396 matches
-
dinspre regalitate către marii principi. A urmat perioada "marelui interregn" (1254-1273) în care, pe fondul luptelor interne s-a accentuat diferența de putere între principatele teritoriale. Titlul de principe va fi rezervat seniorilor care se aflau în relație directă de vasalitate față de rege. Această delimitare nu a exclus la început pe ceilalți seniori de la vot: în 1220 Henric al VII-lea a primit la alegere vota tam electorum quam principum et nobilium Teutonie 316. În perioada interregnului numărul principilor ecleziastici a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a zonei geografice stabilite nu s-a materializat și în privința nivelului de civilizație, fapt dovedit de izvoarele istorice și cercetările arheologice care au demonstrat inferioritatea culturii materiale nomade față de cea locală, veche românească. Chiar dacă inițial au impus un raport de vasalitate populației băștinașe ulterior, după retragerea lor și sedentarizarea celor puțini rămași, alogenii au fost asimilați de fondul autohton dominant. 3. DESCOPERIRI IZOLATE În afara complexelor de locuire și a vestigiilor funerare de tip Dridu, au mai fost găsite și multe obiecte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
altele, în cuprinsul prezentei lucrări autorul abordează chestiuni legate de identitatea etnico-culturală a ausonilor, raporturile de convergență dintre etnonimele geți și goți, avatarurile elementului vlah răspândit în zona Muntelui Sinai, contactele dintre autohtoni și migratorii pătrunși din stepele eurasiatice, caracterul vasalității colectivităților agricole față de neamurile nomade, mentalul comunită ților protoromânești și românești în epoca crepusculară a migrațiilor, raporturile politice ale spațiului carpato-dunărean cu lumea romano-bizantină și otomană, caracteristicile așezărilor rurale ancestrale, sistemul proprietății în evul mediu românesc, componența elementului militar aflat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și cumâs. S-a stins cu adevărat fenomenul migrațiilor în lumea contemporană? Desigur, nu! Marile migrații și invazii de astăzi au alte mobiluri și alte scopuri și alte forme de manifestare, dar, în esență, rămân tot agresiuni. EVOLUȚIE ASINCRONĂ ȘI VASALITATE DE STEPĂ Când se vorbește de Europa divizată, gândul majorității celor cărora li s-a deschis apetitul politic după evenimentele din 1989, zboară spre „cortina de fier” instalată după încheierea celui de-al doilea război mondial, la care lucrase, lucru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în Dobrogea îi mai întâlnim în secolul al X-lea, în inscripțiile runice de la Basarabi . Francia-Franța se feudalizează în forma clasică, ca societate piramidală, bazată pe dependența personală, trecând prin patronat spre seniorie. Marii și micii seniori depun jurământ de vasalitate celui mai puternic, seniorului suprem, regele sau împăratul, primesc la investitură un feud, într-o ceremonie care cuprindea și îngenuncherea. Practica aceasta s-a înrădăcinat atât de mult, încât chiar și capetele încoronate depuneau jurământul de vasalitate altora, considerați mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
depun jurământ de vasalitate celui mai puternic, seniorului suprem, regele sau împăratul, primesc la investitură un feud, într-o ceremonie care cuprindea și îngenuncherea. Practica aceasta s-a înrădăcinat atât de mult, încât chiar și capetele încoronate depuneau jurământul de vasalitate altora, considerați mai puternici. Prestarea jurământului de vasalitate în forma apuseană nu însemna, inițial, nici o umilință, dar în unele cazuri, nu era depus decât din obligație și din frică . Sud-estul european nu va cunoaște această formă de dependență decât mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
suprem, regele sau împăratul, primesc la investitură un feud, într-o ceremonie care cuprindea și îngenuncherea. Practica aceasta s-a înrădăcinat atât de mult, încât chiar și capetele încoronate depuneau jurământul de vasalitate altora, considerați mai puternici. Prestarea jurământului de vasalitate în forma apuseană nu însemna, inițial, nici o umilință, dar în unele cazuri, nu era depus decât din obligație și din frică . Sud-estul european nu va cunoaște această formă de dependență decât mai târziu, prin intermediul regalită ții maghiare și poloneze, practică
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
slavă. Peste aceste elemente autohtone se suprapun forme de feudalism asiatic, purtător al “culturii de stepă”. Cu avarii și supușii lor slavii (hunii sunt prea bine cunoscuți datorită lui Ammianus Marcellinus și Priscus Panites), începe pentru protoromâni dominația asiatică și vasalitatea de stepă. În timp ce în interiorul obștii teritoriale se detașează ca poziție socială și avere juzii, cnezii și voievozii, care judecă și administrează o societate cvasipatriarhală, elementele de dominație de factură asiatică au față de această societate românească o poziție extrateritorială geografic, peste
