219 matches
-
1860-62 indică pentru Moldova un număr de 117 velnițe, dintre care 93 de velnițe cu „motorii” cu vapor, 5 cu apă și 31 cu cuptoare. Informațiile sunt inexacte, căci adunând velnițele puse în mișcare prin forța apei, a aburului și velnițele cu cuptoare, obținem o cifră mai mare decât totalul de 117, menționat în statistică. De altfel, este inadmisibil ca în Moldova în acea epocă să fi existat doar 117 velnițe dintre care majoritatea velnițe-mașini. Este foarte probabil ca în statistică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
velnițele puse în mișcare prin forța apei, a aburului și velnițele cu cuptoare, obținem o cifră mai mare decât totalul de 117, menționat în statistică. De altfel, este inadmisibil ca în Moldova în acea epocă să fi existat doar 117 velnițe dintre care majoritatea velnițe-mașini. Este foarte probabil ca în statistică să fi fost înregistrate numai velnițele mari, dar și în această privință avem îndoieli, deoarece au fost trecute și 13 velnițe mici, cu cuptor, având toate doar 25 de lucrători
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai mare decât totalul de 117, menționat în statistică. De altfel, este inadmisibil ca în Moldova în acea epocă să fi existat doar 117 velnițe dintre care majoritatea velnițe-mașini. Este foarte probabil ca în statistică să fi fost înregistrate numai velnițele mari, dar și în această privință avem îndoieli, deoarece au fost trecute și 13 velnițe mici, cu cuptor, având toate doar 25 de lucrători. Din statistică mai rezultă că din cele 109 poverne, de fapt velnițe și poverne, cu vapori
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova în acea epocă să fi existat doar 117 velnițe dintre care majoritatea velnițe-mașini. Este foarte probabil ca în statistică să fi fost înregistrate numai velnițele mari, dar și în această privință avem îndoieli, deoarece au fost trecute și 13 velnițe mici, cu cuptor, având toate doar 25 de lucrători. Din statistică mai rezultă că din cele 109 poverne, de fapt velnițe și poverne, cu vapori, 93 se aflau în Moldova și numai 16 în Muntenia. Statistica povernelor mai conține și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi fost înregistrate numai velnițele mari, dar și în această privință avem îndoieli, deoarece au fost trecute și 13 velnițe mici, cu cuptor, având toate doar 25 de lucrători. Din statistică mai rezultă că din cele 109 poverne, de fapt velnițe și poverne, cu vapori, 93 se aflau în Moldova și numai 16 în Muntenia. Statistica povernelor mai conține și alte greșeli, semnalate de către cercetători, așa încât, după părerea noastră, ea este inutilizabilă. Scăderea vertiginoasă a numărului de velnițe în Moldova de la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
poverne, de fapt velnițe și poverne, cu vapori, 93 se aflau în Moldova și numai 16 în Muntenia. Statistica povernelor mai conține și alte greșeli, semnalate de către cercetători, așa încât, după părerea noastră, ea este inutilizabilă. Scăderea vertiginoasă a numărului de velnițe în Moldova de la aproximativ 1.000 câte erau la începutul deceniului al Vl-lea la 117 la începutul deceniului șapte nu s-a produs în realitate, ea este opera statisticienilor. Pe noi nu ne interesează în acest paragraf al începuturilor mașinismului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1.000 câte erau la începutul deceniului al Vl-lea la 117 la începutul deceniului șapte nu s-a produs în realitate, ea este opera statisticienilor. Pe noi nu ne interesează în acest paragraf al începuturilor mașinismului în Moldova, decât acele velnițe care sunt de fapt mici fabrici de spirt și rachiu. Le Cler a întâlnit în Moldova o astfel de făbricuță: „o mașină de vapori trasă de șase perechi de boi”. O asemenea instalație se afla în 1860 pe moșia Zvoriștea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
adus un specialist englez - August Hamilton. Într-un contract încheiat între Franz Kureck, arhitectul orașului Suceava, neamț ce nu știa romînește, și Botez Forăscu, prin care cel dintâi își lua obligația să construiască pe moșia Preutești din ținutul Suceava „o velniță cu mașină”, se dau unele amănunte interesante privitoare la acest tip de instalație industrială. Velnița-mașină nu poate fi confundată cu alambicul obișnuit. Spre deosebire de alambic, procesul de producție la velniță mecanică este mult mai complicat, iar capacitatea de producție este mult
