6,807 matches
-
spaima și suspinele că, bietul Dan Diaconescu, brunețel și pipernicit de spaimă, semănând cu biblicul Iona în fața chitului (Iona, 1, 17; Mat., 12, 40), urma să dispară, nu pentru trei zile și trei nopți în spumegânda logoree becaliană, ci pentru veșnicie. Cel puțin mie mi s-a părut că moderatorul începuse să se prelingă ușor spre o dispariție sub masă, fie ea și numai facultativă... Moment de rugăciune și reculegere. Dar aminteam despre marele povestitor Coriolan Haralampy... Era în după-amiaza zilei
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
ne-am dus la Bellu să-i mulțumim lui Augustin Z. N. Pop, pe a cărui piatră funerară stă scris epitaful sub semnătura lui autentică, scris cu caractere gotice: „Cred În Eminescu ca În soare, În magia frumosului și În veșnicia neamului românesc”. Bineînțeles, că același gest de Închinăciune și respect nețărmurit, l-am făcut și la mormântul geniului poeziei românești, „poetul nepereche”, dar n-am putut să nu ne oprim și să ne Închinăm la mormintele altor valori ale scrisului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cum altfel decât îndârjit-distructiv!), asupra ființei și fibrei personalității noastre! “Deșteaptă-te, omule!” ...sau, daca istoria rămâne un dat implacabil, “samsaric-renăscător” - “NAȘTEREMOARTE-RENAȘTERE” (de fapt, stimulat de forțe occult-infernale terestre, să renască și să prolifereze și să se fortifice aparent... intru veșnicie!) care trebuie judecat în toată complexitatea lui și “la rece”: “Sculați, voi, oropsiți ai vieții” ...și ai destinului impus de alții, mereu de alții...și nu mai...“vegetați blandianic”! Altfel...ia ascultați ce scrie autorul, pe Coperta a IV-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Căii ferate scoase din uz. In viata trepidanta a Craiovei au existat multe personalități care, printr-o muncă intensă, dar și înzestrați cu o sensibilitate aleasă, ieșită din comun, au atins cele mai înalte culmi ale con sacrarii, lăsând amprentele veșniciei pe bolta cerească. Ei sunt exemple rare, simboluri unicat ale unor generații demne de urmat, iar fotografia lor reprezintă o imensă icoana sfântă. În atmosferă acelor ani, privirea lor a strălucit intens, ca o lumină puternică, imaculata. Avem datoria de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece Abisul și tăria Și cu-absolut să vindece Rănită - veșnicia?” echivalează cu o nevoie acută, așteptare dureroasă de a percepe sensul milenar al tainei cunoașterii divine. Cum era de așteptat și răspunsurile Demiurgului sunt închipuite mărturisiri cu adevarat grăitoare, reflectând ideea că, în momentul creației omului, nici macar Plăsmuitorul însuși nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
E. Lovinescu a subliniat adesea menirea criticii de a oferi o consolare prin susținerea valorilor într-un peisaj al zădărniciei universale. O spune în 1911, în articolul Publicând o carte nouă... O operă e o realizare trecătoare, o aspirație la veșnicie, aspirație izvorâtă din "simțul aproape tragic al nestatorniciei lucrurilor, al scurgerii universale, al devenirei". O filosofie mai complexă a creației găsim mai bine formulată tot în Memorii, unde cugetarea merge mai departe de la proclamarea imperativului de independență a criticului și
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
critic nu influențează niciodată pe un adevărat artist". E. Lovinescu se călăuzea în aprecierea sa de un criteriu mult mai puțin controlabil: el judeca în absolut, din punctul de vedere al exigenței lui Tucidide de a se plasa în perspectiva veșniciei. Dar aceasta însemna că nu se limitează la înclinațiile propriului temperament, acceptând ca acesta să-i dicteze gustul și selecția. Criticul a știut de timpuriu că nu sămănătorismul, nu proza lui Mihail Sadoveanu, oricât de apropiată afectiv, nu acestea trebuie
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
cum altfel decât îndârjit-distructiv!), asupra ființei și fibrei personalității noastre! “Deșteaptă-te, omule!” ...sau, daca istoria rămâne un dat implacabil, “samsaric-renăscător” - “NAȘTEREMOARTE-RENAȘTERE” (de fapt, stimulat de forțe occult-infernale terestre, să renască și să prolifereze și să se fortifice aparent... intru veșnicie!) care trebuie judecat în toată complexitatea lui și “la rece”: “Sculați, voi, oropsiți ai vieții” ...și ai destinului impus de alții, mereu de alții...și nu mai...