223 matches
-
și transformând bărbatul în singurul tău punct de interes. Și-acum soțul ei îi propunea să încerce să facă un copil, adică exact acel lucru care distrusese căsnicia părinților ei. Însă Julia își dădea seama că dacă și-ar fi verbalizat temerile, James ar fi asigurat-o că el e altfel decât taică-su, că el n-o să plece niciodată în căutarea unor partide de sex fierbinte, dar fără alte complicații. Așa că Julia nu vedea de ce să se mai obosească. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
decât În LA, veni spre noi și se oferi voluntară să ne țină o scurtă, dar foarte bogată În informații predică asupra situației curente din modă. — Ne place cel mai mult imaginea anilor patruzeci. Zâmbi cu căldură. —Ha? făcu Penelope, verbalizând exact ce-mi trecea mie prin cap. —Ei, e doar o opțiune, desigur, dar e destul de eficientă. Negru și alb cu ruj roșu strălucitor, știți? Poate și un model unicat Prada cu tocuri Înalte sau ceva chiar și mai ostentativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
gînduri obsesive, dar care nu efectuează ritualuri manifeste, necesită o atenție deosebită. Identificarea corectă a gîndului supărător are o importanță esențială în eficientizarea expunerii. La fel, se impune identificarea neutralizării cognitive a gîndului obsesiv. Dacă pacienții sînt adesea capabili să verbalizeze cogniția supărătoare, identificarea neutralizării mentale a gîndului poate fi dificilă, deoarece e posibil ca aceasta să fie o repetiție a gîndului respectiv sau poate chiar o proiecție a acțiunilor implicate de gînd , ambele situații reprezentînd un potențial generator de anxietate
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Moartea prematură a surorii sale, Marianne, amplifică dificultatea relațiilor cu părinții și stabilește fondul solid al crizei ce va urma. Pentru a limita efectele oricărei tragedii - în acest caz, a înstrăinării și a morții - familia adoptă un cod al resemnării, verbalizat o singură dată de către tată la moartea surorii prin formula biblică ce va dobândi în memoria lui Gabriel rezonanțele unei obsesii - Domnul a dat, Domnul a luat. Angoasa e amplificată de neputința funciară a împărtășirii și comunicării - Gabriel simte că
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
că "el, Tatăl meu cumplit, a fost personajul principal al imaginarului meu, arhetipul meu, coloana mea vertebrală" (p. 210), cea care i-a subminat edificiul încrederii în sine și în ordinea lumii a fost mama, cumplită în egoismul ei rece, verbalizat în registrul arhaic, însă cu nimic mai puțin grav, al blestemelor pe care le rostea neobosit la adresa celor din jur, în special a copiilor săi. Cartea poate fi citită ca o cronică a iubirii nevrotice a unei fiice culte pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
semnificativ. Modelul lui R. Jakobson propune una din primele scheme ale comunicării, în al cărei proces intervin următorii factori: - destinator (emițător) - trimite (emite) mesaj destinatarului; - mesaj - care necesită un context pentru a fi operant; - context - referent, verbalizat, susceptibil a fi verbalizat de către destinatar; (Prin context, Jakobson a desemnat: a) situația comunicanților; b) contextul - mesajele fac parte din același ansamblu de la care-și primesc sensul; c) referentul - la ce trimite mesajul, sau ce încearcă să descrie) - cod - ansamblul de semne comun destinatorului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
să-și refacă engramele mișcărilor prin repetarea exercițiilor sub formă de joc, până se ajunge la o execuție funcțională a mișcărilor, asigurându-se un raport corect între repetarea gestului și pauzele corespunzătoare; - se recomandă ca în timpul efectuării exercițiilor, pacientul să verbalizeze fiecare mișcare, iar la sfârșit să-și prezinte opinia asupra aspectelor pe care le consideră pozitive, dar și asupra celor negative. În acest mod, pacientul poate conștientiza mai bine fiecare acțiune și se evită monotonia din timpul procesului de recuperare
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
directe simple, subiectul nu are posibilitatea unei alegeri, căci, stimulul este unul singur și este precis, iar reacția de asemenea verbală este de asemenea una sigură posibilă. Totuși, anumite oscilații pot să fie, verbalizate (de exemplu litera A, poate fi verbalizată ca A sau A mare; o culoare poate fi verde sau verde pastel, roșu sau roz etc., un stimul luminos poate fi lumină sau lumină vie, ori lumină slabă; o figură poate fi un dreptunghi, patrulater sau oblong etc.). Asociația
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
observat că în mediul concret, copiii pot dezvolta strategii de explorare, formulări de idei originale, care pot fi utilizate mai tîrziu, cu alte ocazii. De asemenea, s-a observat că în mediul muzeului în aer liber, copiii cu dificultăți școlare verbalizează mai mult decît ceilalți. prezența adulților în grup: În construcția unor procese cognitive, interacțiunea joacă un rol fundamental. Descoperirea și manipularea obiectelor muzeale pot provoca situații de conflict cognitiv, iar învățarea trece printr-o serie de rupturi și reconstrucții (De