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lua obligația să construiască pe moșia Preutești din ținutul Suceava „o velniță cu mașină”, se dau unele amănunte interesante privitoare la acest tip de instalație industrială. Velnița-mașină nu poate fi confundată cu alambicul obișnuit. Spre deosebire de alambic, procesul de producție la velniță mecanică este mult mai complicat, iar capacitatea de producție este mult superioară. Deasemenea, velnița nu poate fi socotită, evident, o manufactură, deoarece prelucrarea materiei prime (cartofi, cereale) în scopul obținerii produsului finit (rachiu, spirt) nu se efectuează manual, printr-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se dau unele amănunte interesante privitoare la acest tip de instalație industrială. Velnița-mașină nu poate fi confundată cu alambicul obișnuit. Spre deosebire de alambic, procesul de producție la velniță mecanică este mult mai complicat, iar capacitatea de producție este mult superioară. Deasemenea, velnița nu poate fi socotită, evident, o manufactură, deoarece prelucrarea materiei prime (cartofi, cereale) în scopul obținerii produsului finit (rachiu, spirt) nu se efectuează manual, printr-o unealtă meșteșugărească, ci printr-un mecanism în care forța aburului joacă un rol important
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi socotită, evident, o manufactură, deoarece prelucrarea materiei prime (cartofi, cereale) în scopul obținerii produsului finit (rachiu, spirt) nu se efectuează manual, printr-o unealtă meșteșugărească, ci printr-un mecanism în care forța aburului joacă un rol important. Mașinile de velniță se construiau într-un foarte mic număr în țară de către unii ingineri și arhitecți originari din statele austriece, ca de pildă Kureck, Peitaven etc. De obicei ele erau importate din Austria sau Prusia. În 1862, de exemplu, G. Ghițescu a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
într-un foarte mic număr în țară de către unii ingineri și arhitecți originari din statele austriece, ca de pildă Kureck, Peitaven etc. De obicei ele erau importate din Austria sau Prusia. În 1862, de exemplu, G. Ghițescu a angajat la velnița de pe moșia sa Siliștea (Suceava) doi maiștri (Alexandru Coiatcovschi și Adolf Wolf), care-și luaseră angajamentul să aducă o mașină de velniță din Prusia sau Austria, al cărei preț de cost să nu depășească 370 florini austrieci. Mașina a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
De obicei ele erau importate din Austria sau Prusia. În 1862, de exemplu, G. Ghițescu a angajat la velnița de pe moșia sa Siliștea (Suceava) doi maiștri (Alexandru Coiatcovschi și Adolf Wolf), care-și luaseră angajamentul să aducă o mașină de velniță din Prusia sau Austria, al cărei preț de cost să nu depășească 370 florini austrieci. Mașina a fost adusă în 1863, dar a costat mai mult decât suma prevăzută inițial. În velnițe se prelucrau cartofi, grâu, porumb, secară, orz și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-și luaseră angajamentul să aducă o mașină de velniță din Prusia sau Austria, al cărei preț de cost să nu depășească 370 florini austrieci. Mașina a fost adusă în 1863, dar a costat mai mult decât suma prevăzută inițial. În velnițe se prelucrau cartofi, grâu, porumb, secară, orz și mei, obținându-se spirt, rachiu și reziduuri, ca brahă, adică borhot, sladniță etc. Aceste din urmă produse se foloseau pentru îngrășarea vitelor de negoț, întreținute în mod special pentru așa ceva de către proprietarii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prelucrau cartofi, grâu, porumb, secară, orz și mei, obținându-se spirt, rachiu și reziduuri, ca brahă, adică borhot, sladniță etc. Aceste din urmă produse se foloseau pentru îngrășarea vitelor de negoț, întreținute în mod special pentru așa ceva de către proprietarii de velnițe. De altfel, aproape fiecare velniță avea grajduri pentru vite. Producția de spirt și rachiu varia, bineînțeles, în funcție de gradul de perfecționare a procesului de producție și a capacității velniței. În 1852, la velnița de la Horodniceni se obținea din merța de porumb
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orz și mei, obținându-se spirt, rachiu și reziduuri, ca brahă, adică borhot, sladniță etc. Aceste din urmă produse se foloseau pentru îngrășarea vitelor de negoț, întreținute în mod special pentru așa ceva de către proprietarii de velnițe. De altfel, aproape fiecare velniță avea grajduri pentru vite. Producția de spirt și rachiu varia, bineînțeles, în funcție de gradul de perfecționare a procesului de producție și a capacității velniței. În 1852, la velnița de la Horodniceni se obținea din merța de porumb 29 oca de spirt, iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vitelor de negoț, întreținute în mod special pentru așa ceva de către proprietarii de velnițe. De altfel, aproape fiecare velniță avea grajduri pentru vite. Producția de spirt și rachiu varia, bineînțeles, în funcție de gradul de perfecționare a procesului de producție și a capacității velniței. În 1852, la velnița de la Horodniceni se obținea din merța de porumb 29 oca de spirt, iar la velnița din Neamț a lui Mihail Kogălniceanu patru vedre de spirt. Din merța de grâu la Horodniceni se obțineau uneori și 34
