10,163 matches
-
simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. După cum observăm, dracii ne atacă atât în mod direct, cât și folosindu-se de unii oameni și de lumea aceasta cu lucrurile ei, căutând astfel să ne sustragă de la pregătirea noastră pentru viața veșnică. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei pregătesc arcuri și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâȚându-l spre pofte, altul săgetează auzul spre a asculta cu plăcere cele
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
căutate definiri metaforice, nu Îi este imaginată o topografie liniștitoare ori o constituție logică. Moartea este străină și dușmănoasă, o taină cumplită, respingătoare. O realitate care, prin greutatea și concretețea ei, anulează tot ceea ce nu este „real”, inclusiv promisiunea vieții veșnice, a raiului. Nicio mângâiere, nicio iluzie, nicio alinare, niciun sens. Groază adâncă și cea mai deplină criză a Înțelegerii. (Nu este Prohodul Domnului o reamintire permanentă a spaimei, a neputinței În fața crudei victorii a morții? Cuprinși de spaimă, Îngerii strigă
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
În Împărăție, În dincolo, este asumată și trăită firesc. Dincolo este o problemă de credință, nu de cunoaștere, așa Încât, subsumată lui, poeziadoliu a Ilenei Mălăncioiu Îi Îmbrățișează Înțelesul fără de Înțelegere. Tocmai pentru că respinge condensarea rațională a morții și a vieții veșnice Între limitele recognoscibilului, această poezie Își ferește cititorul de iluzii. Ea construiește o „carte adevărată”, cum o numește Constantin Noica În fragmentul de scrisoare preluat pe coperta a patra. Ileana Mălăncioiu pășește, pe urmele surorii plecate dincolo, până la pragul dintre
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
Dumnezeu ar putea să o manifeste oricând ar voi, având o bază în ființa Lui<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 122, în Filocalia..., vol. VII, p. 502. footnote>. Numai manifestarea lucrării începe și se sfârșește, potențial ea e veșnică<footnote Pr.Lect.Dr. Ștefan Buchiu, Învățătura despre ființa lui Dumnezeu și energiile necreate la Sfântul Grigorie Palama, în rev. Mitropolia Olteniei, VI (1999), nr. 3-4, p. 9. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, ființa și energiile divine nu sunt două părți
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
ajunși în chipul lui Dumnezeu; și că este departe de a fi o strălucire sau ceva apropiat luminilor sensibile, sau o plăsmuire simbolică după chipul lor; că este departe, întrucât este ipostas și frumusețea veacului viitor, și singura lumină adevărată, veșnică, neschimbăcioasă, neînserată, netrecătoare, lumină prin care ne facem și noi lumină, și fii ai luminii desăvârșite<footnote Ibidem, p. 314. footnote>. Lumina divină e văzută, dar nu e sensibilă. Contradicția se împacă prin faptul că e vizibilă celor ajunși în
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
fiind însăși esența divină, Sfântul Grigorie răspunde că cei care pot avea experiența duhovnicească a luminii sunt sfinții, ei fiind singurii care pot să vorbească despre această experiență cu autoritatea celor care au trăit-o. Sfinții numesc lumina negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, frumusețea arhetipică și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului, raza dumnezeirii și cele asemenea. Căci se slăvește, zice, trupul deodată cu primirea lui, și slava dumnezeirii
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
și intelectual deoarece sunt mai presus de simțirea naturală și mintea le primește întâi deși e supraintelectuală<footnote Idem, Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama..., pp. 198-199. footnote>. În nenumărate rânduri Sfântul Grigorie Palama va preciza că această lumină necreată, veșnică și îndumnezeitoare este harul, care departe de a fi o acțiune sau un efect produs de Dumnezeu în suflet, este însuși Dumnezeu care intră în unire cu omul<footnote V. Lossky, op. cit., p. 51. footnote>. Dar numai harul înfăptuiește în
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
ceea ce nu este esență tocmai pentru că Dumnezeu nu e limitat de esența sa, El fiind mai mult decât esență<footnote Vladimir Lossky, op. cit., p. 47. footnote>. Nu avem cuvânt ca să putem cuprinde ființa lui Dumnezeu așa cum este, ea rămânând astfel veșnica taină. Nici îngerii nu văd ființa lui Dumnezeu. Unul singur a văzut ființa lui Dumnezeu așa cum este, dar acesta nui un om: e Dumnezeu-Fiul, cel ce locuiește în sânurile Tatălui și care S-a făcut om; e Mântuitorul nostru Iisus
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
