642 matches
-
splinei, impune splenectomia pentru a preveni torsionarea acestui organ după reintegrarea în abdomen. Depolisările sau rupturile hepatice vor fi corectate prin hepatorafie, aplicare de TachoComb sau, în rare situații, hepatectomie atipică. Rezecțiile colice sau intestinale pot fi determinate de lezarea vascularizației colonului sau intestinului subțire, la momentul reducerii acestora din torace sau la eliberarea lor din aderențele dezvoltate în timp. Deschiderea accidentală a esofagului, stomacului, intestinului subțire sau colonului se rezolvă prin sutura breșei realizate. Tot de sutură vor beneficia și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
în timp. Deschiderea accidentală a esofagului, stomacului, intestinului subțire sau colonului se rezolvă prin sutura breșei realizate. Tot de sutură vor beneficia și depolisările acestor organe, pentru a preveni apariția perforației lor în postoperator, ca urmare atât a tulburărilor de vascularizație produse în aceste zone lezate din pereții lor, cât și al tensiunii dezvoltată intraparietal de distensia acestora în condițiile parezei postoperatorii. Efracția accidentală a plămânului este rezolvată prin sutura acestuia. De asemenea, deschiderea incidentală a pericardului reclamă închiderea sa prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
chirurgului cu tipul de anastomoză ales. Anastomoza pancreatico-gastrică este o variantă tehnică a operației princeps (propusă de Whipple) ce a câștigat un număr considerabil de adepți datorită principalelor sale avantaje: anastomoză „tension free” datorită învecinării anatomice a celor două organe, vascularizație gastrică bogată ce favorizează consolidarea anastomozei, mediul acid intragastric ce nu permite activarea în cascadă enzimelor pancreatice (scăzând teoretic, frecvența de apariție a fistulelor pancreatice). „Superioritatea” anastomozei gastropancreatice în ceea ce privește frecvența de apariție a fistulelor anastomotice este confirmată de primele studii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
CIP1[51]. Calea Notch este activată numai pe parcursul embriogenezei pancreatice, fiind inactivă în pancreasul adult. O expresie crescută a unor gene țintă care determină activarea căii Noch a fost evidențiată la nivelul leziunilor precursoare PanIN și în ADP unde promovează vascularizația tumorală. Activarea căii Notch în țesutul pancreatic exocrin apare ca urmare a creșterii expresiei receptorilor EGF. Notch activat mediază inițierea secvenței metaplazie/neoplazie sub acțiunea TGF-α, iar aceasta constă în modificări ale diferențierii epiteliale cu pierderi ale masei celulare acinare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
de MMP (matrix-metalloproteinase) reglează turnover-ul stromei. Astfel, stroma prin interacțiunile permanente cu celulele tumorale reprezintă un compartiment dinamic implicat în formarea, progresia, invazia și metastazarea tumorală și nu are doar funcție de barieră mecanică. Tot celulele stelate sunt responsabile și de vascularizația săracă caracteristică cancerului pancreatic. La nivelul celulelor stromale a fost evidențiată o expresie crescută a COX-2, PDGFR, VEGF (vascular endothelial growth factor), SDF (stromal derived factor), integrine, chemokine, SPARC (secreted protein-acid rich in cysteine), elemente ale căii Hedgehog care se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
chemokine, SPARC (secreted protein-acid rich in cysteine), elemente ale căii Hedgehog care se asociază cu un prognostic nefavorabil și cu rezistența la tratament [3]. În porțiunea centrală a tumorilor solide apare frecvent un nivel scăzut al oxigenului în condițiile unei vascularizații ineficiente din punct de vedere morfologic și funcțional, care să asigure creșterea rapidă a masei tumorale. Adaptarea celulelor tumorale la hipoxie determină apariția heterogenității tumorale prin selectarea unor clone celulare agresive care achiziționează noi mutații genetice asociate cu rezistența la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
