11,732 matches
-
spus că fiecare mic pacient din Terapie Intensivă poate să aibă boxa lui, în care să nu mai stea zi și noapte cu lumina aprinsă, în care să nu mai fie deranjat de faptul că medicii intervin la un pătuț vecin. Spuneau că nu își vor mai da seama când starea copiilor se înrăutățește. „Copiii ăștia nu fac nimic când le e rău, pur și simplu zac. Și tot de monitoarele care îți arată semnele vitale te legi. Și în momentul
„I-am văzut piciorușul vânăt, ieșind de sub un cearșaf. Atunci s-a zguduit ceva în mine și am spus că trebuie să fac ceva” by https://republica.ro/znu-stiu-daca-acesti-copii-ar-fi-avut-o-sansa-la-viata-ce-stiu-e-ca-spitalul-nu-le-a-oferit-o-sansa-oamenii [Corola-blog/BlogPost/338103_a_339432]
-
se spune, după care mama îi povestește de la ce sfântă vine numele ei, de Ecaterina, și cât a pătimit mucenica. Fascinat, dar și pus serios pe gânduri este trezit la realitate de ciocănituri în ușă. Venise buna și milostiva noastră vecină. Zise: V-am adus ceva de-ale gurii și o sticlă cu gaz,pentru lampă,că e greu pe așa vreme să n-ai nici de unele. Da de ce stați în frig? Bănuiesc eu, s-au terminat lemnele. Hai, că
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Romanul_desavarsirii_perso_teo_cabel_1371498878.html [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
Răsuflăm ușurați. Nici de astă dată nu s-au înregistrat victime. Blindatele dispar în timp ce lumea scandează: “Nu sîntem teroriști“. De la etajul doi al hotelului Intercontinental cineva filmează cu o cameră ascunsă. Se filmează cu o cameră video și de pe blocul vecin. În cursul serii aveam să aflăm că aceste secvențe sînt realizate de un student de la I.A.T.C., care le va păstra, după cum ne-a declarat, pînă în secunda în care ele nu vor mai reprezenta nici un pericol pentru demonstranți
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
soarele. Să mergem și noi spre casă. (Se întunecă.) Actul III Personajele: Florian Luminița Un grup de tineri Decorul: Un parc, arbori, bănci. (Florian este așezat pe o bancă și admiră cerul. Un grup de tineri ce stau pe banca vecină râd, se distrează.) Florian: Câtă veselie! (O tânără se depărtează de grup și se apropie de banca lui Florian.) Tânăra: E liber? (Florian se uită uimit la tânără. De când dormea prin parcuri nu i-a mai cerut nimeni să se
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1450882408.html [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
de om nici gând/ și atunci a aprins candela între nori/ hrănind îngerii înghețați (dragostea). Copleșitoare metafore, ca și în poemul „tatăl”: noaptea își spală călcâiul / însângerat/ felinarele se topesc/ pădurea își frânge coastele albe/ peste plămânii vântului/ în curtea vecină/ bărbatul a făcut pârtie și a ieșit în drum/ dă bună dimineața uitării/ sub un drapel vechi/ cuprins de remușcări/ prezentul se curbează/ și ii sărută bocancii”. Poemul are simbol mesianic, fiind tentată să spun, întocmai ca și acest volum
ELISABETA IOSIF ÎNTRE ALB ŞI NEGRU -CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1394990201.html [Corola-blog/BlogPost/353560_a_354889]
-
că nu mâncăm oameni! o repezi Irina. Biata fată, cum să mai îndrăznească după un așa ton. Maria interveni calm: - Hai, Nicoleta, că și ele...Hai, faceți cunoștință: Violeta, nepoata mea dragă și Irina, buna mea vecină. - Vecina din blocul vecin, completă Irina. - Și Nicoleta, pe care o iubesc de când avea câțiva anișori, fata unei foste colege. Hai, Nicoleta, așează-te! Dar ea își freca mâinile, cu privirea în jos: tanti, cred că...o să plec. - Unde? o întrebă tăios Maria. - Nici
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1487102728.html [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
