578 matches
-
pre ședinte al UZP când am organizat cele 2 Gale. Deci: am tipărit opere, am comis presă, am înfrânt adversari (inclusiv la lupte libere, nu ?). Bustul statuar și crucea-monument tot eu mi le-am făcut. Șansa de a reprezenta jurnalismul vasluian (și nu numai ...) DOU| DECENII dintr-o eternitate e mult pentru o viață, e puțin pentru istoria noastră culturală. Prin complexitatea preocupărilor și a realizărilor, ca deschizător de drumuri în media (inclusiv națională: Licența 001-TV.V., al 3-lea post
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Gheorghe Pricop este retras de mai mulți ani la Duda Epureni ș.a.m.d. Deci prin reduceri succesive ar rămâne ca să considerăm ca pe cei mai activi din punct de vedere social, îndrumători autentici doar pe puținii legați de glia vasluiană. Subliniem, își desfășoară activitatea AICI cu imense greutăți și piedici. Mulți au contribuții importante și pe plan național, cel puțin într-o a doua treaptă valorică, și fac obiectul nominalizărilor criticilor. "Șef de promoție" Theodor Codreanu. într-un final ne
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
imense greutăți și piedici. Mulți au contribuții importante și pe plan național, cel puțin într-o a doua treaptă valorică, și fac obiectul nominalizărilor criticilor. "Șef de promoție" Theodor Codreanu. într-un final ne întrebăm: acești mentori legați de glia vasluiană, AICI, reprezintă ceva în plan național sau sunt doar primele valori locale? Subliniem că nu facem decât o scurtă istorie a presei locale și o succintă prezentare a Curentului cultural informațional. De fapt, considerațiile despre animatorii locali sau de suprafață
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
exercită în județ? Despre bucureșteni, numai de bine, mai ales că mulți cu care se discută sunt jenați că-s de pe aici, dar se uită insistent la traistă când sunt căutați (!) Dar tot acolo-s cei mai mulți stabiliți dintre marile valori vasluiene, "emigranți". Aș enumera pe Valentin Silvestru (n. 1924), un reper imposibil de egalat pentru ce poate face pentru ai lui un fost vasluian, Marin Aiftincă (n. 1940), Ion Murgeanu poet, Mircea Coloșenco (felicitări pentru dinamism și realizări), Mihai Ogrinji (n.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
erbicidate); duc un mod de viață, în general sedentar (bunicii nu-i solicită la activități, așa cum ar fi făcut-o părinții); stressul zilnic și dorul de părinți. Prețul plecării părinților la muncă în străinătate este foarte mare: ”Sute de copii vasluieni au tulburări de comportament din cauza despărțirii de părinții plecați la muncă în străinătate, ei au devenit extrem de sensibili și sunt predispuși la depresii.” <footnote Ana Rinder-psiholog, Evenimentul Zilei, nr.,5011, din 1 sep.t, 2006 footnote> Acești copii se bucură
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
actului de predare-învățare a matematicii în grădinița specială. Ajunși la capătul unui drum și pe parcursul căruia ne-am confruntat cu studiul si cercetarea, cu păreri și opinii diverse, mă opresc asupra cuvintelor pe care le -am așternut, cândva, în Învățătorul Vasluian:,,Și noi suntem copii...Suntem frumoși, râdem și plângem la fel ca și voi! Vrem să ne jucăm, să,,vorbim”despre soare, despre flori, despre cerul senin și să,,auzim” împreună ciripitul păsărelelor, susurul izvoarelor, glasul duios al mamei. Oare
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
spiritual. Aveau experiența și capacitatea de a vedea dincolo de moment, conștiința că oamenii deosebiți trebuie să se cunoască, că un fir din istoria satului se torcea și-n casa lor. Cred că domnul Ghenuță Coman de la Murgeni, personalitate a istoriei vasluiene, știa de numele lui Theodor Codreanu și ne-a chemat la familia Ionescu sau, poate, tânărul suplinitor Mihai Ștefan, rudă a doamnei Janeta, ne-a înlesnit cunoașterea... Nici nu mai are vreo importanță. Oricum, faptul s-a întâmplat în primele
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
martie 1977). „ȘTIAM CĂ VA FI UN CUTREMUR MARE”... După cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977, în calitatea mea de ziarist de investigații social cetățenești la cotidianul “Vremea nouă” din Vaslui, m-am deplasat în mai multe localități vasluiene puternic afectate de seism pentru a consemna urmările dezastrului. Cu acest prilej, am aflat un lucru extraordinar, pentru mine cel puțin: mulți țărani din comunele Tutova, Zorleni, Fălciu, Delești, Miclești, Dragomirești etc. susțineau că puternicul seism fusese prevestit, ba cu
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