sau biopsia intraductală transpapilară). În timpul colangioscopiei se pot preleva biopsii țintite de la nivelul leziunilor; de asemenea se poate aprecia extinderea leziunilor. Sensibilitatea citologiei prin periaj aspirativ sau biopsiei în timpul ERC variază între 30-88% [72]. Colangioscopia poate îmbunătății diagnosticul prin vizualizarea vascularizației de tip „tumoral” (dilatații vasculare neregulate și tortuoase). De asemenea, se pot observa noduli intraductali, stricturi infiltrative sau ulcerate sau formațiuni polipoide cu caracter vilos care impun biopsierea [77-80]. O altă metodă de examinare intraductală este tomografia prin coerență optică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
scheletice sunt reunite între ele prin teci de țesut conjunctiv (perimisium) formând fascicule. Fiecare fibră musculară este inervată separat, de către o singură terminație nervoasă, localizată în mijlocul fibrei musculare și este învelită de o altă teacă de țesut conjunctiv numită endomisium. Vascularizația fibrei musculare este asigurată de capilarele care o înconjoară, numărul acestora fiind esențial pentru utilizarea substraturilor energetice, depinzând de gradul de activitate musculară. La periferie, mușchiul este învelit de epimisium, țesut conjunctiv care îl ancorează de fascie. 2.1.2
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
cu ocazia colecistectomiei (observație Spitalul „Prof. dr. Agrippa Ionescu”). Incidente intraoperatorii Deși rare, reduse ca importanță și ușor de rezolvat (motiv pentru care de multe ori nu sunt menționate în protocoalele operatorii), incidentele intraoperatorii pot fi:hemoragii produse prin lezarea vascularizației viscerelor herniate sau prin rupturi sau depolisări ale organelor parenchimatoase abdominale aflate în vecinătatea orificiului herniar (ficat, splină); impun realizarea hemostazei „la vedere”; depolisări sau rupturi ale peretelui viscerelor herniate (necesită repararea prin sutură);deschiderea cavității pleurale în timpul disecției efectuate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
Uskow sau lipsei fuzionării mezenterului dorsal cu membrana pleuro-peritoneală. Eventrația diafragmatică apare ca urmare a lipsei dezvoltării stratului mijlociu al septului transvers. Agenezia adevărată sau aplazia diafragmului este consecința lipsei dezvoltării a 3 sau 4 din precursorii diafragmei. Anomaliile de vascularizație pot explica apariția anumitor defecte diafragmatice ce par să se dezvolte mult mai târziu în viața fetală. De regulă, aceste hernii sunt expresia unei comunicări libere între cavitatea pleurală și cea peritoneală (nu există sac herniar). Rareori sunt rezultatul unui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
travaliului înainte de termen [45]. Fetușii care prezintă hernierea ficatului în torace, au un risc foarte mare de deces perioperator, întrucât readucerea ficatului în abdomen determină distorsiuni în anatomia vasculară a acestuia, cu decesul fătului. Utilizarea de tehnici care atenuează compromiterea vascularizației ficatului în timpul manipulării acestuia intraoperatorii, poate îmbunătății rezultatele [67]. Pentru a reduce rata decesului fetal perioperator s-au folosit tehnici puțin invazive, îmbinând chirurgia deschisă cu fetoscopia. Astfel, s-au realizat obstruarea traheei, crearea unui gastro-schizis artificial și inducerea unei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
esofagului cu gastrostomă de alimentație Stamm [1, 2]. Alte incidente ce pot apare la cazurile operate pentru acest tip de hernie diafragmatică sunt cele hemoragice prin lezarea vaselor sanguine din vecinătatea zonei de lucru, precum și a ficatului sau splinei. Lezarea vascularizației colonului poate impune, ca urmare a apariției ischemiei segmentului colic adiacent, realizarea unei rezecții segmentare. Deschiderea lumenului sau depolisarea viscerelor cavitare abdominale herniate, la momentul reducerii lor din torace este un incident ce se rezolvă prin sutura peretelui lezat. De
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
