219 matches
-
pe: Gândac, Micu, Ganea, Costandache. Pe moșia Hudeștii-Mari au mai fost aduși de prin Polonia sau de prin Bucovina o serie de familii de meșteri care lucrau la Velnița boierească cum ar fi fost Iohan - fierar, Meslerrotar, Șuba - mecanic la velniță, Ceacovschi-mecanic, Felic - preparator la velniță etc. Interesante sunt informațiile date de M.D.G.R. despre satul Lupeni: satul avea 259 de familii cu 1026 suflete. Proprietatea moșiei aparținea fraților Gheorghe, Ilie și Ion Ciolac cumpărată de la căpitanul Iancu Lățescu - Boldur. . .Sătenii erau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pe moșia Hudeștii-Mari au mai fost aduși de prin Polonia sau de prin Bucovina o serie de familii de meșteri care lucrau la Velnița boierească cum ar fi fost Iohan - fierar, Meslerrotar, Șuba - mecanic la velniță, Ceacovschi-mecanic, Felic - preparator la velniță etc. Interesante sunt informațiile date de M.D.G.R. despre satul Lupeni: satul avea 259 de familii cu 1026 suflete. Proprietatea moșiei aparținea fraților Gheorghe, Ilie și Ion Ciolac cumpărată de la căpitanul Iancu Lățescu - Boldur. . .Sătenii erau împroprietăriți cu 452 ha teren
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și în perspectivă există șansa ca de la șoseaua națională până la școală drumul să fie asfaltat. Despre oamenii din Bașeu se spune că au fost aduși de boierul Mihalache Costache Boldur Lățescu din Galiția (azi Ucraina și Polonia) ca să lucreze la velnița boierească de care nu erau departe. Astfel au fost: Iohan-fierar, Mesler-rotar, Șuba-mecanic la velniță, Felic, Feciccroitori, Ceacovschi-mecanic la velniță într-o monografie a satului Bașeu, înv. Turic Vasile arată că „în sat , sfat de împăciuire nui, Mulți pentru împăcare recurg
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
asfaltat. Despre oamenii din Bașeu se spune că au fost aduși de boierul Mihalache Costache Boldur Lățescu din Galiția (azi Ucraina și Polonia) ca să lucreze la velnița boierească de care nu erau departe. Astfel au fost: Iohan-fierar, Mesler-rotar, Șuba-mecanic la velniță, Felic, Feciccroitori, Ceacovschi-mecanic la velniță într-o monografie a satului Bașeu, înv. Turic Vasile arată că „în sat , sfat de împăciuire nui, Mulți pentru împăcare recurg la sfatul Preotului și al învățătorului. „Purtătorule de chinuri și tămăduitorule Pantelimoane, roagă pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se spune că au fost aduși de boierul Mihalache Costache Boldur Lățescu din Galiția (azi Ucraina și Polonia) ca să lucreze la velnița boierească de care nu erau departe. Astfel au fost: Iohan-fierar, Mesler-rotar, Șuba-mecanic la velniță, Felic, Feciccroitori, Ceacovschi-mecanic la velniță într-o monografie a satului Bașeu, înv. Turic Vasile arată că „în sat , sfat de împăciuire nui, Mulți pentru împăcare recurg la sfatul Preotului și al învățătorului. „Purtătorule de chinuri și tămăduitorule Pantelimoane, roagă pe Milostivul Dumnezeu, ca să dea iertare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
domnească, logofăt, pisar. Vătaf - supraveghetor al argaților și feciorilor de la o moșie boierească. Vătăman reprezentant al stăpânului feudal în satele aservite, care se îngrijea de îndeplinirea obligațiilor locuitorilor față de boier. Vechil - persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie. Velniță - fabrică de spirt și de rachiuri cu instalații adesea rudimentare. Avea, de regulă, 14-16 lucrători de diferite specialități. Vistiernic - mare demnitar domnesc care avea în sarcină administrarea financiară a țării. Volnic - liber, slobod,neatârnat, independent, autonom. Vornic mare slujitor la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai ales, către sfârșitul acestui secol, avem informații despre existența unui număr mare de meșteșugari (tăbăcari, argintari, ciobotari, potcovari, săpunari ș.a.), unii din ei fiind organizați în bresle. Tot atunci funcționa o „fabrică” de bere, asemănătoare cu „fabricile” de rachiu (velnițele) semnalate în Moldova, cu aproape un secol înainte, o salhana (măcelărie), unde se pregăteau preparate din carne de taurine și ovine. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, sunt atestate hanuri în primul rând la Iași, aparținând mănăstirilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau parte. Și la Huși erau ulițele Blănarilor, Cizmarilor, Olăriei, Piața Lemnăriei etc. În 1813 sunt cunoscute unele velnițe care funcționau legal la Huși și Târgu Frumos, iar din 1814 producerea băuturii intră în legalitate, aducând mari venituri la Vistierie.În 1832, la Huși funcționau 749 instalații industriale, din care: șase mori de cai (după 1834, vechile mori de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1814 producerea băuturii intră în legalitate, aducând mari venituri la Vistierie.