578 matches
-
n. 26 mai 1958, Vaslui (Roșiești): jurist, epigramist. A urmat Facultatea de Drept a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Debutează literar în revista Urzica (1975). Colaborează la Urzica, Albina, Papagalul, Scaiul, Vremea nouă, Flacăra Iașului, Adevărul, Rebus, Oferta, Jurnalul vasluian, Meridianul. A obținut numeroase premii la concursurile de creație și la Festivalul Umorului de la Vaslui. Tip. în mai multe volume colective. MARIN, Dumitru V., n. 28 aprilie 1941, Bacău (Giurgiuoana, comuna Podu Turcului): profesor, doctor în filologie, publicist, monograf, conducător
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
la rubricile culturale ale ziarelor Vremea nouă din Vaslui, Scânteia din capitală, Adevărul și revista Ethos a Fundației "Ștefan Bârsănescu". A colaborat cu poeme și epigrame la revistele Convorbiri literare, România literară, Contemporanul, Ateneu, Almanahul literar, Cronica. Tip. Dicționarul personalităților vasluiene (2001) și altele, în colaborare. NOVAC, Gruia, n. 22 noiembrie 1935 în jud. Soroca. Școală normală, absolvent al Facultății de Filologie Iași, profesor Gheorghe Roșca Codreanu, publică la Flacăra Iași, Vremea nouă, Gazeta de Est, Meridianul, Bârladul etc. Voce distinctă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pre ședinte al UZP când am organizat cele 2 Gale. Deci: am tipărit opere, am comis presă, am înfrânt adversari (inclusiv la lupte libere, nu ?). Bustul statuar și crucea-monument tot eu mi le-am făcut. Șansa de a reprezenta jurnalismul vasluian (și nu numai ...) DOU| DECENII dintr-o eternitate e mult pentru o viață, e puțin pentru istoria noastră culturală. Prin complexitatea preocupărilor și a realizărilor, ca deschizător de drumuri în media (inclusiv națională: Licența 001-TV.V., al 3-lea post
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Gheorghe Pricop este retras de mai mulți ani la Duda Epureni ș.a.m.d. Deci prin reduceri succesive ar rămâne ca să considerăm ca pe cei mai activi din punct de vedere social, îndrumători autentici doar pe puținii legați de glia vasluiană. Subliniem, își desfășoară activitatea AICI cu imense greutăți și piedici. Mulți au contribuții importante și pe plan național, cel puțin într-o a doua treaptă valorică, și fac obiectul nominalizărilor criticilor. "Șef de promoție" Theodor Codreanu. într-un final ne
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
imense greutăți și piedici. Mulți au contribuții importante și pe plan național, cel puțin într-o a doua treaptă valorică, și fac obiectul nominalizărilor criticilor. "Șef de promoție" Theodor Codreanu. într-un final ne întrebăm: acești mentori legați de glia vasluiană, AICI, reprezintă ceva în plan național sau sunt doar primele valori locale? Subliniem că nu facem decât o scurtă istorie a presei locale și o succintă prezentare a Curentului cultural informațional. De fapt, considerațiile despre animatorii locali sau de suprafață
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
exercită în județ? Despre bucureșteni, numai de bine, mai ales că mulți cu care se discută sunt jenați că-s de pe aici, dar se uită insistent la traistă când sunt căutați (!) Dar tot acolo-s cei mai mulți stabiliți dintre marile valori vasluiene, "emigranți". Aș enumera pe Valentin Silvestru (n. 1924), un reper imposibil de egalat pentru ce poate face pentru ai lui un fost vasluian, Marin Aiftincă (n. 1940), Ion Murgeanu poet, Mircea Coloșenco (felicitări pentru dinamism și realizări), Mihai Ogrinji (n.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
2000ʺ, realizată la Princeps Edit Iași, iar Bârladul îl are pe Traian Nicola ca re, sprijinit financiar de Primăria Municipiului Bârlad și de Muzeul de istorie ʺȘtefan cel Mareʺ din Vaslui, a redactat și difuzat mai multe volume ʺValori spirituale vasluiene și tutoveneʺ; Ioan Baban, prin Editura Pim lași, 2008, a dat și el librăriil or și cititorilor ʺUnivers cultural și literar vasluianʺ - dicționar. În succesiunea lor, cărțile citate, la care se adaugă și dicționarul enciclopedic ʺNasc și la Tecuci o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
deosebit de complex în mâinile medicilor ieșe ni” puși să aleagă între două vieți - a mamei sau a copilului. „O tânără însărcinată pune mari probleme medicilor ieșeni” - scria într-un alt jurnal. Era vorba despre o tânără din Sălceni - Tutova, localitate vasluiană, care, la numai 22 de ani, cu deja doi copii, numai după circa alte două luni, era sorocită să-l nască pe al treilea. Numai că, spuneau reporterii, în urmă cu doar două zile viitoarea mămică s-a simțit deosebit de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