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
să furnizeze ceva în schimb, așa cum ajunseseră tătarii din Crimeea prin secolul al XIV-lea - al XV-lea, se căuta securitatea necesară în altă parte, obținută cu atât mai ușor cu cât a existat o discontinuitate a migratorilor. Raportul de vasalitate față de hoardă, vasalitatea de stepă se stabilea fără ceremonial apusean, fără omagiu, fără îmbrățișări fățarnice și fără investitură. Evident, șeful hoardei nu putea da judelui și cnezului român nici domenii, nici beneficii. Era o vasalitate bazată pe cuvânt, nu era
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în schimb, așa cum ajunseseră tătarii din Crimeea prin secolul al XIV-lea - al XV-lea, se căuta securitatea necesară în altă parte, obținută cu atât mai ușor cu cât a existat o discontinuitate a migratorilor. Raportul de vasalitate față de hoardă, vasalitatea de stepă se stabilea fără ceremonial apusean, fără omagiu, fără îmbrățișări fățarnice și fără investitură. Evident, șeful hoardei nu putea da judelui și cnezului român nici domenii, nici beneficii. Era o vasalitate bazată pe cuvânt, nu era nimic scris într-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
discontinuitate a migratorilor. Raportul de vasalitate față de hoardă, vasalitatea de stepă se stabilea fără ceremonial apusean, fără omagiu, fără îmbrățișări fățarnice și fără investitură. Evident, șeful hoardei nu putea da judelui și cnezului român nici domenii, nici beneficii. Era o vasalitate bazată pe cuvânt, nu era nimic scris într-un contract sau tratat, analfabetismul fiind o realitate înțeleasă. Or, cuvântul la societățile patriarhale era ceva sfânt și nici nu se punea problema de înscrisuri care puteau fi încălcate. De aici, de la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la bază respectul datorat tatălui de către fii. Acest fel de relații s- au extins și la nivelul raporturilor dintre populații și comunități. Era suficient ca un șef al unui trib să se recunoască fiul altuia mai puternic pentru ca relația de vasalitate să fie îndeplinită. Nu era nevoie de nici un ceremonial, nu se ceda nimic nici din teritorii, nici din turme, nu se dădeau femei ca soții sau roabe, ci doar un dar ca semn de respect. În acest sens, amintim că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
da lovituri nimicitoare Hoardei de Aur a lui Toktamâș și Imperiului Otoman. Este suficient să amintim că a fost contemporan cu Mircea cel Batrân . Este instructiv de urmărit discontinuitatea turanicilor, furnizori de securitate pentru protoromâni și români contra tribut și vasalitate. În întinderile nesfârșite ale stepei, erau permanente răsturnări de situații, diferitele seminții luând locul altora la conducerea conglomeratelor etnice. Discontinuitatea barbarilor a dat posibilitatea comunităților românești să se redreseze și, în momente favorabile, angajate pe un culoar istoric liber, să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
convinși că descind din cerul etern pentru a domni asupra lumii” și se intitulau „demnitar al suprafeței pământului” , concepție preluată de mongolo-tătari. Această concepție, preluată de la populațiile turcice care au roit spre Europa, s-a materializat în ceea ce am numit „vasalitate de stepă”, prin care dominatorii temporari își asigurau existența biologică și își satisfăceau orgoliul de stăpâni, trimiși de Gor-Tängri, Cerul Albastru, să aducă fericirea lumii. Expresia materială a acestei vasalități consta din produse și bani, fără să putem stabili cuantumul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
roit spre Europa, s-a materializat în ceea ce am numit „vasalitate de stepă”, prin care dominatorii temporari își asigurau existența biologică și își satisfăceau orgoliul de stăpâni, trimiși de Gor-Tängri, Cerul Albastru, să aducă fericirea lumii. Expresia materială a acestei vasalități consta din produse și bani, fără să putem stabili cuantumul dărilor pe care localnicii se obligau s-o dea șefilor migratori. Bani trebuie să fi fost mai puțini, în schimb, societatea românească putea da animale mari și mici, mai puțin
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
aceluiași totem al proscrișilor-lupi, ca și urmașii geto-dacilor și romanilor. După ce au preluat elementele de cultură de la persani și după cucerirea Constantinopolului, otomanii adaugă pentru toți cei care li s-au supus benevol sau prin luptă, la vechile practici de vasalitate, și unele înscrisuri; turcii otomani n-au încheiat la început nici un act scris, pentru că și la ei, ca și pentru toți turcomongolii, cuvântul dat era purtătorul unui simbol magico-religios. MENTALUL SOCIETĂȚII PROTOROMÂNEȘTI ȘI ROMÂNEȘTI PÂNĂ LA ANUL 1000 Retragerea strategică din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