ceartă infernală cu mama și...(izbucnește în hohote convulsive de plâns). Irina se duce la ea, o ridică de pe scaun și o îmbrățișează. Se apropie și Violeta, care o mângâie pe păr și pe umeri. Maria oprește televizorul...De la blocul vecin se auzeau acordurile unei sârbe săltărețe și chiote de veselie, sunete sprințare ce răzbăteau prin geamul de la ușa balconului. Dar, în atmosfera glacială din sufragerie, chiotele se transformau în țurțuri ascuțiți, ce se-nfigeau în timpanele celor patru femei tăcute
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1487102728.html [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
altă atitudine decât chinezii. Aceștia, în pofida unei cu mult mai vechi cunoașteri a europenilor și a unor cu mult mai vechi legături cu ei, rămân a fi până astăzi doar niște negustori destul de pricepuți în țara lor și în țările vecine, fiind evreii acelor locuri. Toate acestea spun cât se poate de multe în sprijinul faptului că în 30-40 de ani Japonia va fi în stare ca în multe privințe să apară fără rușine în familia popoarelor instruite de peste hotare. Va
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Anatolie_tihai_un_misionar_basarabean_in_japonia_1_.html [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
și cum. Tot sămânța-i este mamă și cerințe sunt destule Dacă o ferești de mană, e balsam pentru celule. Răsărite la-ntâmplare, cum s-a împrimăvărat, Vrejuri astăzi, fără floare, pe un prun s-au cățărat. -Ia privește-mă, vecină, vezi până unde-am ajuns? Tomata, invidioasă, nu i-a dat niciun răspuns. Între noi, dragă vecină, nu există-asemănare Poate doar la rădăcină, tu ești mică, eu sunt mare, Poți să te documentezi, fiindcă asta n-o spun eu Chiar dacă
ROȘIA ȘI CASTRAVETELE de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1486300371.html [Corola-blog/BlogPost/385134_a_386463]
-
balsam pentru celule. Răsărite la-ntâmplare, cum s-a împrimăvărat, Vrejuri astăzi, fără floare, pe un prun s-au cățărat. -Ia privește-mă, vecină, vezi până unde-am ajuns? Tomata, invidioasă, nu i-a dat niciun răspuns. Între noi, dragă vecină, nu există-asemănare Poate doar la rădăcină, tu ești mică, eu sunt mare, Poți să te documentezi, fiindcă asta n-o spun eu Chiar dacă tu, nu mă crezi, sunt un curcubitaceu. Te lauzi ca un zevzec, bănuind că-s supărată- Îi
ROȘIA ȘI CASTRAVETELE de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1486300371.html [Corola-blog/BlogPost/385134_a_386463]
-
tirajul său, care ajunge azi, la 180 000 de exemplare. „Literatura și Arta” nu este doar o revistă a intelectualității, ea a pătruns în toate mediile, straturile sociale din Republica Moldova, având o largă solicitare și răspândire, difuzare, în multe țări vecine și, mai cu seamă, în rândurile intelectualității, a scriitorilor și publiciștilor din România. Este meritul incontestabil al Acad. Nicolae Dabija, Directorul neobosit al acestei publicații, cu profil nu numai literar, ci multidisciplinar, social-politic și cultural. Nicolae Dabija este unul dintre
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nicoale_dabija_un_exponent_de_pompiliu_comsa_1373170210.html [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
ce zici, vecine? Și tu, străine? Câtă dreptate am când zic: să nu mai faci picnic pe colham, că-mi profanezi trupul prin care Domnul mi-a dăruit Pământul! Și mie, si ție - profanatori de cu zori! * De am dreptate, vecine, străine, împarte-o cu mine, împarte-o cu mine, împarte-o cu mine! Referință Bibliografica: SCUTEC DE LUT (DE „ZIUA MONDIALĂ A PĂMÂNTULUI”) / Gheorghe Pârlea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 478, Anul ÎI, 22 aprilie 2012. Drepturi de Autor
SCUTEC DE LUT (DE „ZIUA MONDIALĂ A PĂMÂNTULUI”) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Scutec_de_lut_de_ziua_mondiala_a_p_gheorghe_parlea_1335084810.html [Corola-blog/BlogPost/357166_a_358495]
-