“vegetați blandianic”! Altfel...ia ascultați ce scrie autorul, pe Coperta a IV-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Căii ferate scoase din uz. In viata trepidanta a Craiovei au existat multe personalități care, printr-o muncă intensă, dar și înzestrați cu o sensibilitate aleasă, ieșită din comun, au atins cele mai înalte culmi ale con sacrarii, lăsând amprentele veșniciei pe bolta cerească. Ei sunt exemple rare, simboluri unicat ale unor generații demne de urmat, iar fotografia lor reprezintă o imensă icoana sfântă. În atmosferă acelor ani, privirea lor a strălucit intens, ca o lumină puternică, imaculata. Avem datoria de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece Abisul și tăria Și cu-absolut să vindece Rănită - veșnicia?” echivalează cu o nevoie acută, așteptare dureroasă de a percepe sensul milenar al tainei cunoașterii divine. Cum era de așteptat și răspunsurile Demiurgului sunt închipuite mărturisiri cu adevarat grăitoare, reflectând ideea că, în momentul creației omului, nici macar Plăsmuitorul însuși nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu înjosire extremă, puțin bine cu mare rău, vădite însușiri ale fiecăruia și ale tuturora pentru fericire cu necontenite lipsuri și lacrimi. Pe de o parte, omul este o ființă asemănătoare cu Dumnezeu, Stăpânul și Poruncitorul firesc al pământului, Moștenitorul veșniciei. Iar pe de alta, acesta-i un fiu oarecum uitat de tatăl său și care nu-și aduce aminte de obârșia sa; asemenea unui rege lipsit de tron, urmărit și chinuit de supușii săi și, ceea ce de o sută de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a creaturii, a stabilității și a mișcării, această taină arătându-se în Hristos care S-a arătat, aducând prin ea împlinirea hotărârii de mai înainte a lui Dumnezeu<footnote Ibidem, răsp. 60, pp. 304-305. footnote>. Deci întruparea Fiului, rânduită din veșnicie, ar fi avut loc independent de căderea lui Adam. În acest sens, Părintele Stăniloae, pornind de la cuvintele Sfântului Maxim, afirmă că nu abia păcatul lui Adam, ci însăși constituția lumii, așa cum a ieșit din gândul și actul creator al lui
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
multiplele minuni săvârșite asupra lor (vindecarea fiului slujbașului împărătesc - Ioan 4,46-54, învierea fiicei lui Iair - Luca 8,41-42 și 8,49-56 etc.). Venirea unui prunc pe lume deschide o nemurire, dar în același timp angajează și pe părinți la veșnicia vieții lui. Dacă mama naște copilul, ea zidește o nouă biserică a lui Dumnezeu, devine arhitectul unui locaș de închinare, după cuvintele Sfântului Apostol Pavel care spune că trupurile noastre sunt temple ale Duhului Sfânt (I Corinteni 6, 19). Dimpotrivă
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
452AB. footnote>. Reiese de aici că omul, prin sufletul său nemuritor, în care Ziditorul a sădit încă de la creație dorința vie după viața veșnică și lumea celor de sus, va năzui fără încetare, începând din viața aceasta și continuând în veșnicie, „să cunoască și să se unească cu Dumnezeu, obiectul nemărginit al cunoașterii și, implicit, al fericirii sale”<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 16. footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și îndemnul de a înseta, și de a bea și de a avea pornirea spre El<footnote Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, comentând acest text precizează următoarele: „Porunca și îndemnul Domnului: să vină la Mine și să bea e dată pentru veșnicie. Deci nici setea nu se va potoli vreodată. Ci în cel ce bea, sau în cel ce gustă, se trezește dorința de a bea și de a gusta mai mult. Și izvorul e nesecat și mereu dă ceva nou din
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
spre mine merge. Cine moare-acum în lumea mare, fără rost în lumea mare moare: se uită drept la mine. (din Cartea imaginilor - 1902) Copilărie Cum curge vremea școlii cu-n alai de așteptări și spaime fără glas. Singurătăți, e-o veșnicie-un ceas... Liber apoi: hai-hui, pe străzi, la pas, sar ape din fântâni, în piețe, la popas. Și-n parcuri lumea se deschide evantai. Și-n haina-ți mică treci, te simți ca-n rai, pășești ca nimeni altul, seamăn
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
ales dedicația sa, Citin-du-l pe Kafka, trimite, evident, cu gândul la romanul Procesul. Iar atmosfera sumbră din versurile lui Radu R. Șerban nu mai lasă nici un fel de dubiu în privința modelului livresc: "El, tribunalul, nu are tărâm/ Statornic, însă are veșnicie./ În timp iar nu în spații el trăiește./ În tribunal se-ncurcă mii de săli/ Și coridoare, trepte fără număr/ Și vine toamna, iarna primăvara/ Și vin și anotimpuri neștiute,/ Mătasea zilelor se desfășoară/ Prin coridoare și prin săli, pe
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