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în mod special pentru așa ceva de către proprietarii de velnițe. De altfel, aproape fiecare velniță avea grajduri pentru vite. Producția de spirt și rachiu varia, bineînțeles, în funcție de gradul de perfecționare a procesului de producție și a capacității velniței. În 1852, la velnița de la Horodniceni se obținea din merța de porumb 29 oca de spirt, iar la velnița din Neamț a lui Mihail Kogălniceanu patru vedre de spirt. Din merța de grâu la Horodniceni se obțineau uneori și 34 oca de spirt, iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
grajduri pentru vite. Producția de spirt și rachiu varia, bineînțeles, în funcție de gradul de perfecționare a procesului de producție și a capacității velniței. În 1852, la velnița de la Horodniceni se obținea din merța de porumb 29 oca de spirt, iar la velnița din Neamț a lui Mihail Kogălniceanu patru vedre de spirt. Din merța de grâu la Horodniceni se obțineau uneori și 34 oca de spirt, iar la proiectata velniță a lui Ghițescu se prevedea o extracție de 41 oca de spirt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se obținea din merța de porumb 29 oca de spirt, iar la velnița din Neamț a lui Mihail Kogălniceanu patru vedre de spirt. Din merța de grâu la Horodniceni se obțineau uneori și 34 oca de spirt, iar la proiectata velniță a lui Ghițescu se prevedea o extracție de 41 oca de spirt din merța de grâu. La 1861, cele 16 velnițe din ținutul Neamț, utilizând 426 de lucrători, plătiți anual cu 29.164 lei, prin prelucrarea anuală a 980 merțe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de spirt. Din merța de grâu la Horodniceni se obțineau uneori și 34 oca de spirt, iar la proiectata velniță a lui Ghițescu se prevedea o extracție de 41 oca de spirt din merța de grâu. La 1861, cele 16 velnițe din ținutul Neamț, utilizând 426 de lucrători, plătiți anual cu 29.164 lei, prin prelucrarea anuală a 980 merțe grâu, 14.223 merțe orz, 17.768 merțe secară, 43.965 merțe porumb și 30 merțe hamei, produceau anual 226.550
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de lei vadra, ceea ce înseamnă că Balș a încasat o sumă de 210.000 lei. În 1859, de pildă, s-a exportat prin Galați 37.042 vedre de spirt și 21.373 oca de rachiu. Mâna de lucru folosită la velnițe era salariată. Conducerea tehnică a procesului de producție era încredințată unor tehnicieni, maiștri, care de cele mai multe ori erau străini. Lucrătorii însă erau localnici. O velniță avea de la 3 la 50 de lucrători. La velnița de la Negrești, lucrau 14 oameni la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
042 vedre de spirt și 21.373 oca de rachiu. Mâna de lucru folosită la velnițe era salariată. Conducerea tehnică a procesului de producție era încredințată unor tehnicieni, maiștri, care de cele mai multe ori erau străini. Lucrătorii însă erau localnici. O velniță avea de la 3 la 50 de lucrători. La velnița de la Negrești, lucrau 14 oameni la jumătatea veacului trecut. În 1861, la velnița de la Gârdești (Vaslui) lucrau 28 de oameni plătiți anual cu 4.500 lei, la cea de la Hrescu (Tutova
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rachiu. Mâna de lucru folosită la velnițe era salariată. Conducerea tehnică a procesului de producție era încredințată unor tehnicieni, maiștri, care de cele mai multe ori erau străini. Lucrătorii însă erau localnici. O velniță avea de la 3 la 50 de lucrători. La velnița de la Negrești, lucrau 14 oameni la jumătatea veacului trecut. În 1861, la velnița de la Gârdești (Vaslui) lucrau 28 de oameni plătiți anual cu 4.500 lei, la cea de la Hrescu (Tutova) 50 de oameni plătiți anual cu 1.993 galbeni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de producție era încredințată unor tehnicieni, maiștri, care de cele mai multe ori erau străini. Lucrătorii însă erau localnici. O velniță avea de la 3 la 50 de lucrători. La velnița de la Negrești, lucrau 14 oameni la jumătatea veacului trecut. În 1861, la velnița de la Gârdești (Vaslui) lucrau 28 de oameni plătiți anual cu 4.500 lei, la cea de la Hrescu (Tutova) 50 de oameni plătiți anual cu 1.993 galbeni, iar la cele 16 velnițe din ținutul Neamț, după cum am arătat, lucrau 426
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]