sud a Moldovei. Rezultatul investigațiilor sale a fost bogata colecție de arheologie și de etnografie pe care a donat-o Muzeului Județean Vaslui, la care se adaugă și manuscrise vechi, toate constituind rodul osârdiei sale și inima acestui străvechi pământ vasluian. Reflectarea rezultatelor acestor cercetări istorice o putem găsi în sumedenia de studii și articole publicate în reviste de specialitate, dar mai ales în celebrul volum Dăinuiri dăneștene (coautor: Eugenia Buraga) apărut la editura ieșeană Junimea, în 1977, în colecția Humanitas
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și cu siguranță a îmbogățit Repertoriul arheologic al județului Vaslui. Astfel, numeroasele vestigii arheologice pe care le-a descoperit și le-a valorificat științific stau drept mărturie a îndelungatului drum pe care istoria și l-a croit în acest ținut vasluian de legendă, marcându-i existența cu importantele sale evenimente. Particularitatea acestor antichități denotă o mare emulație de valori materiale, spirituale și cultural artistice, care probează capacitatea creatoare a oamenilor din zonă și specificitatea cu care DĂNEȘTII s-a remarcat în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
zbătut foarte mult pentru ca obiectele arheologice și etnografice să fie păstrate la loc cuvenit și să poată fi văzute de un public mai larg. După ce au fost restaurate, o parte dintre ele au fost expuse în Sala ”Arta” a muzeului vasluian, cu ocazia celei de-a XXIX-a Sesiuni Naționale de Comunicări Științifice “Acta Moldaviae Meridionalis” (29-30 noiembrie 2006), în cadrul unei expoziții organizate de către muzeografii Laurențiu Chiriac și Ciprian Lazanu. Așadar, COSTACHE BURAGA pasionat cercetător în domeniul arheologiei, etnografiei, literaturii, colecționar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de lucru al planului editorial: ,, ... o carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră eseistică absolut originală (...), noutatea și farmecul acestei lucrări stau și în muzicalitatea textului “. Așteptăm cu interes justificat apariția în librării a unei cărți semnate de autorii vasluieni. Vremea Nouă, 15 nov. 1977 LANSAREA CĂRłII ,,DĂINUIRI DĂNEȘTENE“ Duminică, 13 noiembrie, la Căminul cultural din satul Dănești, a avut loc lansarea volumului ,,Dăinuiri dăneștene“ apărut la Editura ,,Junimea“ din Iași. Autorii cărții Eugenia și Costache Buraga. La acest eveniment
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
serios pe bătrânul Coastache Buraga. Gheorghe Drăgan - Critic literar Editura Institului European (Din interviul luat în filmul documentar ,,DĂINUIRI DĂNȘTENE“ realizat de către Gabriel Rotaru la tvrIași în 1996 ) Monitorul de Vaslui, 30-31 august, 1997 Fenomenul Buraga , din Dănești Istoria meleagurilor vasluiene, în curtea unui om Din cauza degradării, muzeul colecționarului se află în pericol La cei 89 de ani ai săi, învățătorul Costache Buraga este un fenomen. Nu numai că a colecționat și restaurat toate rămășițele istoriei din regiunea Dănești, dar el
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în colțul ochiului. Eu nu plîng pentru faptul că a murit, cît pentru că nu a fost respectat la adevărata lui valoare. Daniel Grosu Monitorul, 11 martie 2004 Un ghiocel și o rază de soare pe mormântul unui crâmpei din cultura vasluiană Eugenia Buraga, o fiică pentru eternitate a comunei Dănești • Eugenia Buraga, chiar dacă nu este originară de pe meleagurile vasluiene, a devenit, totuși, un reper cultural, pentru eternitate, al județului nostru. A fost o femeie simplă, care și-a marcat existența efemeră
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
adevărata lui valoare. Daniel Grosu Monitorul, 11 martie 2004 Un ghiocel și o rază de soare pe mormântul unui crâmpei din cultura vasluiană Eugenia Buraga, o fiică pentru eternitate a comunei Dănești • Eugenia Buraga, chiar dacă nu este originară de pe meleagurile vasluiene, a devenit, totuși, un reper cultural, pentru eternitate, al județului nostru. A fost o femeie simplă, care și-a marcat existența efemeră punând în slujba culturii vasluiene realizările în care și-a concentrat întreaga viață. O carte și o casă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pentru eternitate a comunei Dănești • Eugenia Buraga, chiar dacă nu este originară de pe meleagurile vasluiene, a devenit, totuși, un reper cultural, pentru eternitate, al județului nostru. A fost o femeie simplă, care și-a marcat existența efemeră punând în slujba culturii vasluiene realizările în care și-a concentrat întreaga viață. O carte și o casă muzeu din comuna Dănești. Se împlinesc 29 de ani de când Eugenia Buraga nu mai este printre noi. Acum, în prag de primăvară, un ghiocel și o rază