putere a picat acum Fecioara, ne-o arată a fi de fire omenească, dar și aici s-au arătat puterile harului. Căci moartea Fecioarei, cum ne învață cărțile bisericești, a fost doar o alinare de somn, un popas în înlănțuirea veșniciei, când trupul ei a fost luat de heruvimi și purtat pe drumul de urcuș ce duce în slava Cerului. Mormântul din satul Ghetsimani este acum gol, și încă în murmurul rugăciunilor Apostolilor, a sfintei prohodiri, racla Maicii calcă drumul slavei
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
de comemorarea lui David Voniga, care va avea loc sâmbătă, 20 septembrie la Giroc, unde este înmormântat preotul și publicistul născut la Giula. Alături de U.C.R.U. , organizatori ai manifestării prilejuite de împlinirea a 70 de ani de la trecerea în veșnicie a vrednicului slujitor al bisericii sunt Primăria, Biserica ortodoxă și Școala cu clasele I-VIII din Giroc. Comemorarea va avea loc după următorul program: ora 12, primirea oaspeților din Ungaria; orele 12,30-13,45, comunicări despre viața și activitatea lui
Agenda2003-38-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281484_a_282813]
-
decenii și jumătate. Mircea Muthu pășește lin și majestuos prin cultura literară a Transilvaniei românești - parte componentă a culturii și literaturii române în general - arătândune, fără ostentație, dar cu tușe apăsate, cum și de ce modernitatea s-a îmbinat aici cu veșnicia, ruralul cu urbanul, specificul național cu universalitatea, răsăritul cu apusul. Axat în creația sa, cel mai adesea, pe literatura sud-estului european, M.M. „se reabilitează” aici prin analiza operelor și personalităților transilvane din ultimul secol (câteodată chiar de pe la 1870-1880 încoace), revenind
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
participa duminică, 4 aprilie, la București, la Spectacolul folcloric extraordinar organizat de Televiziunea Română, la Palatul Copiilor, aflăm de la îndrăgita solistă vocală Liliana Savu Badea, directoare a Casei de Cultură din localitate. „Vom participa la eveniment cu momentul muzical-coregrafic «Credință în veșnicie», încercând să spunem cât mai mult și mai frumos despre ceremonialul pascal din Banat“, ne-a mărturisit artista, care este lider al ansamblului și semnează regia artistică a momentului. Realizator al fragmentului de spectacol este Milosav Tatarici, instructor coregraf este
Agenda2004-14-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282253_a_283582]
-
Buna Vestire, arhanghelul Gavriil l-a încredințat pe dreptul Iosif: „Nu te teme a o lua pe Maria, logodnica ta, fiindcă ceea ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt“ (Matei 1, 20). Într-adevăr, Logosul divin născut din veșnicie devine om, asemenea nouă, în afară de păcat. Fiul lui Dumnezeu ia trup omenesc, cu tot ce este specific firii umane; prin mijlocirea Fecioarei Maria, Fiul lui Dumnezeu devine Fiul Fecioarei și Fiul Omului. Și astfel, ea devine „Născătoare de Dumnezeu“, devine
Agenda2004-12-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282215_a_283544]
-
Sărbători. Expoziția de primăvară, intitulată „Calendarul pascal“ și coordonată de muzeograful Aristida Gogolan, și-a deschis porțile, ispitindu-i pe vizitatorii ce vor zăbovi în liniștea spațiului muzeal de la Pădurea Verde să redescopere vechi obiceiuri populare, dintr-o vreme când veșnicia torcea zile după zile în satul străbunilor. „Din punctul nostru de vedere, s-a deschis sezonul estival, declară domnul Viorel Popescu, directorul Muzeului Satului. Programul cu publicul rămâne, până la sfârșitul lunii în curs, de marți până vineri între orele 8
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
scriitorul Virgil Pătrașcu șisă-l obligăm (este drept, noi din afara situației ireversibile), a înțelege că tragicul, din perspectiva literaturii, este cea mai rezistentă categorie estetică, la toate civilizațiile lumii. Nu zicea poetul nostru român, nu de moarte mă cutremur, ci de veșnicia ei ! Compensația, domnule Doctor , ne-o dă Cuvântul ! Pentru Dv., vă recomand romanul Ce mult te-am iubit (1968), de Zaharia Stancu. Scrierea a fost ecranizată de cineaștii maghiari și prezentată în foileton la Televiziunea din Budapesta. Talentul din literatura
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
reprezintă o idee de continuitate și o prezență cum puține au fost. De asta eu am vrut, m-am gândit că personajul pe care el îl joacă în spectacolul meu cu „Angajare de clovn“ ar trebui să se numească Portarul veșniciei. Partea tristă e că el i-a îngropat pe mulți din teatru. Partea frumoasă e că el a rămas aici, în Teatru... Codruța Popov, secretar literar: Îmi place domnul Nica Lazăr, e feblețea mea în teatru. Mă onorează și mă
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]