În 1832, la Huși funcționau 749 instalații industriale, din care: șase mori de cai (după 1834, vechile mori de apă au fost înlocuite prin mori cu tracțiune animală), 26 velnițe și 717 „fabrici” (în realitate, ateliere), din care: cinci ateliere de lumânări, unul de pălării, 10 ateliere de prelucrare a pieilor, unul de găitanuri, opt de fabricare a săpunului, cinci fierării și 700 (războaie, probabil) de mătase și lână. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de vite, doi negustori de piei, un negustor de blănărie, șase negustori de lemn, doi negustori de obiecte antice; mai erau menționate și alte categorii de negustori: doi orâdari, un rachier, doi trăistari, doi crâșmari, doi fabricanți de rachiu (cu velnițe), doi lipscani, doi negustori de vite (șufari). Din numărul total de 16 meșteri sudiți pe ramuri, în ținutul Fălciu, își exercitau meseria doi croitori, doi ciubotari, un bucătar, șase boiangii, un argintar, iar patru aveau alte ocupații. În același ținut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rituali, cu mască neagră și cu sac de negustor ambulant. La moartea regelui Herod, „evreul-diavol” se adresează astfel „soldaților lui Herod” : Poate că eu, proștilor, am să fiu regele vostru ? Am să mă duc la moșie și am să aduc velnița, Am să Încep să fac rachiu, Am să vă fac să vă beți mințile. Voi o să beți, iar eu o să trăiesc de pe urma voastră, Și eu voi fi regele vostru. „Așa să fie, evreule !”, răspund „soldații” <endnote id="(70, p. 156
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vânzarea rachiului și cu altele pentru a-și câștiga traiul” <endnote id="(376, p. 386)"/>. În 1717, doi frați evrei originari din Pressburg (= Bratislava) Încheiau cu autoritățile habsburgice un contract prin care li se permitea instalarea În Timișoara a unei velnițe de palincă și a unei fabrici de bere, acordându-li-se monopolul vânzării acestor băuturi <endnote id="(43, p. 30 ; 557, p. 11)"/>. Printr-un document din 1723 adresat Cancelariei Aulice Ungare din Viena, autoritățile din Comitatul Satu Mare se refereau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și a celui obținut prin fermentarea strugurilor storși, rămași În teasc (tescovină, rachiu de drojdie) etc. La Început, evreii au comercializat rachiul de cereale pe care-l aduceau din Polonia sau din Ucraina, apoi au Început să-l producă În velnițele Înființate pe moșiile mănăstirilor sau ale boierilor români. Un act din 1756 vorbește de „velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etc. La Început, evreii au comercializat rachiul de cereale pe care-l aduceau din Polonia sau din Ucraina, apoi au Început să-l producă În velnițele Înființate pe moșiile mănăstirilor sau ale boierilor români. Un act din 1756 vorbește de „velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță”, „votcă” etc. În acea epocă, Țările Române nu numai că erau „grânarul Constantinopolului” (cum remarca, pe la 1785, consulul austriac Ignatius Stefan Raicevich ; <endnote id="cf. 378, p. 113"/>), dar - fiind vasale Imperiului Otoman - erau și obligate să-și vândă turcilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au obținut autonomia administrativă și libertatea comerțului exterior, Turcia și-a păstrat monopolul asupra cumpărării excedentului de cereale al Țărilor Române. În această situație, boierii români preferau să-și valorifice surplusul de grâne mult mai profitabil, pe moșiile lor, În velnițele administrate de evrei sau de alți străini. Din acest motiv, În seco lele XVIII-XIX, boierii și mănăstirile cu moșii au avut interesul să colonizeze satele și târgurile cu „izraeliți, veniți mai ales din Galiția, calici lipiți pământului” (cum Îi descria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și mănăstirile cu moșii au avut interesul să colonizeze satele și târgurile cu „izraeliți, veniți mai ales din Galiția, calici lipiți pământului” (cum Îi descria Mihai Eminescu În 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 29"/>), pentru a le arenda acestora velnițele (povernele) și cârciumile care funcționau pe moșiile lor. Rachiul era, chipurile, făcut din „bucate [= cereale] stricate”, „dar și din săcară și hrișcă, pentru că aceste produse nu se cer la Constantinopol” <endnote id="(479, pp. 173-174)"/>. Acest complex fenomen socio-economic a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 173-174)"/>. Acest complex fenomen socio-economic a fost descris de publicistul Eminescu, Într-un articol publicat la Iași, În Convorbiri literare, În 1876 : „Ne mirăm cu toții de mulțimea crâșmelor În țara noastră - de mulțimea jidanilor -, causa e mulțimea rachiului, mulțimea velnițelor, dar oare această mulțime de unde vine ? Supt domnia turcească au esistat [...] o dispoziție de esport. Esportul grânelor era oprit. Prin urmare, grânele neconsumate trebuiau prefăcute În obiect esportabil - În vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