viața), de a renaște din nimic așa cum a făcut Întotdeauna. Fără a fi un roman de dragoste, iubirea este un element de bază din viața protagonistului. Apar iubiri trecătoare, macabre sau prematur curmate de moarte. O singură iubire este Însă veșnică și constituie un puternic element de legătură Între viețile personajului. Aceasta este iubirea pentru Virginia, fata pianistului Victor Marcu. Evoluția acestei iubiri neîmplinite este Însă cu adevărat spectaculoasă. De la strictețea profesională la prietenia dintre dădacă și copil pentru ca apoi să
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
1995, p. 109. footnote>. Dezvoltând ideea, putem sublinia că, pentru a se uni prin credință cu Hristos, pentru a se desăvârși și Îndumnezei, omul nu are nevoie numai de curățirea sufletului, ci și trupul său trebuie hrănit pentru dobândirea vieții veșnice cu hrana nemuririi. Trupul ajunge pe o anumită cale să se Împărtășească și să se unească cu Acela care conferă mântuirea. Mijlocul este Sfânta Euharistie, prin care se restabilește sănătatea și nemurirea pierdută prin căderea omului În păcat. Toți trei
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
30, p. 465. footnote>. Sfânta Euharistie este deci Taina prin care credincioșii ortodocși, sub chipul pâinii și al vinului, primesc Trupul și Sângele adevărat al lui Iisus Hristos, pentru o adevărată și reală Împreunare cu El, primind astfel arvuna vieții veșnice Încă din viața aceasta. Mântuitorul a făgăduit să ofere spre hrană celor credincioși Preacurat Trupul și Sângele Său pentru a dobândi viață veșnică, când a zis: „Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
adevărat al lui Iisus Hristos, pentru o adevărată și reală Împreunare cu El, primind astfel arvuna vieții veșnice Încă din viața aceasta. Mântuitorul a făgăduit să ofere spre hrană celor credincioși Preacurat Trupul și Sângele Său pentru a dobândi viață veșnică, când a zis: „Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi În veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viața lumii este trupul Meu. Deci iudeii
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
mâncăm? Și le-a zis Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului Și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață În voi. Cel ce mănâncă trupul Meu Și bea sângele Meu are viață veșnică, Și Eu Îl voi Învia În ziua cea de apoi. Trupul este adevărată mâncare Și sângele Meu, adevărată băutură. Cel ce mănâncă trupul Meu Și bea sângele Meu rămâne Întru Mine Și Eu Întru el”. (In. 6, 51-53). Cina cea
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
jertfei Sale de pe Cruce: „În Sfânta Euharistie este concentrată toată mântuirea noastră, pentru a ne-o Însuși personal. Euharistia - unindu-ne cu Hristos, ne face asemenea Lui, imprimând Și În noi starea capabilă de jertfă, puterea Învierii Și a slavei veșnice”<footnote Idem, „Teologia Euharistiei”, În Ortodoxia, Anul XXI (1969), Nr. 3, p. 344. footnote>. Sfânta Împărtășanie „este taina care unește iubirea, jertfa Și comuniunea, revărsându-le, desăvârșibil, În cei ce se unesc cu Hristos”<footnote Idem, „Ființa Tainelor În cele
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
p. 373, 375. footnote>. Astfel de oameni rămân în sclavia nesupunerii antice și mor în ea, nefiind încă asociați Cuvântului lui Dumnezeu, neparticipând încă la libertatea Fiului. Necunoscându-L pe Dumnezeu Întrupat, se privează de darul Său, care este viața veșnică; și neprimind Cuvântul nemuririi, rămân în carnea muritoare. Versetele, „Eu am zis, dumnezei sunteți și toți fii ai Celui preaînalt; Dar voi ca niște oameni muriți și ca unul din căpetenii cădeți”, le sunt adresate lor, adică, „acelora care nu
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
felul de haruri<footnote Contre les heresies, 4.20.5-6, în col. Sources Chrétiennes, Nș 100, p. 639, 641, 643. footnote>. Duhul îi pregătește pe oameni pentru Fiul lui Dumnezeu, Fiul îi conduce la Tatăl, iar Tatăl le dăruiește viața veșnică și incoruptibilă, care, pentru cei care îl văd pe Dumnezeu, este rezultat al vederii Lui”<footnote Ibidem. footnote>. Pe această scară a progresului, oamenii devin „Dumnezei” la nivelul treptei înfierii, pentru că aici își redobândesc asemănarea divină și încep să participe
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
este muritor și conferă nestricăciune celui ce este stricăciune” (Contra ereziilor, 5.2.3<footnote Contre les heresies, 5.2.3, în col. Sources Chrétiennes, Nș 153, p. 39. footnote>; cf. I Cor. 15, 33). Aceasta ne arată că viața veșnică este un dar de la Dumnezeu și nu aparține naturii noastre. Puterea lui Dumnezeu este demonstrată magnific prin slăbiciunea noastră<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 105-110. footnote>. După Sfântul Irineu, omul nu poate fi îndumnezeit imediat după creațiune
