17,513 matches
-
este ușor mai scăzută. La testarea finală s-a putut observa la grupa experimentală o îmbunătățire a mediei, ajungând la maximum de 1,20; la grupa martor se înregistrează o creștere nesemnificativă a mediei punctajelor, aceasta ajungând la 0,83. Variabila „t” pentru testările finale ale celor două grupe indică valori situate peste pragul de semnificație (t=2,17; P<0,05): Figura 15. 95 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 Testare inițialăTestare finală 0
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
și sol. Îndeplinirea cerințelor de compoziție, artistică și execuție la bârnă. Grupa experimentală prezintă o creștere a mediei aritmetice a notelor de 0,60 puncte, față de grupa martor care a înregistrat o creștere nesemnificativă a mediei notelor de 0,04. Variabila „t” indică un progres semnificativ pentru grupa de experiment (t=3,61), peste pragul de semnificație și un progres sub pragul de semnificație pentru grupa martor (t=0,12). Între cele două grupe, la testarea finală, progresul a fost evident
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
26, deci valorile sunt aproape egale. Valoarea mediei aritmetice a crescut la grupa experiment cu 0,63 puncte, ajungând la 9,90, față de grupa martor la care valoarea mediei aritmetice a crescut cu 0,04 puncte, ajungând la 9,30. Variabila „t” de 0,40 pentru grupa martor se află sub pragul de semnificație (>0,05) și de 4,40 pentru grupa de experiment, indică progrese însemnate între cele două testări, peste pragul de semnificație (<0,05). Variabila „t” a valorii
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
la 9,30. Variabila „t” de 0,40 pentru grupa martor se află sub pragul de semnificație (>0,05) și de 4,40 pentru grupa de experiment, indică progrese însemnate între cele două testări, peste pragul de semnificație (<0,05). Variabila „t” a valorii progreselor celor două grupe la testările finale se situează peste pragul de semnificație (P<0,05): Figura 17. Așadar, grupa de experiment, a înregistrat rezultate mai bune decât grupa martor la proba de îndeplinire a cerințelor artistice
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
indicat o medie aritmetică de 9,25, față de grupa experiment care a prezentat o medie de 9,88. Aceste medii indică un progres de 0,09 pentru grupa martor și 0,70 pentru grupa experiment (Tabelul 14). Analiza comparativă a variabilei “t” între testarea inițială și cea finală a grupei experimentale indică progrese considerabile (5,30), peste pragul de semnificație (P<0,01), iar pentru grupa martor (2,46), indică progrese sub pragul de semnificație (P>0,05): Tabelul 15. 100
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
P>0,05): Tabelul 15. 100 Paralele inegale. Dacă analizăm evoluția mediei aritmetice la această probă observăm că la testarea inițială grupa martor prezintă o valoare medie de 8,56, iar grupa experiment prezintă o valoare medie de 8,62. Variabila “t” între la testarea finală a celor două grupe indică valori (2,96) situate peste pragul de semnificație (P<0,05): Tabelul 14; Figura 20. 8 8.2 8.4 8.6 8.8 9 9.2 9.4 9
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
la paralele la testările inițiale și finale Bârnă. Valorile mediilor aritmetice la această probă indică un progres de 0,74 puncte pentru grupa de experiment, comparativ cu grupa martor care a înregistrat o creștere a mediei cu 0,20 puncte. Variabila “t” privind progresul înregistrat la testările finale între cele două grupe indică o valoare (2,22) peste pragul de semnificație (P<0,05): Tabelul 14. Între testarea inițială și cea finală progresul înregistrat de grupa experimentală este situat peste pragul
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
mediei aritmetice a acestei probe indică la gimnastele grupei experimentale, o creștere de 0,82 puncte de la 8,60 la 101 9,42 și o creștere nesemnificativă (0,08) la gimnastele grupei martor, de la 8,51 la 8,68. astfel, variabila “t” de 1,70 pentru grupa martor se află sub pragul de semnificație (P>0,05) și de 6,31 pentru grupa experimentală, evidențiază progrese însemnate între cele două testări, peste pragul de semnificație (P<0,001): Tabelul 14. Calculul
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
2,16; P<0,05); la menținerea piciorului stâng lateral grupa de experiment a obținut cu 1,27 secunde mai mult la testarea finală, față de cea inițială, iar grupa martor a progresat doar cu 0,09 secunde, la testările finale variabila “t” pentru ambele grupe (2,17) demonstrând că au fost înregistrate valori peste pragul de semnificație (P<0,05). La proba de mobilitate scapulo - humerală gimnastele grupei experimentale au înregistrat un progres de 3,57 cm., gimnastele grupei martor înregistrând
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
