471,565 matches
-
ziar de analize financiare, să inspire un aer de superioritate. Sau: un tip susține argumentat, prin diverse medii, unul din aspectele problemei care ține de relația dintre creator și creație, dintre vorbitor și limbaj, dintre om și societate. Având în vedere modul de exprimare, ar trebui oare că respectivul să se conformeze unei etici a acestei exprimări? Adică să evite prezentarea ideologizanta, propagandastica, cea care susține exclusiv un punct de vedere prin tot felul de sofisme și trimiteri emoțional afective, prezentarea
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
dintre vorbitor și limbaj, dintre om și societate. Având în vedere modul de exprimare, ar trebui oare că respectivul să se conformeze unei etici a acestei exprimări? Adică să evite prezentarea ideologizanta, propagandastica, cea care susține exclusiv un punct de vedere prin tot felul de sofisme și trimiteri emoțional afective, prezentarea care demonizează celelalte puncte de vedere și le condamnă, aruncând un con de umbră bine direcționat asupra lor?
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
oare că respectivul să se conformeze unei etici a acestei exprimări? Adică să evite prezentarea ideologizanta, propagandastica, cea care susține exclusiv un punct de vedere prin tot felul de sofisme și trimiteri emoțional afective, prezentarea care demonizează celelalte puncte de vedere și le condamnă, aruncând un con de umbră bine direcționat asupra lor?
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
anunțat k a primit o bursă “alexander von humboldt”. a fost și un vasile dem. zamfirescu care urma a se bucură de o bursă similară. numai k cei doi au fost chemați la securitate, unde li s-a pus în vedere că, dacă chiar vor să beneficieze de această “ocazie”, trebuie să și “scuipe” ceva pe la ei. cei doi s-au gândit să îi ceară părerea lui noica. s-au dus la păltiniș, au discutat cu noica care a preferat să
Licheaua apelata nu se afla in aria de acoperire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83063_a_84388]
-
probabil specific vârstei și în urmă cursurilor de branding personal urmate la Erudio) . Ori doriți să vă faceți cunoscut , erijând într-un tânăr intelectual rebel , prin faptul că profitați de orice știre apărută în mass-media ca să vă prezentați punctul de vedere într-un mod cât mai tranșant și radical cu putință. Ori aveți “veleități” de jurnalist de Dâmbovița (nu spun că toți jurnaliștii le-ar avea) și se-ntelege de ce trebuie neapărat să denaturați informația. Dincolo de mârlănia privată - repet, privată - a
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
Așa că lasati-o mai moale cu datul la gioale că tot nouă ne facem rău. remember? :)) Nu credeam că ești așa de obtuz încât să îmi cenzurezi o postare, nu înjuram, nu făceam remarci rasiste, doar argumentam un punct de vedere. Văd că ai mai cenzurat o postare, pe aceeași temă, aceea a PC. Bag de seamă că ești alergic la chestii d-astea. Oh well, cred că de-acuma te las să te branduiesti singur. Sper că mesajul asta tot
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
after shave, sunt convinsă. Stop cadru: nu se jenează nimeni oare, nu la gestul lui vadim de a-l numi maimuță, ci la reacția publicului de a râde complice că la o glumă bună. Eu personal am ramas înmărmurit la vederea tabloului unei audiențe atât de puțin educate, și mi-au venit în minte flashuri cu imagini de șezătoare pe marginea sântului în mahalale, în care “unul mai deștept” jicnește, iar mâncătorii de semințe strâmba un rânjet tont care le arăta
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
cînd i-a aruncat cu vinul în față. Putea pe urma să-l toace gorilele lui Becali, dar rușinea lui Becali nu i-ar mai fi șters-o nimeni, și cei care îl admiră l-ar fi părăsit. Având în vedere că e vorba de V.C Tudor, nu ai greșit cu nimic. Nici nu era nevoie să explici de ce ai plecat. Orice om cu bun simț înțelege. Dacă tu esti “maimuță” atunci și eu și mulți alții suntem. Noi nu
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
nou sau contradictoriu. nu trebuie relaționat cu el, o să moară în pace odată cu electoratul lui furios. furia nu e rea în sine, dar calea lui e proastă. Unele comentarii sunt deja hilare. De exemplu Florian, Sorinake lasă niște comentarii la vederea cărora mi-e greu să nu mă înfurii. Frate, e fix alegerea lui Dragoș dacă pleacă sau nu. Punct. Haideți să nu mutăm focusul despre adevăratul căcat întâmplat, si anume show-ul făcut de Vadim. Dragoș, îmi pare rău pentru
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