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
aceasta au elaborat cei care l-au urmat un ansamblu de idei fundamentale, mai cu seamă aceea a morții răscumpărătoare a lui Cristos, izbăvitor și mesia, a iertării păcatelor, a necesității botezului, a cinei euharistice, a Învierii trupului, a vieții veșnice, a darului Spiritului etc. Potrivit Evangheliei lui Ioan, În cuvântarea din timpul Cinei de pe urmă, Isus făgăduiește trimiterea de către Tatăl a Paracletului pentru a Întregi și desăvârși Învățătura sa: „Mângâietorul, Spiritul Sfânt, pe care-l va trimite Tatăl, În numele meu
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
în urcușul lui spre desăvârșire, omul întâmpină nenumărate piedici și de aceea îi este necesară o anumită pregătire și anume cunoașterea pe cât posibil a tuturor greutăților, încercărilor, ademenirilor și ispitelor, într-un cuvânt, a ceea ce îl împiedică de la câștigarea vieții veșnice. Pentru a reda noțiunea de păcat, Sfânta Scriptură folosește în scrierile ei o mare varietate de termeni. Astfel, în limba ebraică, această noțiune este redată prin termenul [hattat]<footnote Cf. „Dicționar Biblic”, Edit. Cartea creștină, Oradea, 1995, p. 988. footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cumplite ale trupului”<footnote Cuv. Nichita Stithatul, „Cele trei sute de capete despre făptuire”, suta întâi, cap. 37, în „Filocalia...”, vol. VI, p. 201. footnote>. Alți autori patristici și scriitori bisericești definesc păcatul ca fiind „o faptă, o dorință contrară legii veșnice; o părăsire a lucrării lui Dumnezeu, o preferință a omului pentru plăcerea lui” (Fericitul Augustin); „forță spirituală prin care el (diavolul) acționează și asigură stăpânirea sa” (Sfântul Macarie Egipteanul); „foc ce arde” (Marcu Ascetul); „rană care dacă va fi ascunsă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
II-a, cap. XV, 62.2., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. „Părinți și Scriitori bisericești”, vol. V, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 146. footnote>; „moarte veșnică”<footnote Idem, „Cuvânt de îndemn către elini (Protrepticul)”, cap. XI, 115.2., traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. „Părinți și Scriitori bisericești”, vol. IV, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Epistolei II Corinteni”, omilia VI, p. 94. footnote>. Omul trupesc nu observă nici o schimbare a stării sale lăuntrice după ce a săvârșit păcatul, pentru că el se află continuu într-o stare de moarte duhovnicească și astfel el nu cunoaște viața cea veșnică a duhului. Omul duhovnicesc, dimpotrivă, cu fiecare înclinare a voii sale spre păcat, observă în sine o schimbare a stării lăuntrice în virtutea împuținării harului. Sfântul Siluan Athonitul, în căința sa pentru păcat, pilduitoare pentru noi, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Problema răului la Fericitul Augustin”, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996, p.9. footnote>, căci acesta care cu sine pedepse vremelnice cum ar fi: războaie sângeroase, molime, boli, dureri, foamete, cutremure etc., precum și chinuri veșnice. VI. Lupta împotriva păcatelor și remediile acestora Lecturând scrierile patristice, putem lesne observa că Părinții condamnă păcatul și dau o luptă înverșunată împotriva lui, dar iubesc pe păcătos. Condamnând păcatul și mustrând într-un mod blând și iubitor pe păcătos
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
că Părinții condamnă păcatul și dau o luptă înverșunată împotriva lui, dar iubesc pe păcătos. Condamnând păcatul și mustrând într-un mod blând și iubitor pe păcătos, ei dovedesc că-l iubesc pe acesta, pentru că-i doresc îndreptarea, binele, comuniunea veșnică în bine. Sfinții Părinți au înțeles că „cel ce a fost în comuniune cu cei păcătoși pe pământ și i-a aprobat, se va descoperi în ziua judecății că a fost în comuniune cu diavolul”<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
că vede orice gând al tău, și nu vei păcătui niciodată”<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, „Despre păzirea minții”, cap. 27, în „Filocalia...”, vol. I, p. 403. footnote>. Suntem îndemnați să punem asupra noastră frica de Dumnezeu și frica de chinurile veșnice : „de arde în tine focul poftelor celor păcătoase, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, gândește la focul acelei pedepse, și focul cel dintâi se va stinge în tine. Gândești tu să spui vreu neadevăr ? Adu-ți aminte de scrâșnirea dinților
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]