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
suporta introspecția; b) să fie convins de faptul că o mai bună utilizare a anumitor mecanisme de apărare l-ar putea ajuta în ameliorarea conduitei; c) să posede capacități intelectuale reale și să fie capabil de a-și analiza și verbaliza problemele și conduitele; d) să aibă posibilitatea de a stabili relații obiective și constructive cu asistentul social; e) să dovedească o reală capacitate de a face față realității. * Prin clarificare se urmărește "punerea în evidență a anumitor comportamente repetitive ale
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
1950. Vezi și ACTANT. percepție reprezentată [represented perception]. Un TIP DE DISCURS prin care naratorul, în loc să prezinte universul extern, prezintă percepțiile unui personaj asupra acestui univers, așa cum apar ele în conștiința sa, și fără să sugereze că personajul le-a verbalizat. În vreme ce "Uite-o pe Maria, a spus Ion" ar constitui mai curînd o vorbire fără percepție decît o transcriere a percepției și în vreme ce "Ion a văzut-o pe Maria îndreptîndu-se spre el" ar constitui un raport fără percepție, "Ion nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
recunoaștem în noi. Altfel spus, numai conștientul este cunoscut, reperabil și identificabil în mod direct. Ceea ce este conștient corespunde lucrurilor ce pot fi gândite în mod deschis și clar, exteriorizate și, mai ales, rostite. Capacitatea de a spune (de a verbaliza) este revelatoare pentru calitatea conștientă a conținuturilor mentale. Vorbim, din aceste motiv, de reprezentare de cuvinte. Dacă tot ceea ce poate fi spus, verbalizat, numit este conștient, prin opoziție, ceea ce nu poate fi spus, exprimat în cuvinte este inconștient. Vorbim în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
formare de priceperi și deprinderi practice de a realiza un obiect utilizând fir textil OBIECTIVE OPERAłIONALE: la sfarsitul lecției elevul trebuie: O1. să recunoască materialele și ustensilele cu care vor lucra; O2. să respecte etapele de lucru necesare întocmirii lucrării, verbalizând acțiunea; O3. să precizeze simbolul mărțișorului; O4. să aprecieze obiectiv produsele colegilor; O7. să interpreteze un cântecel legat de tema dată; RESURSE MATERIALE : Fire de mohair (alb și roșu); soluție de lipit, hârtie colorată, foarfecă MATERIAL BIBLIOGRAFIC: Borș, M., Lazăr
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
formarea priceperilor și deprinderilor de de a realiza peisaje, utilizând elemente din natură, folosind tehnică colajului OBIECTIVE OPERAłIONALE: O1 - să precizeze însușiri ale unor materiale din natură O2 - să sorteze materialele observate după anumite criterii : formă, mărime , culoare O3 - să verbalizeze acțiunile practice realizate O4 - să aplice corect procedee de lucru necesare realizării unei compoziții O5- să combine în mod creator materialele alese pentru realizarea unei compoziții originale O6 - să aprecieze calitatea produselor finite realizate Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
învârte pe rând acul discului și selectează doar îmbrăcămintea și culoarea selectată de ac și abia după aceea așează în sertarele dulapului. În funcție de timp, răbdarea copiilor, jocul se joacă până se umple o coloană sau un rând, de fiecare dată verbalizează ceea ce arată arcul discului (de ex. bluza cu pătrate de culoare albastră etc.). JOC: „CU PRIETENII LA PESCUIT” (NIVEL I, II: 3 4 jucători) OBIECTIVE: Aprofundarea sferei de reprezentări (culoare, formă, mărime, ordonare etc.); Petrecerea timpului în mod plăcut și
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
piese sunt așezate pe masă cu fața în sus fiecare alegându-și de pe masă doar acele piese a căror imagine are aceeași culoare ca cea de pe suportul de lucru. Variantă: Unul din jucători scoate o piesă cu o formă preferată verbalizând „Pantof roșu!”, timp în care toți ceilalți jucători trebuie să selecteze tot pantof, respectând culoarea de pe suportul de lucru. Se joacă așa până se epuizează piesele având grijă ca fiecare să verbalizeze. În final vor fi patru șiruri de culori
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
jucători scoate o piesă cu o formă preferată verbalizând „Pantof roșu!”, timp în care toți ceilalți jucători trebuie să selecteze tot pantof, respectând culoarea de pe suportul de lucru. Se joacă așa până se epuizează piesele având grijă ca fiecare să verbalizeze. În final vor fi patru șiruri de culori diferite. NIVEL II: Se reiau o parte din sarcinile de la nivelul I, se ordonează pe tablă cifrele de la 1-10 și se joacă varianta de sus. Varianta (grupa pregătitoare): Se așază pietrele în
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