causa e mulțimea rachiului, mulțimea velnițelor, dar oare această mulțime de unde vine ? Supt domnia turcească au esistat [...] o dispoziție de esport. Esportul grânelor era oprit. Prin urmare, grânele neconsumate trebuiau prefăcute În obiect esportabil - În vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană vitelor [= borhot]. Velnița producea rachiu, rachiul trebuia consumat și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei...” <endnote id=" (129, p. 98)"/>. Spre deosebire de alte dăți, Eminescu admite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această mulțime de unde vine ? Supt domnia turcească au esistat [...] o dispoziție de esport. Esportul grânelor era oprit. Prin urmare, grânele neconsumate trebuiau prefăcute În obiect esportabil - În vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană vitelor [= borhot]. Velnița producea rachiu, rachiul trebuia consumat și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei...” <endnote id=" (129, p. 98)"/>. Spre deosebire de alte dăți, Eminescu admite de data aceasta faptul că numărul mare al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se ocupară, mai târziu, cu arendarea moșiilor, nu ei Înșiși le cultivară ; dar deveniră cârciumari, luară orânzile sătești, care fură chiar desemnate mai apoi cu numele de «orânde jidovești», Împosesuiau morile, vadurile, podurile peste apă, cazanurile de fabricat rachiu și velnițele [...], de care lumea avea nevoie, ca și de plugari și de salahori. Evreii erau asemenea meșteșugari, de care moșierii, proprietarii, aveau mare nevoie. În fine, tot ei luau În posesie iazurile cu pește și aduceau numeroase servicii, ce nu le
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-și plătească pe Vodă, cheltuielile curții și șleahta de vătaji, cluceri, stolnici", comentează Ghibănescu (Opinia, 12 noiembrie 1910). o) O categorie fiscală în catagrafii o formau evreii care, neavând dreptul să posede pământ, nu puteau decât să arendeze cârciumile și velnițile din sat, iar mai târziu și venitul moșiilor și pădurilor, cu titlul înscris de jidovi orândari. Ei nu plăteau bir, ci dări. p) Locul cel mai umil în categoriile sociale l-au ocupat țiganii, foarte numeroși mai ales în așezările
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mănăstiri. Mănăstirile de la Iași, dar și cele ale Episcopiei de Huși, stăpâneau în târguri numeroase locuri de dughene, dughene și pivnițe, care fie că erau folosite pentru comercializarea produselor de la moșiile lor, fie erau închiriate târgoveților. Referindu-se la o velniță și la o vinarsăriță, Antimia, care prin august 1675 își avea locuința pe Ulița Hagioaiei din târgul Iașilor, Ion Neculce face trimitere la „o tânără și frumoasă rachierită, care, prin farmecul ei, reușise să-l subjuge și să-l compromită
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cariere de piatră, părăsita acum mai bine de o sută de ani, ce a constituit un potențial economic ăla așezării, asupra căreia și-au menținut dreptul de proprietate boierii Zarifopol și Iancu Sticlăreanu, multă vreme după 1864. Ultimul a avut velnița la Zagavia, zidurile acesteia putându-se vedea și astăzi. O rudă a lui Iancu Sticlăreanu ar fi construit fabrică de sticlă, ale cărei urme se văd și astăzi în grădina lui Ion.Gh. Moldoveanu. În dicționarul geografic al României din
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
municipiul Bacău. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Exploatarea Comună Faraoani, Întreprinderea județeană de Faraoani județul Bacău industrie locală Bacău, I și ÎI municipiul Bacău. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Exploatarea Comună Beresti-Tazlau, Întreprinderea județeană de Bosoteni județul Bacău industrie locală Bacău, municipiul Bacău. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Exploatarea Orașul Tîrgu Ocna, Întreprinderea județeană de Velnița județul Bacău industrie locală Bacău, municipiul Bacău. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Secția Municipiul Bacău, Întreprinderea județeană de confecții județul Bacău industrie locală Bacău, si prelucrări municipiul Bacău. mecanice, turnătorie ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formația de Municipiul Bacău, Întreprinderea județeană de lucru foraje județul Bacău industrie locală Bacău, municipiul
DECRET nr. 219 din 14 iulie 1977 privind conducerea unitară a activităţii de producţie a agregatelor minerale pentru construcţii, infiinţarea Centralei de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru construcţii Tîrgovişte, în subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, precum şi trecerea unor unităţi în subordinea acestei centrale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157637_a_158966]