țara, cu atât ești mai european. Mie îmi dispace genul ăsta. - Ce vă supără cel mai mult în societatea românească? Mârlănia din jur! Ies pe strada Unirii din Craiova și mă salută vecinii mei care îmi spun cu eleganță: „Salut vecine!”. Adică ne tragem de șireturi. Iar e vorba despre lipsa criteriilor ... Mă deranjează ce văd în București, unde nu îmi place să stau. Merg cu taxiul și mă uit la lumea din autobuz, pe fereastră. Este de o tristețe cumplită
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_tudor_gheorghe_.html [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
ba chiar dimpotrivă. Mă concentrez asupra cărții mele, domeniu în care sunt, într-adevăr, priceput, dar care în cazul de față nu mă ajută. După vreo douăzeci de pagini simt cum mă părăsește și inspirația, făcând loc unui sentiment apăsător, vecin cu depresia. Stau cu ochii ațintiți fix în tavan asupra unei muște, a cărei existență aici, în mijlocul Pacificului, mi se pare excepțională. Dacă, prin absurd, cineva ar înfinge un cuțit în mine, n-ar curge sânge. Asta observă și Ingrid
DRUMUL APELOR, 29 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1488875084.html [Corola-blog/BlogPost/376326_a_377655]
-
a nu greși, teama de a nu-ți arăta slăbiciunea, teama ce te împinge să fii dur, să-i batjocorești pe cei ce lasă să li se întrezărească orice urmă de slăbiciune pentru a nu fi tu batjocorit. O teamă vecină cu nebunia pentru că dacă ai răgazul să ți-o înfrângi nu te mai temi de nimeni și de nimic. * Între militarii trecuți în ciclu doi și cei noi sosiți s-a instaurat armonia. Abia după un timp Ghergheli își dă
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475656713.html [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
Bert doar a ascultat, atât cât a putut să asculte... * Ghergheli și-a vândut ori a dăruit ținuta cea nouă ; nu îi mai era de trebuință. A dat-o cuiva din cealaltă unitate militară. Atunci cănd se referă la militarii vecini, grănicerii se umflă cu emfază și precizează : „ cei de la dilibau ” . Nu este și cazul lui Ghergheli. El folosește expresia doar ca fiind cea mai la îndemănă. „ Dilibiștii ” sunt militari în termen folosiși numai la munci. Majoritatea dintre ei au meserii
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475656713.html [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
al muntelui ne pătrund în suflet purificându-l și revigorându-l după arșița verii și după problemele inerente vieții cotidiene. După slujbă, conform tradiției o parte din localnici au mers acasă unde și-au invitat la ospăț rudele din satele vecine, iar ceilalți s-au îndreptat spre Pensiunea „Melios” unde Primăria Ciocănești a oferit gratis ciorbă de păstrăv pregătită după o rețetă proprie de mama Olguța (Olguța Mihailciuc). Timp de cinci zile obiectivele turistice și religioase din comuna Ciocănești au rămas
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
tu - pe harta cea bună, eu - după copia ei fragmentată, în care continentele încă sînt fără contur. Potrivește-ți ceasornicul după al meu: cu timpul și adolescențele, azi depărtate, vor dobîndi aceeași ființă, același parfum, aceleași culori ca două grădini vecine ce-și împletesc în adînc, nevăzut dar firesc, rădăcinile arborilor mereu întineriți prin anotimp. Potrivește-ți ceasornicul după al meu: exact după al meu - nu mai înainte, nu mai în urmă - să fim mereu noi înșine, să nu existe niciodată
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/ceasornicul/ [Corola-blog/BlogPost/339237_a_340566]
-
parcă. Privind prin geam casele, drumurile, pădurile și oamenii, constată că păreau altfel din goana trenului. Altfel, dar băiatul își invinse cu greu strângerea de inimă pe care-o simțise când lăsase în urmă gara mică, apoi trecând de satul vecin în care se ducea deseori. Doar când trenul se puse din nou în mișcare, realiză ce se întâmpla de fapt. Nu, nu putea coborî, locul lui nu mai avea să fie pe acolo niciodată, pornise pe un drum fără întoarcere