deschid portiera unei doamne. În curtea Muzeului, dl Pleșu părăsea și el adunarea. I-am făcut cu mâna. Mi-a făcut cu mâna. Atât. Nici o clipă nu mi-am imaginat melancolia care l-a putut cuprinde pe rafinatul filosof la vederea Smart-ului. Stinghereala de care vorbește în articol trebuie să-l fi cuprins mai degrabă pe d-lui, căci, sunt convins, n-a avut la vârsta mea nici (nu-mi pot imagina alt echivalent anacronic), nici asistență personală care să-l
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
cuprindă și ‘teme ambientale’, ori subiectele de salvgardare ale teritoriului. Una dintre aceste ‘teme ambientale’ ce reflectă percepția societala despre „calitatea mediului ambient” se cheamă ‘folosirea terenului’. Deci în mod automat, un ‘parc industrial’ care folosește corect, -din punctul de vedere al Ecologiei Industriale-, terenul pe care l-a primit este un ‘parc industrial ecologic’.Punctul nostru de vedere nu este singular. Căci primul exemplu de ’simbioza industrială’ evidențiat în teren, aflat la Kalundborg, pe coasta marină daneză, este numit atât
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
societala despre „calitatea mediului ambient” se cheamă ‘folosirea terenului’. Deci în mod automat, un ‘parc industrial’ care folosește corect, -din punctul de vedere al Ecologiei Industriale-, terenul pe care l-a primit este un ‘parc industrial ecologic’.Punctul nostru de vedere nu este singular. Căci primul exemplu de ’simbioza industrială’ evidențiat în teren, aflat la Kalundborg, pe coasta marină daneză, este numit atât ‘parc industrial’, cât și ‘parc eco-industrial’. Kalundborg mai este citat în studii semnate de autori foarte diferiți, ca
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
coasta marină daneză, este numit atât ‘parc industrial’, cât și ‘parc eco-industrial’. Kalundborg mai este citat în studii semnate de autori foarte diferiți, ca exemplificare pentru conceptele : “simbioza industrială localizată”, “coagulare industrială” (’industrial cluster’), “complex industrial echilibrat din punct de vedere ambiental”, si “ecosistem industrial localizat”, ori ‚pol de competență în Ecologia Industrială’. Am scris despre această reușită evidență a Ecologiei Industriale în cartea noastră precedentă: „Mediul ambient și exergia”. Reamintim că la Kalundborg, uzina electrică Asnaes, inițial funcționând exclusiv pe
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
viabilă a parcurilor industriale este folosit conceptul lui Armând Feigenbaum despre ‘uzina ascunsă’. În perspectiva japoneză asupra parcurilor industriale, succesul lor este explicat prin plasarea permanentă a întreprinderilor industriale sub așa-numita ‚umbrela Ishikawa’. Să observăm însă că punctele de vedere nord-american și japonez în chestiunea parcurilor industriale de fapt coincid, întrucat ideile lui Armând Feigenbaum și Kaoru Ishikawa țin în fond de același stil „kaizen” de gestionare a calității totale într-o industrie, o manieră de management în care se
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
bine concertat efort internațional pentru instituționalizarea procedurilor dezvoltării durabile. Utilizarea acestor proceduri instituționalizate, de exemplu standardele din familia ISO 14000, constituie o cale recomandată, verificată și sigură, pentru adăugarea de valoare în funcționarea întreprinderilor din economia românească. Din punctul de vedere al încadrării într-o teorie economică, parcurile industriale și taxonomia lor sunt greu definibile în limitele economiei politice tradiționale, „clasice”. Mai curând, taxonomia ‘parcurilor industriale’ aparține economiei politice „neoclasice”. În știință economică, putem constată momentul tranziției de la « clasic » la « neoclasic
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
pledând împotriva clamărilor de perfecțiune zero-emisii ale parcurilor industriale este Nicolae Georgescu-Roegen. El este savantul român care aplică pentru prima dată noțiunea termodinamica de entropie la doctrina economică. Difuzia entropica și ireversibilitatea pe termen lung fac imposibilă, din punctul de vedere al celui de al doilea principiu al termodinamicii, funcționarea ideală a parcurilor industriale cu zero-emisii. Să remarcam că teoria lui Nicolae Georgescu-Roegen permite analizarea critică rațională a funcționării parcurilor industriale ecologice într-o dimensiune temporală. Parcurile industriale virtuale, a căror
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
În anul 1999, cel mai capabil dintre foștii studenți ai lui Nicolae Georgescu-Roegen, economistul Herman Daly de la Universitatea din Maryland, demonstra că “exploatarea spațiului terestru” în teoriile economice de tip neoclasic nu asigură automat succesul ecologic și durabilitatea. Punctele de vedere ale lui Nicolae Georgescu-Roegen și Herman Daly sunt bine fundamentate. De altminteri, în contextul dezbaterii despre emisiile de gaze cu efect de seră prin activități industriale, emanații care se înscriu că tema într-o problematică ambientală globală, frontierele spațiale ale