superioară de mușchiul trapez, iar în cea inferioară de tegument. Sub latissimus se găsesc mușchii: oblici abdominali, dințatul postero-inferior, rotundul mare, erectorul spinal, partea posterioară a coastelor și spațiilor intercostale. Marginea lui laterală formează marginea medială a trigonului lombar (Petit). Vascularizația este asigurată de arterele subscapulare, ultima intercostală și de arterele lombare. Se realizează astfel un sistem de legătură între arterele axilară, intercostale și lombare. Inervația este asigurată de nervul toraco-dorsal. Acțiunea mușchiului produce extensia, adducția și rotația medială a brațului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
C6-T1, iar inserția pe marginea medială a scapulei. Ambii romboizi sunt acoperiți de trapez și latissimus. La rândul lor acoperă dințatul postero-superior, erectorul spinal, coastele și spațiile intercostale respective. Uneori marginile lor sunt in contact, realizând o singura masă musculară. Vascularizația provine din transversa gâtului și din arterele intercostale 1-6, iar inervația este asigurată de plexul brahial (C5, prin nervul dorsal al scapulei). Acțiunea celor doi mușchi constă în apropierea umărului de coloană. Ridicătorul scapulei Are originea pe procesele transverse C1-C4
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
care se inseră pe claviculă și stern, continuându-se lateral cu fasciile umărului, axilară și brahială. În sus, lama ei superficială se continuă cu lama superficială a fasciei cervicale, iar în jos cu fascia dreptului abdominal și a oblicului extern. Vascularizația este asigurată de artera toracoacromială și de ramurile perforante din artera toracică internă. Inervația provine din plexul brahial prin nervii pectorali (C5-7). Când ia punct fix pe torace coboară și proiectează umărul anterior, produce adducția, rotația medială și flexia brațului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
a scapulei și pe partea învecinată a feței ei anterioare. Este acoperit de pectorali. Acoperă coastele și spațiile intercostale corespunzătoare Pe fața sa superficială coboară nervul toracic lung și artera toracică laterală. Inervația este dată de nervul toracic lung, iar vascularizația este asigurată de artera toracică laterală, subscapulara și scapulara posterioară. Când ia punct fix pe scapulă coboară, respectiv ridică coastele. Participă la proiecția anterioară a scapulei. Intervine alături de trapez la bascularea scapulei, ce se face concomitent cu abducția brațului. Mușchii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
intercostali interni, între el și aceștia găsindu-se vasele toracice interne. Este un mușchi expirator. TERITORIILE VASCULARE ALE PERETELUI TORACIC Date generale Peretele toracic este o zonă vastă ce poate fi divizată în regiuni în funcție de teritoriile sale vasculare. Tipul de vascularizație are o însemnătate deosebită în designul lambourilor musculocutanate. Mărimea unui lambou este limitată de vascularizația sa. Chirurgul trebuie să prevadă cu acuratețe ce suprafață de tegument poate fi mobilizată în siguranță, astfel încât să nu survină ischemia și necroza lamboului. Pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
TERITORIILE VASCULARE ALE PERETELUI TORACIC Date generale Peretele toracic este o zonă vastă ce poate fi divizată în regiuni în funcție de teritoriile sale vasculare. Tipul de vascularizație are o însemnătate deosebită în designul lambourilor musculocutanate. Mărimea unui lambou este limitată de vascularizația sa. Chirurgul trebuie să prevadă cu acuratețe ce suprafață de tegument poate fi mobilizată în siguranță, astfel încât să nu survină ischemia și necroza lamboului. Pentru aceasta este util să împărțim regiunile toracice în teritorii vasculare, realizând astfel veritabile hărți regionale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
cazul parietectomiilor în tumori necrozate, infectate, în radionecroze, în infecții extensive toracice, materialul sintetic nu este bine tolerat și se recomandă utilizarea doar a lambourilor musculare sau musculocutanate [35]. Reconstrucția părților moi trebuie realizată cu ajutorul lambourilor musculare și musculocutanate, datorită vascularizației lor excelente. Un asemenea lambou poate fi utilizat chiar și în absența unei stabilizări parietale toracice, fără a se produce deficiențe respiratorii postoperatorii așa cum s-ar crede. Ca o regulă generală, scopul esențial este asigurarea unei închideri durabile a toracelui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