că au fost înregistrate valori peste pragul de semnificație (P<0,05). La proba de mobilitate scapulo - humerală gimnastele grupei experimentale au înregistrat un progres de 3,57 cm., gimnastele grupei martor înregistrând un indice de numai 1,13 cm., variabila “t” pentru această probă prezentând o valoare peste pragul de semnificație (t = 2,18; P<0,05). 2. În ceea ce privește capacitatea coordinativă, la proba de ritmicitate în regim de coordonare, s-a înregistrat o creștere semnificativă a rezultatelor grupei experiment, de
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
privind inconsistența de status 161 Contexte ale frustrării sociale și mobilizării 163 Ipoteze 164 Date și metodă 168 Rezultate 172 Profilul grupurilor AAP 173 Inconsistența la nivel de gospodărie: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiune 177 IS ca variabilă dependentă 179 Concluzii 180 Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 187 Naționalismul între universalism și particularism 187 Caracterul contradictoriu al ideologiilor difuze 195 Radicalismul în ideologiile sociale 197 Regionalizări identitare 202 Fenomene și spații identitare 202 Tradiționalism identitar 203 Regionalizarea problemelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) % 150 Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitară 152 Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOM 157 Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale 173 Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP 175 Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%) 176 Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în DEVCOM 157 Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale 173 Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP 175 Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%) 176 Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale 173 Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP 175 Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%) 176 Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare națională și opțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de presupus că variază în funcție de: - caracteristici ale proiectului de acțiune comunitară; - caracteristici ale participanților; - caracteristici ale comunității locale; raportul dintre aceasta și alte comunități (grupări sociale) care constituie cadrul ei de referință. În cele ce urmează ne vom referi la variabilele pe care, pe de o parte, le considerăm ca având o mai mare relevanță pentru participare, iar pe de altă parte, ca fiind mai ușor determinabile cu ajutorul mijloacelor de care dispune în prezent sociologia. În raport cu un proiect dat de acțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ales de a oferi participanților dezavantajați în privința beneficiilor directe stimulente compensatorii; autoritățile locale sunt, de cele mai multe ori, într-o poziție care permite realizarea unei astfel de soluționări. Definirea socială a unui proiect de acțiune comunitară nu este însă numaiîn funcție de variabila „interes”, ci și de particularitățile culturale ale participanților. Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1tc "Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1" Acțiunile comunitare organizate în baza unor reglementări formale, de factură extralocală, se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
14 sate din România în anul 1999 a permis o primă identificare sistematică a factorilor care influențează participarea comunitară rurală. Participarea la activitățile primăriei, de la simple întâlniri publice până la implicarea efectivă prin muncă sau furnizarea de resurse, este asociată cu variabile de localizare a satului și de încredere. Rata totală de participare în cele 14 sate era, la momentul sondajului, de aproape 40% (tabelul 4). Respectiva rată era considerabil mai mare în cazul persoanelor ce aveau încredereînprimar și locuiau în satele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
model ipotetic asupra factorilor care influențează direct participarea comunitară (vezi figura 5). Modelul încearcă să fie simultan, comprehensiv (să includă principalele categorii de factori) și economic (să permită identificarea celor mai importanți factori de influență directă, care joacă rolul de variabile intermediare între participarea locală, variabila dependentă, și factorii cu influență indirectă). Modelul este multidimensional și multinivel. Este multidimensional pentru că analizează participarea comunitară în funcție de mai multe dimensiuni - inițiere, luare a deciziei, execuție și evaluare. Caracterul multinivel decurge din faptul că variabilele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