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
e visul scriitorului colaboraționist? Simplu! Acela ca toate personalitățile preeminente ale culturii universale să fi fost colaboraționiste. O aflăm fără surpriză, dar cu încîntare, de la aceeași voce, pornită pe panta unor confesiuni de nimeni cerute, dar înalt-edificatoare" (e avut în vedere directorul de tristă memorie al TVR, dl. Paul Everac). Modulația ironică prin care e ținut isonul impudicei pretenții depășește, desigur, limita momentului care o circumscrie, rezonînd din plin în actualitate: "Cine? Chiar toți artiștii să fi fost colaboraționiști? Nu toți
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
exploatată această triplă mină de talent, dacă ea s-ar fi aflat în California, să zicem, și nu într-o zonă defavorizată cinematografic, în care actoria de film a rivalizat, ani de zile, cu șomajul forțat. Din acest punct de vedere, Turnul din Pisa marchează o revenire spectaculoasă a micului nostru star system local. Context în care pare firească ideea că interpreții își dăruiesc personajelor pînă și propriile prenume: nea Gigi, nea Vali și nea Dorel! Există, în film, un cadru
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
va concretiza, apoi, și în importanta Antologie a poeziei franceze baroce, tipărită în 1961, și va rămânea vie pîna la sfârșitul vieții, când învățatul cercetător aruncă "un dernier regard sur le baroque" (1998), rezumând un parcurs și nuanțînd puncte de vedere care au făcut carieră în domeniu. Opera lui Jean Rousset este însă strâns legată de amintita "Școală de la Geneva", pe care a reprezentat-o cu strălucire, alături de maestrul său Marcel Raymond, de colegul mai tânăr Jean Starobinski, ori de "asociatul
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
maestrul Ilarion Ionescu Galați este mai mult decât promițător. Continuă - în cazul Formațiilor Muzicale Radio - colaborarea cu Institul Francez din București, lăcaș de cultură dinamic, puternic implicat în viața artistică, inclusiv cea muzicală, a capitalei. Nu poate fi trecută cu vederea participarea Orchestrei Naționale Radio, săptămânile trecute, la Târgu Mureș, în concertul de închidere a Festivalului dedicat memoriei celui care a fost Constantin Silvestri. În sfârșit, la Opera bucureșteană opera "Werther" de Massenet a fost prezentată în versiune de concert... lipsa
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
obiectiv într-o formă interioară autonomă. Poate că o lectură de acest tip în relația cu peisajul ar trebui să înceapă chiar cu momentele fondatoare ale marii noastre experiențe pleneriste, și anume cu Grigorescu și cu Andreescu. Deși, la prima vedere, ambii pictori par a avea același raport cu motivul - în definitiv, și unul, și altul se formează la aceeași școală a peisagisticii franceze -, în fond ei receptează și transmit informații cu totul particulare asupra lumii exterioare și asupra picturii înseși
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
regizorului Alexandru Ber-cea-nu, Uzina de plăceri S.A.) și Legenda ultimului împărat, pe două scene faimoase ale Bucureștiului - la Nottara și la Național. Ca zăpada... face parte din volumul editat de UNITEXT, pe cînd Legenda ultimului împărat, care din punctul de vedere al autorului se numea Fotograful Ma-jestății Sale (Ultimul împărat), dă numele cărții publicată de Polirom. În postfața Ultimul împărat, Dan C. Mihăilescu scria: "Adevărul este că a scrie despre teatrul unui autor ale cărui lucrări nu le-ai văzut niciodată
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
în atenția editorilor. Nici unul n-are însă o ediție critică încheiată și ireproșabilă. Nici Eminescu! Cenzura a avut și ea un cuvînt de spus. Nereluate, după 1989, destule dintre edițiile critice anterioare au mari lacune. Politica editorială actuală are în vedere scoaterea rapidă pe piață a unor cărți foarte solicitate, indiferent de acuratețea textului. O ediție școlară sau populară e mai căutată decît una critică. Et pour cause! Neexistînd interesul editorilor, puținii absolvenți de Litere care ar dori să se consacre
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
curentă: ele compun un "jurnal indirect", după expresia eliadescă, sînt o antologie a articolelor publicate timp de șapte ani și jumătate în revista "România literară" sub rubrica "Mic dicționar"". Pentru a urma o precizare autocaracterizantă nu doar din punct de vedere "tehnic": "Am subintitulat volumul Jurnal, deoarece textele reunite în el pot fi citite ca înșiruire de note zilnice; ele urmăresc istoria dintre 1990 și 1997 și o fac cu intensă participare emotivă, cu atașament explicit de partea unei cauze politice
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]