ,,sensibilității", ci și de dereglarea lor, de-atîtea ori gravă pînă la pulverizare, produsă de un sistem politic aberant, clădit pe cenzură și pe autocenzură, pe excomunicări și celebrări
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
curînd, un nivel de desemnare curentă a persoanelor. Pentru numele de locuitoare ale unor orașe - bucureșteancă, timișoreancă - și ale unor regiuni - munteancă, moldoveancă, ardeleancă - forma în -că e în continuare singura posibilă. La unele derivate din alte categorii semantice apar variații: "focșănenii o cinstesc pe marea lor concetățeancă" - dar "o stradă a orașului să poarte numele cetățenei sale de onoare" (RL 2692, 1999, 24). Oscilațiilor uzului le corespund, în cazul denumirilor etnice, oscilațiile normei. Principalele sale instrumente - Dicționarul explicativ (DEX 1996
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
două ori spectacolul (și pentru că sînt duble distribuiri pe un rol) și am admirat pasiunea cu care își joacă Mariana Mihuț acest personaj care, astfel, leagă și dezleagă fire, coboară sau înalță temperaturi spunînd, în fond, doar cîteva replici. Cu variații de la o reprezentație la alta apare Ionel Mihăilescu în Teleghin, un proprietar scăpătat, umil și laș, în atitudine, în gesturile servile executate cu capul plecat. Irina Petrescu găsește un chip "prețios" și franțuzit văduvei Voinițkaia, un mers precipitat și aferat
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
Schatzberg, Coppola - de două ori, Scorsese, Fosse, Soderberg, Lynch). Perseverența decanului de vîrstă (tocmai a intrat în al patrulea sfert al propriului secol) și frecvența neslăbită a junilor maturizați (mediu cvadragenari) întrețin imaginea unei curse contra-cronometru care rămîne pasionantă, în ciuda variațiilor de tonus, cu subtilitățile reînnoite, recent, în Joc de culise al septuagenarului sau Marele Lebowsky al celor doi frați - ca să ne limităm la peliculele difuzate și la noi. În producțiile de ultimă oră, se mențin atît similitudinile unei școli (propensiunea
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
Rodica Zafiu Pentru a caracteriza ceea ce încalcă normele curente de decență sau de moralitate, româna dispune de o serie sinonimică de adjective destul de bogată. Evident, în interiorul seriei există multă variație, cuvintele avînd sensuri cu diferite grade de intensitate, precum și limitări de aplicare, focalizări asupra unui domeniu sau a altuia (transgresiuni de limbaj, de comportament etc.); în plus, se percep mari deosebiri de registru stilistic. Cîmpul lexical cuprinde termeni ca decoltat
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
știri, reportaje, comentarii culturale sau sportive se remarcau nu prin importarea registrului familiar-argotic, ca azi, ci prin excesul de prețiozitate. Pentru acest nivel de limbaj funcționa într-adevăr - cum constată Valeria Guțu Romalo în cartea sa - prestigiul limbajului științific, iar variația stilistică se obținea mai ales prin ornamentare, prin reînvierea unor arhaisme și prin implantarea de termeni populari, într-o manieră adesea artificială. Erorile semantice și stilistice care apăreau în asemenea texte aparțineau categoriei pe care Al. Graur o numea a
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]