I ași,1942; „Cercetări literare asupra lui Th. Șerbănescu ”; „Istoricul bisericilor din Tecuci”; „Manuale de limba română pentru cursul inferior de liceu”, editat la „Tipografiile unite, Bucure ști 1935, în colaborare cu Maria Vartic...” Tot de la Traian Nicola (Valori spirituale vasluiene , vol II, S.C.Odeon Vaslui,2001, p.473) aflăm că acest profesor Constantin Solomon, împreună cu Constantin A. Stoide, Constantin Cihodaru, G.G.Ursu, Al.Alexinschi, Emi l Hâncu și Constantin Turcu au scos revista tecuceană „Analele Moldovei”. Era o revistă de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
vegheau la traista noastră. Și din această cauză am repetat poezia lui Depărățeanu, din cartea lui Constantin Solomon și G.G.Ursu cu „Mama” din „Cele mai frumoase poezii românești” Bica Ionesi - Doamnă a geologiei ieșene Răsfoind o lucrare a istoricului vasluian Dan Răvaru „Cartea întâi a Racovei” descopăr rădăcinile îndepărtate ale unei localități răzășești, cu atestare documentară tocmai pe la 1437 și cu dovezi arheologice de locuire omenească de trei milenii: CURSEȘTI R-ZEȘI. Și atunci mi-am amintit că aici a păstorit
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
spune chiar vital, trebuie musai să-l aflăm. Vă rog, stimați cetățeni și mai ales cetățene din Călărași, deconspirați numele celor două personaje, pentru binele și prosperitatea acestui popor. Vă mulțumesc! Amintiri din „epoca de aur” Nici un mânuitor de condei vasluian, din cei pârguiți bine, nu ar putea să uite vreodată pe doi dintre „vechii” Vasluiului în persoana Cătălinei Flondor și a lui Mihai Dumitriu (conu’ Mișa cum îi spuneam noi, poate în semn de respect fiindcă era mai în vârstă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de grație 1996-2000, când liftele țărăniste pline de ură pe acest popor blând, au ras pur și simplu cu bestialitate din peisajul economic al țării tot ce se făcuse bun pe timpul împușcatului de la Târgoviște. Dacă luăm la puricat decesul întreprinderilor vasluiene, vedem că aproape toate și-au dat obștescul sfârșit în acea perioadă de cea mai tristă amintire, dar care tocmai de aceea aș dori să rămână în memoria colectivă pentru ca eventualii viitori candidați la împușcare să poată să-și primească
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sud a Moldovei. Rezultatul investigațiilor sale a fost bogata colecție de arheologie și de etnografie pe care a donat-o Muzeului Județean Vaslui, la care se adaugă și manuscrise vechi, toate constituind rodul osârdiei sale și inima acestui străvechi pământ vasluian. Reflectarea rezultatelor acestor cercetări istorice o putem găsi în sumedenia de studii și articole publicate în reviste de specialitate, dar mai ales în celebrul volum Dăinuiri dăneștene (coautor: Eugenia Buraga) apărut la editura ieșeană Junimea, în 1977, în colecția Humanitas
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și cu siguranță a îmbogățit Repertoriul arheologic al județului Vaslui. Astfel, numeroasele vestigii arheologice pe care le-a descoperit și le-a valorificat științific stau drept mărturie a îndelungatului drum pe care istoria și l-a croit în acest ținut vasluian de legendă, marcându-i existența cu importantele sale evenimente. Particularitatea acestor antichități denotă o mare emulație de valori materiale, spirituale și cultural artistice, care probează capacitatea creatoare a oamenilor din zonă și specificitatea cu care DĂNEȘTII s-a remarcat în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
zbătut foarte mult pentru ca obiectele arheologice și etnografice să fie păstrate la loc cuvenit și să poată fi văzute de un public mai larg. După ce au fost restaurate, o parte dintre ele au fost expuse în Sala ”Arta” a muzeului vasluian, cu ocazia celei de-a XXIX-a Sesiuni Naționale de Comunicări Științifice “Acta Moldaviae Meridionalis” (29-30 noiembrie 2006), în cadrul unei expoziții organizate de către muzeografii Laurențiu Chiriac și Ciprian Lazanu. Așadar, COSTACHE BURAGA pasionat cercetător în domeniul arheologiei, etnografiei, literaturii, colecționar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de lucru al planului editorial: ,, ... o carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră eseistică absolut originală (...), noutatea și farmecul acestei lucrări stau și în muzicalitatea textului “. Așteptăm cu interes justificat apariția în librării a unei cărți semnate de autorii vasluieni. Vremea Nouă, 15 nov. 1977 LANSAREA CĂRłII ,,DĂINUIRI DĂNEȘTENE“ Duminică, 13 noiembrie, la Căminul cultural din satul Dănești, a avut loc lansarea volumului ,,Dăinuiri dăneștene“ apărut la Editura ,,Junimea“ din Iași. Autorii cărții Eugenia și Costache Buraga. La acest eveniment
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
serios pe bătrânul Coastache Buraga. Gheorghe Drăgan - Critic literar Editura Institului European (Din interviul luat în filmul documentar ,,DĂINUIRI DĂNȘTENE“ realizat de către Gabriel Rotaru la tvrIași în 1996 ) Monitorul de Vaslui, 30-31 august, 1997 Fenomenul Buraga , din Dănești Istoria meleagurilor vasluiene, în curtea unui om Din cauza degradării, muzeul colecționarului se află în pericol La cei 89 de ani ai săi, învățătorul Costache Buraga este un fenomen. Nu numai că a colecționat și restaurat toate rămășițele istoriei din regiunea Dănești, dar el
