198 matches
-
volumul său de distribuire, dar mai ales de epurarea sanguină a lactatului. Ficatul, locul esențial al acestei epurări, poate mări sau scădea lactatemia în funcție de debitul sanguin hepatic. Acest debit scade în timp ce intensitatea exercițiului crește; o scădere favorizată eventual de către efectele vasomotorii ale adrenalinei. Ficatul nu este singurul loc implicat în dispariția lactatului plasmatic, mai multe țesuturi și organe cum ar fi inima și mușchiul scheletic, utilizează lactatul ca substrat și influențează în mod indirect lactatemia. Adrenalina poate spori formarea lactatului în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Conversiunea somatică ne apare ca o simbolizare a pulsiunilor inconștiente ale libidoului. S. Freud, referindu-se la nevroza de angoasă, constată că majoritatea formelor de manifestare clinică ale acesteia au un caracter pur somatic: vertijuri, grețuri, palpitații, transpirații, diaree, tulburări vasomotorii etc. F. Alexander va face o distincție între simptomele de conversiune isterică și tulburările nevrotice vegetative. În cazul simptomelor de conversiune isterică asistăm la o tentativă de rezolvare a unei tensiuni emoționale într-o manieră simbolică. În cazul nevrozei vegetative
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferențelor respective la câine : trecerea de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale Controlul rapid al presiunii arteriale se realizează în special
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
din endoteliu în geneza și evoluția unei largi varietăți de boli este recunoscută și intens investigată, atenuarea eliberării de EDRF fiind asociată cu evoluția ateroslerozei, diabetului, cancerului, etc. Un rol funcțional important al endoteliului este implicarea sa în coordonarea fenomenelor vasomotorii. Arterele mici, cu diametrul de ordinul a câtorva zecimi de milimetru sunt cele care prin variații de calibru realizează controlul distribuției fluxului sanguin la nivel tisular și contribuie major la determinarea rezistenței periferice. In sectorul de rezistență proximal semnalele pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cronice cauzate de substanțe toxice iritante (iritația căilor aeriene, emfizemul pulmonar și fibroză pulmonară consecutivă bronșitei cronice). Cauze: substanțe cronice iritante (bioxid de sulf, clor, oxizi de azot etc.) în atmosfera locurilor de muncă. 5. Astm bronșic, rinită alergică, rinită vasomotorie etc. Cauze: substanțe de natură vegetală sau animală, precum și substanțe chimice cu proprietăți alergizante (praf de ursol, sidef, ricin, ipecacuana etc.). 6. Boli infecțioase și parazitare. Cauze: a) contact cu bolnavi infecțioși sau cu materiale contaminate; b) contact cu animale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161086_a_162415]
-
cronice cauzate de substanțe toxice iritante (iritația căilor aeriene, emfizemul pulmonar și fibroză pulmonară consecutivă bronșitei cronice). Cauze: substanțe cronice iritante (bioxid de sulf, clor, oxizi de azot etc.) în atmosfera locurilor de muncă. 5. Astm bronșic, rinită alergică, rinită vasomotorie etc. Cauze: substanțe de natură vegetală sau animală, precum și substanțe chimice cu proprietăți alergizante (praf de ursol, sidef, ricin, ipecacuana etc.). 6. Boli infecțioase și parazitare. Cauze: a) contact cu bolnavi infecțioși sau cu materiale contaminate; b) contact cu animale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161083_a_162412]
-
cronice cauzate de substanțe toxice iritante (iritația căilor aeriene, emfizemul pulmonar și fibroza pulmonară consecutivă bronșitei cronice). Cauze: substanțe cronice iritante (bioxid de sulf, clor, oxizi de azot și altele) în atmosferă locurilor de muncă. * Astm bronșic, rinita alergica, rinita vasomotorie etc. Cauze: substanțe de natură vegetală sau animală, precum și substanțe chimice cu proprietăți alergizante (praf de ursol, sidef, ricin, ipecacuana și altele). * Boli infecțioase și parazitare. Cauze: a) contact cu bolnavi infecțioși sau cu materiale contaminate; b) contact cu animale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198853_a_200182]
-
1901, nr. 2, p. 33. 13. Brăescu A. N., Asistența alienaților în Scoția, Iași, Tip. M. Goldner, 1902. 14. Brăescu A. N., Cum sunt considerați și asistați alienații în România, Iași, Dacia, 1903, p. 14. 15. Brăescu A. N., Tulburări vasomotorii de origine histerică. Edem albastru histeric, în Analele casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1898, vol. VIII, p. 695. 16. Brăescu A. N., Tratamentul psihozelor acute. 17. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Paraplegii, Epilepsie, Encefalită; Sindroame parkinsoniene; Migrenă; Neurodistrofii; Lucrări experimentale. Lucrările referitoare la hemiplegii și paraplegii au prezentat aproape totalitatea problemelor implicate de aceste suferințe: reactivitatea comparată a membrelor afectate și a celor normale, tensiunea arterială comparată, studiul comparat al tulburărilor vasomotorii, cercetări anatomopatologice privind alterațiile musculare, nervoase, medulare și cerebrale în cazul hemiplegiilor sau paraplegiilor, studiul comparat al modificărilor biochimice, dinamica reactivității la fizioterapie și altele. Numai simpla lectură a bibliografiei (titluri) este elocventă pentru a se putea stabili multitudinea cercetărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