pe care le îmbracă după dorința lui, având grijă să respecte o anumită ordine. Educatoarea poate întreba în ce scop dorește să îmbrace copilul, putând să îl ajute în a selecta corect și a îmbrăca copilul, acesta având sarcina să verbalizeze ceea ce face. Varianta II: „Să punem rufele la uscat” Educatoarea așază o sfoara liniar pe covor reprezentând sârma pentru „rufe”. Copiii care doresc să se joace pot selecta doar acele obiecte de îmbrăcăminte care răspund sarcinii formulate de educatoare. De
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
se dezvoltă, aceste gesturi dispar, dar pot reapărea în condițiile necunoașterii unei limbi utilizate de o persoană de altă naționalitate. Dacă ideografele se manifestă sistematic pe tot parcursul vieții, kinetografele se estompează pe măsură creșterii copilului, când acțiunile sale sunt verbalizate. 3) Pictografe (pictographs): gesturi care permit descrierea referenților concreți sau abstracți, completând comunicarea verbală prin detalierea celor prezentate. Același semnificant gestual poate trimite și la sensul propriu și la cel figurat. 4) Bastoane (batons) / gesturi de cadență 115 / gesturi de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
folosite ( Nu mai discutăm despre acest subiect), cât mai ales prin combinarea Într-o Țesătura semiotică unică și 17 irepetabilă a semnelor vocale cu cele ale expresiei feței și cu cele ale expresiei privirii. Nici P Însuși nu ar putea verbaliza propria lui stare pentru simplul motiv că ea nu are o formă bine definită, nu are o formă care să poată fi captată, În totalitatea ei, În semne lingvistice. Așadar, una dintre problemele comunicării, care face necesară prezența contextului, este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interval de timp dat, să cumpere un anumit produs (un fluture, un plic, o mască, un personaj imaginar etc.); * Culori-stări/culori-sentimente participanții trebuie să asocieze jetoane de diferite culori cu anumite stări de spirit, cu anumite sentimente și să le verbalizeze, să prezinte situații (pe care le-au trăit) relevante pentru stările/sentimentele respective etc. II.3. Componenta interlocutorială a actului comunicativ Instanța interlocutorială reflectă, în general, prin feedback-ul oferit, efectul produs de locutor, prin transmiterea mesajului, în cadrul actului comunicativ
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
perceptiv (spațiul corporal al bolnavului) și pe acțiunea practică exercitată asupra acestuia (tratamentul medical). Corpul bolnavului este acel spațiu vizibil în care sunt situate fenomenele morbide, pe care clinica le aduce la suprafață, în exterior, „vizualizându-le” (observația medicală) și „verbalizându-le” (denumindu-le) ca „specii morbide”, adevărate „coduri medicale” reprezentate prin simptomele bolii. Simptomul este forma sub care se prezintă boala; elementul esențial al „vizibilului” suferinței. El desemnează o stare modificată a persoanei bolnavului în raport cu starea normală. În raport cu simptomele clinice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și adulții. Copiii mici nu fac diferența între diferitele tipuri de emoții, spunând adesea că se simt prost, de exemplu. Când sunt supărați, copiii vorbesc mai degrabă despre dureri fizice decât despre dureri emoționale. Sau un copil nu-și poate verbaliza supărarea ci doar și-o poate arăta în comportamentul non-verbal, ca de exemplu făcând o față tristă, retrăgându-se sau fiind agresiv. Copiii care au probleme comportamentale ca și distractibilitatea excesivă sau lipsă de control asupra furiei nu pot crede
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
empatică, îi va urmării discursul și-l va stimula să vorbească prin manifestări non-verbale și verbale: mișcări ale capului, aprobări, reformulări. Cu toate că acest feedback este determinat într-o atmosferă de neutralitate, el influențează pozitiv discursul subiectului, încurajându-l să-și verbalizeze experiențele sale. Psihologul clinician are, astfel, posibilitatea să analizeze informațiile obținute în cursul unui astfel de interviu în funcție de conținutul manifest, adică de ceea ce spune subiectul, dar și în funcție de conținutul latent, adică reprezentări și semnificații implicite care acompaniază discursul. Aceasta implică
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fi trebuit să aducă "un document de ordin pur sufletesc într-o problemă esențială și chiar capitală: problema vieții și a morții" "documentul psihologic al unui om născut cu moartea în el". Numai că Bizu nu e în stare să verbalizeze trăirile sale inconștiente, nu le poate exorciza prin scris. Din acest motiv, aspirațiile lui nu depășesc faza reveriei și a preparativelor laborioase, care anulează practic nevoia de acțiune. El face parte din familia intelectualilor ("moldoveni") obosiți de viață, alături de Neculai
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]