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Vaslui, a fost organizată o expoziție de arheologie și etnografie conținând diverse obiecte, mărturii ale civilizației și tradițiilor din zonă, pe care, cu dragoste, cât timp au fost în viață, le-au strâns, transformându-și casele în adevărate muzee, regretații vasluieni Costache și Eugenia Buraga din Dănești și Nicolae Ciubotaru din Vulturești. Miercuri, la Sala Arta a Muzeului Județean Vaslui, în prezența directorului Ioan Mancaș, a profesorului universitar doctor Mircea Ciubotaru din Iași, a doctorului Lurențiu Chiriac, a muzeografului Marian Antoniu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din mărturiile răsculaților în fața judecătorului. Listele aproape interminabile ale eroilor uitați din vremea Primului Război sunt cutremurătoare prin ele însele. Numele sutelor de ostași morți în anul 1917, de boală cruntă, și înmormântați în cimitirele, uitate și ele prin satele vasluiene, ocupă un spațiu considerabil în aceste pagini. Apoi, veacul a fost frânt de întâmplări și mai tragice pentru nenumărate destine de români, iar rândurile cărții aleargă năvalnic, căci este desfășurată cronica acelei perioade înnegurate, începută la sfârșitul celui De-al
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se adeveriseră previziunea și afirmația conform cărora împroprietărirea de la 1865 nu a fost făcută decât pentru o singură generație, în final țăranii ajungând iarăși la sapă de lemn, nevoiți fiind să lucreze moșiile altora pe te miri ce. În arhivele vasluiene s-au păstrat câteva documente de o excepțională valoare istorică și exact asupra acestora vom face câteva referiri în studiul de față. În primul rând, trebuie să remarcăm faptul că în momentul numirii de către regele Carol I a guvernului liberal
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în urma unei Legi a învoielilor agricole ce, uneori, era schimbată de la an la an. Faptul că această lege nu era adesea respectată de către arendași, în mod special, a condus la gravele frământări ale anului 1907. b. Ce înlesniri ofereau țăranilor vasluieni proprietarii și arendașii Pentru a afla unele facilități și majorări de tarife pentru muncile agricole, vom cita din declarațiile depuse la dosar în ordinea pe care am găsit-o și noi, de la prima filă până la ultima. Astfel, Frantz Chionig (nume
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
unor istorici potrivit cărora revolta țăranilor a pornit în mare parte împotriva minoritarilor evrei poate fi oricând probată prin documente originale, măcar în cazul județului Vaslui. 1. Răzmerița țăranilor din Plasa Pungești Printre alte documente, s-au păstrat în arhivele vasluiene și câteva procese verbale de constatare a evenimentelor primăverii anului 1907, privite prin prisma unor martori ce au fost anchetați de către T. Grigoriu, „judele instructor al Tribunalului Vaslui”, sau cum i-am spune astăzi, un procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la o parte și de acolo priveam cum ei mă jefuiau”. Probabil fiind permanent în relații de afaceri cu sătenii, evreul i-a recunoscut pe toți cei care i-au „vizitat” casa neprotocolar, așa că i-a înșiruit pe hârtie anchetatorilor vasluieni: „...printre cei care au furat și stricat dela mine și depe la alții din vecinătatea mea, am recunoscut pe Gh. Butnaru, Gh. Pintiliescu, Gh. Onofrei, Iancu Duduc și Constantin N. Mâță”. Fiind întrebat în cursul anchetei dacă nu i-a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
asupra celor petrecute mai aproape de zona noastră de interes și anume în Pungești și Negrești, târgușoare ce erau la acea vreme reședințele plășilor cu același nume. Reiterăm faptul că documentele referitoare la răzmerița din 1907 le-am găsit în arhivele vasluiene, mai precis în fondurile: Tribunalul județului Vaslui și Prefectura județului Vaslui. b. „La curtea de la Pungești s’au împușcat oameni... ” La fel ca și acum, zvonurile țineau locul știrilor veridice. Acest fapt este demonstrat de declarația martorului N. Harabagiu dată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Neculai Savin, 45 de ani, din Gârceni, venea cu o altă relatare a evenimentelor petrecute în acele zile, de data asta în târgușorul Băcești, spre care plecase în ziua de 10 martie cu anumite interese personale. Iată ce declarase anchetatorilor vasluieni: „N’am nici o știință despre stricarea și jefuirea târgușorului Pungești căci în ziua când s’au întâmplat aceste fapte eu n’am eșit din casă”. Acest cetățean prudent a „eșit”, totuși, din casă, dar a doua zi, potrivit celor declarate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Tofan „...a dat bice calului și a luat’o înaintea mea”, totuși Ion Lache, luat la întrebări fiind, a recunoscut că „...nu știu ce a făcut V. Enacache Tofan după ce s’a despărțit de mine”. Prin urmare, încă o fundătură pentru procurorul vasluian Grigoriu. Declarația altui martor, Dumitru Al. Sion din Pungești, de 24 de ani și cunoscător de carte, i-au lămurit, poate, pe anchetatori de bunele intenții ale lui Enacache Tofan. Iată ce scria Sion, sub prestare de jurământ: „...eșind în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]