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
-i spuse că are dreptate, în timp ce Hanți păcâia molcom din pipa lui frumoasă și nu spunea nimic. Mustățile lor însă erau umede de lacrimi și dorul de Didina îi înfrățea, dincolo de ranchiunele istorice sau culturale. De uimire, filatorilor de la masa vecină le ieși pe nas muștarul, iar micii sleiți pe carton le întoarseră stomacurile pe dos... Așa ceva era imposibil, sfida pur și simplu tot ce ne spuneau documentele de partid despre dușmănia milenară dintre cele două, sau chiar, de la o vreme
AFACEREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405003037.html [Corola-blog/BlogPost/349195_a_350524]
-
prin aceea că face colectări de cereale și oleaginoase din zonă, fiind parteneră cu o firmă care a plecat acum trei ani cu 40 de hectare, pentru ca în prezent să lucreze 500 de hectare - respectivul lot situându-se în comuna vecină Blăgești. Extinderea culturilor asigură produsele de materie primă continuu, ceea ce mărește volumul de lucru, producția, resursele umane, în directă proporționalitate cu prosperitatea buhușenilor angajați, și nu numai... În 2009 Mihail Lupu a achiziționat fostul CAP de la Blăgești, care era o
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dring_mihail_lupu_izbanzi_aurel_v_zgheran_1372168719.html [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
profund la primul soldat care a ieșit din gând, rupând rândurile și am început să scriu: Cu cheița de diamant / ți-am descuiat / toate gândurile nerostite încă. / Peste spinările pufoase / ale norilor albi de lacrimi / m-am repezit până în / galaxia vecină, / după nonsensul elevat. / Apoi m-am apucat / să plantez pene de înger / în pământul bunicii, / poate la trezire / voi vedea / Ochiul lui Dumnezeu / veghindu - ne. // MARGARETA MARIANA SAIMAC - membră L.S.R. - Filiala OLT Referință Bibliografică: TRANDAFIRUL VIOLET / Margareta Mariana Saimac : Confluențe
TRANDAFIRUL VIOLET de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1454506632.html [Corola-blog/BlogPost/380185_a_381514]
-
Vacanță, îmi cumpăram o floare de la vânzătoarele stradale, indiferent ce era, garoafă sau trandafir, iar acum aveam un superb trandafir roșu pe masă. La vederea Suzanei, înconjurată de alte trei fete la fel de tinere și elegante, servind cina la o masă vecină, deja mi-am făcut un plan de atac. Orchestra își începuse programul, însă nu se dăduse încă startul la dans. Celelalte fete mi s-au părut mai tinere și mai mărunte ca înălțime și de aceea am preferat să-mi
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
concomitent, rectitudine morală și civică, conștiință și demnitate națională. Ele s-au înhămat la edecul - sufocat de sensuri și de cazne seculare- al urnirii din loc a corăbiei unității de grai și port, de tradiții și istorie sfâșiată de imperiile vecine, corabie clădită parcă din plumbul cel mai greu de pe planetă, adică de chintesența dulce-amară a Plumbului din gloanțele vremurilor potrivnice. Luptând cu arma cea mai percutantă, aceea a scrisului, armă cu bătaia cea mai lungă -, Doina Cernica și Maria Toacă
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
vine.” Clipa se prelinse-n oră. Ora, într-o noapte-adâncă Ce se contopea cu luna și castelul de pe stâncă, Revărsându-se în taină, pe veșmintele privirii Adormită-n fața porții, în secunda nerostirii. „Tu, străină călătoare, mi-au spus clipele vecine ... Citește mai mult (Ne) RecunoaștereO privire-ngenuncheată-n poarta unei lacrimi bate:„Aș dori s-o văd pe doamna din castelul tău. Se poate?” Un suspin cu plete ninse poarta o deschise-n grabă:„Nu-i pe-aici stăpâna, frate. E plecată
MARIANA KABBOUT by http://confluente.ro/articole/mariana_kabbout/canal [Corola-blog/BlogPost/348005_a_349334]