l'étude de la contracture dans l'hémiplégie (în colaborare cu M. Goldstein), Roumanie Médicale, martie-aprilie 1899. 115. C. I. Parhon, Sur quelques troubles vaso-moteurs dans l'hémiplégie, Roumanie Médicale, 1899, nr. 3. 116 C. I. Parhon, Contribuțiuni la studiul tulburărilor vasomotorii în epilepsie, Teză, iunie 1900. 117. C. I. Parhon, Contributions à l'étude du rôle du cerveau dans l'innervation des organes de la vie végétative a propos de deux cas d'hémiplégie, (în colaborare cu M. Goldstein), Revue Neurologique, 30
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
apare la adultul de vârstă medie. În jumătate din cazuri este prezentă mutația Jak2. Diagnostic Tabloul clinic constă în sângerări recurente, severe asociate cu accidente trombotice arteriale și venoase, mai frecvente la vârstnic. În 50% din cazuri apar tulburări funcționale vasomotorii (senzație de arsuri cutanate la extremități, eritromelalgie) care dispar în mod caracteristic la aspirină; cefalee, tinitus, tulburări de vedere (muște zburătoare). Obiectiv se constată splenomegalie în fazele timpurii de boală, ulterior se atrofiază prin tromboze repetate (infarcte splenice). Paraclinic 1
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
evacuatore poate favoriza infecția, iar după evacuare lichidul se reface rapid. 12.2.6.4. Edemul dur post-traumatic (celulodermita contuzivă) Edemul dur post-traumatic este o complicație care poate apare în urma traumatismelor mâini, piciorului, degetelor. Fenomenul are la bază o tulburare vasomotorie de tip simpatico-motor care se instalează ca urmare a unei contuzii sau a unor traumatisme repetate. Regiunea cea mai afectată este fața dorsală a mâinii. Edemul este dur, dureros, elastic și cald, ceea ce îl deosebește de edemul inflamator. Pielea este
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
să prezinte un pat granular steril bacteriologic. Imobilizarea regiunii rănite va fi efectuată ori de câte ori este nevoie. Acceptată pentru fracturi și luxații, imobilizarea este utilă și obligatorie în plăgile musculare, tendinoase, vasculare, articulare. Are avantajul că suprimă durerea și influențează tulburările vasomotorii determinând diminuarea și dispariția edemului. Se va asigura mobilizarea activă a regiunilor rămase neimobilizate, fără a determina dureri și se va da o poziție mai înaltă regiunii traumatizate pentru a facilita circulația de întoarcere, diminuându-se astfel pericolul complicațiilor trombo-embolice
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
trofice (nerv median, sciatic popliteu intern). Clinic, pe lângă tulburările senzitive, există spasme dureroase, tulburări trofice și contracturi caracteristice pentru fiecare nerv afectat. Pielea este netedă și lucioasă (glossy skin), uneori uscată, acoperită de scuame care se desprind ușor. Apar tulburări vasomotorii, paloare, cianoză care se accentuează în poziție declivă. Există reacții sudorale (hiperhidroză sau anhidroză), ulcerații trofice și modificări la nivelul unghiilor, degetelor, aponevrozelor, articulațiilor. 12.5.3. Diagnostic Diagnosticul leziunilor nervoase se precizează prin examenul clinic și posibilitățile de explorare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
parțială a cunoștintei, cu menținerea respirației și circulației. Sincopa reprezintă pierderea bruscă, totală a cunoștinței, cu absența pulsului, tensiunii arteriale, bradicardie ce poate ajunge până la oprirea cordului, respirației, însoțită de dispariția tonusului muscular. Cauzele de apariție a lipotimiei/sincopei sunt: vasomotorii - la durere, emoție, ortostatism, efort (stenoză aortică, stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferențelor respective la câine : trecerea de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale Controlul rapid al presiunii arteriale se realizează în special
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
din endoteliu în geneza și evoluția unei largi varietăți de boli este recunoscută și intens investigată, atenuarea eliberării de EDRF fiind asociată cu evoluția ateroslerozei, diabetului, cancerului, etc. Un rol funcțional important al endoteliului este implicarea sa în coordonarea fenomenelor vasomotorii. Arterele mici, cu diametrul de ordinul a câtorva zecimi de milimetru sunt cele care prin variații de calibru realizează controlul distribuției fluxului sanguin la nivel tisular și contribuie major la determinarea rezistenței periferice. In sectorul de rezistență proximal semnalele pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
limitare a mișcării în articulația umărului, datorită unei îngroșări a capsulei articulare care aderă strâns la capul humeral. Videoscopia articulară indică o micșorare a spațiului articular gleno-humeral. Când la capsulita umărului se adaugă tumefierea dureroasă a mâinii, însoțită de tulburări vasomotorii („sindromul distrofiei simpatice reflexe”), vorbim de „sindromul umăr-mână”(12). După o evoluție de câteva săptămâni, în regiunea afectată pielea prezintă semne de atrofie, în special datorită scăderii sau topirii țesutului subcutanat, care permite punerea în evidență a reliefului tendoanelor contracturate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
convențional. Pentru o precizie crescută se folosesc și alți radioizotopi ca [C] - flumazemil [10]. b. Aplicațiile PET în diagnosticul leziunilor traumatice cerebrale. După un traumatism, ariile lezionale sunt înconjurate de arii în status de ischemie cu potențial reversibil, datorat disfuncției vasomotorii sau vasospasmului. Izotopul CBF (hidrogen-2oxigen-15) poate preciza starea acestor regiuni ca o alternativă la Xe-CT. Bergsneider și colaboratorii au pus la cale o tehnică care evidențiază modificări ale metabolismului glucozei în țesuturile lezate: hiperglicoliza globală și creșterea regională de glucoză
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]