să aibă o politică proprie, adică nu putea să-și aleagă aliați care-i conveneau, nu avea dreptul să încheie tratate cu alte țări și nu putea mări taxele vamale pe mărfurile străine fără aprobarea Porții. Ca un semn al vasalității României, turcii stăpâneau Dobrogea și gurile Dunării, iar țara continua să le plătească tribut anual de aproape 1 milion de lei. Poporul român a luptat eroic împotriva armatelor otomane, pentru a câștiga libertatea și independența de stat a țării lor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
taxele arbitrare. Și tocmai de aceea, la sfârșitul Evului Mediu, se va da o luptă surdă între interesele economiei libere (reprezentate în Camera Comunelor) și interesele puterii regale care va dori să lege pe cât mai mulți freeholder-i prin legământ de vasalitate, și pe cât mai mulți întreprinzători prin vânzarea de patente și monopoluri. Acest lucru s-a întâmplat în special în timpul lui Iacob I care a continuat la scară mare o politică începută sub dinastia Tudor. Istoricii perioadei iacobine au identificat ca
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
istorii de tot felul, dar mai ales cele licențioase, au în subtext o intenție moralizatoare, dar vor să și să amuze. Faceția a cincisprezecea ca ordine în culegera originală parodiază ideea de ierarhizare în cuplul de personaje, cu rădăcini în vasalitatea după care se ghida societatea Evului Mediu, ale cărei ocurențe pot fi citite în Gargantua și Pantagruel, dar mai ales în opera lui Cervantes, prin cuplul format din Don Quijote și Sancho Panza. Bracciollini regizează o confruntare între un bucătar și
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
omogenizare, care presupune a simți și a acționa asemănător, în spiritul éthos-ului comun. Îl amintesc aici și pentru faptul că sunt fondate astfel principiile și simbolismul cavalerismului medieval occidental, într-o măsură parțială contribuind și la întărirea ritualului vasalității 36. Valorile prieteniei, plurale, se bazează pe trei concepte: bun, util și "ceea ce creează plăcere, bucurie". Fără a fi rigide și atotcuprinzătoare, cele trei motive ale relației de prietenie își află analiza fenomenologică în Etica Nicomahică, probabil cel mai important
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de philía, așa cum el o definește, își va pierde din relevanță în spațiul politic bizantin și își va continua istoria discret, în relațiile private și în domeniul spiritualului. Revine mai târziu în câmpul exercițiului de putere, prin ritualul vasalității. Gloria și ambiția politică, reluate în discursul teoretic renascentist după vechiul model roman (înțelese și manifestate diferit în occident față de orientul bizantin), pun din nou în umbră noțiunea. Dimensiunea creștină a gândirii politice (medievale) consacră prietenia îndeosebi sub forma fraternității
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
permitea o altă opțiune de angajament politic. În sistemul bizantin, un supus nobil nu avea posibilitatea să-și aleagă stăpânul, el îi era menit. În schimb, occidentul catolic a acordat acest drept cu caracter politic, economic și militar, prin codurile vasalității (reținute de texte, de imagini vizuale și de imaginarul colectiv). Dinamica sistemului de putere, pe orizontală și pe verticală, a oferit permanent oportunități de combinare a forțelor care gestionau și guvernau comunitățile. Conflictele, inevitabile, au implicat o amplă mobilizare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de putere (chiar Constantin I renunță de altfel la instituția tetrarhiei). În consecință, imaginarul medieval ortodox nu are cum să reflecte, la nivelul înalt al modelelor de putere, vechea politiké philía aristotelică (reluată însă în teoria occidentală a vasalității) și nici efectele ei din cadrul practicii sociale și politice. El primește și memorează doar aporia datoriei creștine, până la sacrificiul suprem, față de delegații divini și față de instituțiile puterii lor. Nu în ultimul rând, dar și deosebit de important pentru evoluția ulterioară a
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
preferendo la giustizia per necessità, contro voglia. Tutte queste visioni hanno in comune la convinzione che la vita dell'uomo ingiusto sia più felice di quella del giusto ... . (26) 35 Vezi Skinner 25-371. 36 Vezi Le Goff. "Ritualul simbolic al vasalității." Pentru un alt ev mediu. vol. II. 175-254. 37 Vezi Lavaud: ... n'est plus alors d'articuler deux niveaux ontologiques hiérarchiquement distingués, mais de relier l'apparaître de l'objet à son apparence mimétique. Alors que le principe de l
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
După moartea neașteptată a domnitorului Cantacuzino, delegația ce se afla la Viena pentru a trata cu imperialii se Întreba dacă noul domn va urma aceeași politică ca și predecesorul său. Și răspunsul a fost da, pentru moment, deși tratatul de vasalitate putea fi perceput ca unul Împovărator pentru Țara Românească. Dar la o privire mai atentă, tratatul era valabil doar dacă Austria reușea să Învingă Poarta, astfel Încât să nu mai reprezinte un pericol pentru statul muntean. Deși a repurtat o serie
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]