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în colțul ochiului. Eu nu plîng pentru faptul că a murit, cît pentru că nu a fost respectat la adevărata lui valoare. Daniel Grosu Monitorul, 11 martie 2004 Un ghiocel și o rază de soare pe mormântul unui crâmpei din cultura vasluiană Eugenia Buraga, o fiică pentru eternitate a comunei Dănești • Eugenia Buraga, chiar dacă nu este originară de pe meleagurile vasluiene, a devenit, totuși, un reper cultural, pentru eternitate, al județului nostru. A fost o femeie simplă, care și-a marcat existența efemeră
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
adevărata lui valoare. Daniel Grosu Monitorul, 11 martie 2004 Un ghiocel și o rază de soare pe mormântul unui crâmpei din cultura vasluiană Eugenia Buraga, o fiică pentru eternitate a comunei Dănești • Eugenia Buraga, chiar dacă nu este originară de pe meleagurile vasluiene, a devenit, totuși, un reper cultural, pentru eternitate, al județului nostru. A fost o femeie simplă, care și-a marcat existența efemeră punând în slujba culturii vasluiene realizările în care și-a concentrat întreaga viață. O carte și o casă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pentru eternitate a comunei Dănești • Eugenia Buraga, chiar dacă nu este originară de pe meleagurile vasluiene, a devenit, totuși, un reper cultural, pentru eternitate, al județului nostru. A fost o femeie simplă, care și-a marcat existența efemeră punând în slujba culturii vasluiene realizările în care și-a concentrat întreaga viață. O carte și o casă muzeu din comuna Dănești. Se împlinesc 29 de ani de când Eugenia Buraga nu mai este printre noi. Acum, în prag de primăvară, un ghiocel și o rază
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Vaslui, a fost organizată o expoziție de arheologie și etnografie conținând diverse obiecte, mărturii ale civilizației și tradițiilor din zonă, pe care, cu dragoste, cât timp au fost în viață, le-au strâns, transformându-și casele în adevărate muzee, regretații vasluieni Costache și Eugenia Buraga din Dănești și Nicolae Ciubotaru din Vulturești. Miercuri, la Sala Arta a Muzeului Județean Vaslui, în prezența directorului Ioan Mancaș, a profesorului universitar doctor Mircea Ciubotaru din Iași, a doctorului Lurențiu Chiriac, a muzeografului Marian Antoniu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
gaze naturale. Tehnologiile au fost nu numai importate de șvabii, bavarezii și sașii de neam germanic ai Imperiului Habsburgic din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, dar au fost și produse de autohtoni. În secolul al XX-lea, vasluianul Malaxa a înființat o fabrică de material rulant la Reșița, unde s-au creat locomotive mult căutate pe piețele timpului. Există și tradiții antice în minerit și tehnici de extragere a metalelor utile. Fabricile nemțești asigurau doar necesarul piețelor locale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lărgirea cadrelor și noua linie ce trebue urmată. Se hotărăște apoi ca din rândurile tineretului patriotic să fie cooptați un număr de 20 25 tineri și tinere demni de a forma primele grupe UTC”. Prin urmare, în lipsa „candidaților”, ștabii uteciști vasluieni se mulțumeau și cu racolarea unor persoane de la o altă structură politică ce pe atunci purta numele Apărarea Patriotică (AP) ce avea și o organizație de tineret. Așadar, Marele Circ bolșevic românesc își deschisese și la Vaslui stagiunea pentru publicul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fost fotografiată”. Din păcate, nu am găsit aceste poze pentru a-i putea admira pe „patrioții democrați” participanți la mitingul de sărbătorire a ocupanților feroce de la răsărit, ce tocmai își începuseră nesfârșitele și odioasele jafuri, violuri și asasinate prin satele vasluiene. Ar fi inutil și contraproductiv să marșăm pe discursul tov. Elena Zelinescu, care, știm cu certitudine, a fost localnică. Vor fi dat bine la „massa” adunată în clădirea Teatrului Județean (din ianuarie 1948, cinematograful „IC Frimu, iar din 1965, cinematograful
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vreo universitate la Vaslui și nu știm noi!? n.n.) pot să prezinte o serbare în fața cetățenilor vaslueni în care veți putea constata și dvs. aspirațiile unui tânăr comunist”. Conform discursului Zelineascăi din care vom cita în continuare, un „tânăr comunist vasluian” avea următoarele aspirații: „...atâta timp cât am fost sub apăsarea regimului legionar și antonescian tineretul nostru a avut mult de suferit. Timp de 4 ani tânărul țăran a lucrat pământul cu sudoarea frunței sale pentru a face pâinea, care în loc să-l hrănească
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]