III care conține partea anterioară a lobului stâng clasic. Partea posterioară a lobului stâng este formată de segmentul II (fig. 3). Lobul Spiegel, sau segmentul I din punct de vedere funcțional, poate fi considerat un segment autonom deoarece are o vascularizație independentă de cele trei vene hepatice. Primește ramuri portale și arteriale atât din ramurile dreaptă și stângă ale venei porte cât și ale arterei hepatice. Venele sale se varsă direct în vena cavă inferioară. Această autonomie a lobului Spiegel a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
De asemenea, acestei sistematizări se datorează mai recent efectuarea transplantelor hepatice cu grefon hepatic partajat (split liver), putându-se grefa doi receptori cu un ficat fragmentat de la un singur donator, sau chiar recoltându-se un fragment hepatic de la donatorii vii. VASCULARIZAȚIA HEPATICĂ Din punct de vedere circulator, ficatul este un organ port interpus între două circuite venoase, sistemul port și sistemul cav, legătura făcându-se prin intermediul venelor suprahepatice [7]. Circulația hepatică aferentă este asigurată de sistemul arterei hepatice și de vena
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
supune acelorași reguli;Afecțiunile cardio-vasculare aflate sub tratament cu anticoagulante (Trombostop), pot beneficia de tratament prin NLP după oprirea anticoagulantelor și verificarea riguroasă a normalizării parametrilor coagulării; - Anomaliile de formă și poziție a rinichilor se pot Însoți de anomalii de vascularizație (de ex: rinichiul În potcoavă). Decizia unei astfel de intervenții aparține exclusiv urologului care face procedura bazat, desigur, pe experiența personală. Am insistat, poate, prea mult pe acest subcapitol dar, am făcut-o din convingerea că, fixarea unei indicații corecte
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
medical studențesc al unității de învățământ superior ........................... . Semnătură ................ ---------- *) sau din clasa a VIII-a, aflată în prezent în lichidare potrivit legii. Se vor enumeră câteva dintre acestea. Anexă X.2 EXAMENUL DEZVOLTĂRII FIZICE a) Aspectul somatoscopic: ... - starea tegumentelor și mucoaselor (vascularizație, uscăciune, elasticitate, culoare, elemente patologice supraadăugate - cicatrice, erupții etc.); - dezvoltarea țesutului adipos (grosimea în cm a pliului cutanat la nivelul regiunii subscapulare, pe fata posterioara a brațului în treimea mijlocie - la nivelul tricepsului - sau abdominal, pe linia care unește creasta
METODOLOGIA din 1 martie 2000 examinarilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate pentru preşcolari, elevi şi studenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129862_a_131191]
-
clinic: În cazul amputațiilor, criteriile de diagnostic și încadrare în grad de invaliditate trebuie obligatoriu să țină seama de: A. Cauza care a condus la indicația de amputație și care poate fi: 1. Distrugerea unui membru prin strivire. 2. Pierderea vascularizației - gangrena. 3. Durerea severă de cauză circulatorie. 4. Tumoră malignă la care se speră eradicarea. 5. Infecție incontrolabila. Se vor consemna și evalua: B. Starea bontului: bont scurt; bont cu cicatrici vicioase; bont cu calus vicios; bont cu nevroame hiperalgice
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
cabinetul medical studențesc al unității de învățământ superior .............................. Semnătură ....................... ---------------- *) Sau din clasa a VIII-a, aflată în prezent în lichidare, potrivit legii. **) Se vor enumeră principalele restricții. Anexă 8 b) EXAMENUL DEZVOLTĂRII FIZICE a) Aspectul somatoscopic: ... - starea tegumentelor și mucoaselor (vascularizație, uscăciune, elasticitate, culoare, elemente patologice supraadăugate - cicatrice, erupții etc.); - dezvoltarea țesutului adipos (grosimea în centimetri a pliului cutanat la nivelul regiunii subscapulare, pe fata posterioara a brațului în treimea mijlocie - la nivelul tricepsului - sau abdominal, pe linia care unește creasta
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138561_a_139890]