influențează direct participarea comunitară (vezi figura 5). Modelul încearcă să fie simultan, comprehensiv (să includă principalele categorii de factori) și economic (să permită identificarea celor mai importanți factori de influență directă, care joacă rolul de variabile intermediare între participarea locală, variabila dependentă, și factorii cu influență indirectă). Modelul este multidimensional și multinivel. Este multidimensional pentru că analizează participarea comunitară în funcție de mai multe dimensiuni - inițiere, luare a deciziei, execuție și evaluare. Caracterul multinivel decurge din faptul că variabilele luate în considerare se referă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
variabile intermediare între participarea locală, variabila dependentă, și factorii cu influență indirectă). Modelul este multidimensional și multinivel. Este multidimensional pentru că analizează participarea comunitară în funcție de mai multe dimensiuni - inițiere, luare a deciziei, execuție și evaluare. Caracterul multinivel decurge din faptul că variabilele luate în considerare se referă la comunitate, gospodărie și individ. Modelul ANtreprenoriat social - DEfinire a situației sociale - (informații despre) Oportunități, adică ANDEO - este conceput cu dublu rol, teoretic și practic, aplicativ. Sub aspect teoretic poate funcționa ca instrument de cumulare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cât prin aplicarea lorse reușește în mai mare măsură maximizarea performanțelor pe cele patru dimensiuni ale DEVCOM - inițiere/planificare, luarea deciziei, implementare și evaluare. Modelul presupune că toți factorii care influențează participarea comunitară sunt mediați de acțiunea unui set de variabile intermediare: - resurse umane pentru ANtreprenoriat social; - DEfinirea socială a acțiunii comunitare ca necesară/dezirabilă; - informații despre Oportunități/șanse. Diferitele acțiuni premergătoare proiectelor sau mișcărilor sociale de tip DEVCOM duc la participare în măsura în care afectează cel puțin una dintre variabilele intermediare menționate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
1, fie de un simplu membru al comunității, este menită să ducă în special la satisfacerea condițiilor strict necesare pentru declanșarea procesului DEVCOM. Chiar dacă DEVCOM nu este de tip proiect/program, ci de tip putere/organizare socială (Stoecker), cele trei variabile par să își mențină relevanța. În cazul acesta, antreprenorul social nu va mai fi coordonator de proiect, ci lider de mișcare socială, va fi de asemenea necesară o conștiință publică a necesității schimbării, iar informațiile despre șansele de reușită sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
instituțiilor publice - influențează participarea comunitară prin intermediul celor trei variabile intermediare menționate. Modelul, în ansamblu, susține ipoteza că nu există o formă de capital dominantă în determinarea participării. Probabil că, în funcție de situația socială, una sau alta dintre formele de capital influențează variabilele intermediare și, implicit, propensiunea de participare. Centrarea excesivă pe capitalul social ca determinant al participării comunitare intră în contradicție cu modelul ANDEO. Desigur, modelul prezentat are caracter ipotetic, de sinteză care se cere a fi testat. Deocamdată, el clarifică unele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
manifestă prin implicarea în inițiere, în luarea deciziei (de inițiere, planificare, execuție, evaluare), în realizarea și în evaluarea proiectului/acțiunii contestatare. b) diferitele forme de capital individual/familial și caracteristicile comunității locale pot influența participarea numai prin intermediul unui set de variabile intermediare cu rol de „filtru”, de convertor între resurse/diversitatea socială/modelele de interacțiune/funcționalitatea instituțională; c) variabilele intermediare măsoară caracteristici ale antreprenoriatului social, oportunităților de informare și ale definirii sociale a situației asociate cu schimbarea comunitară; d) filtrul sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
proiectului/acțiunii contestatare. b) diferitele forme de capital individual/familial și caracteristicile comunității locale pot influența participarea numai prin intermediul unui set de variabile intermediare cu rol de „filtru”, de convertor între resurse/diversitatea socială/modelele de interacțiune/funcționalitatea instituțională; c) variabilele intermediare măsoară caracteristici ale antreprenoriatului social, oportunităților de informare și ale definirii sociale a situației asociate cu schimbarea comunitară; d) filtrul sau ecranul care ghidează nemijlocit se află sub influența directă a unor forme cumulative de capital ce se combină
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]