302 matches
-
referinței și identității / 115 2.2. Normativitate și justificare a posteriori a conduitelor / 117 3. Relații interne / 123 3.1. Sisteme centrale și periferice / 123 3.2. Elemente descriptive, normative, funcționale și prioritare / 131 Capitolul 4 Abordarea conținuturilor / 137 1. Verbalizări / 137 1.1. Mișcarea conversațiilor / 137 1.2. Tipuri de discurs analizate / 142 2. O abordare monografică: muzică și societate / 145 2.1. "Muzicalizarea" socialului / 145 2.2. Consum și practici creative / 148 2.3. Joc și transă / 150 3
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și o explorare efectivă a gîndirii în cotidian. * Propunerea cîtorva piste de abordare a dimensiunilor non-lingvistice ale RS (imagini, reprezentări figurative). * Prezentarea unei prime abordări a structurii prin intermediul tehnicilor asociative și construirea "cunoștințelor de bază" pe care le permit. 1. Verbalizări 1.1. Mișcarea conversațiilor Construcția datelor pentru studiul reprezentărilor sociale poate să rezulte în același timp din proceduri experimentale și din cercetări monografice. Ancheta de teren, după Școala de la Chicago, etnometodologia și dezvoltarea psihologiei clinice permit o înțelegere diferită, dar
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
serate). Discursul pe marginea stilurilor muzicale uderground evocă efecte comparabile cu cele ale faimosului "fluid mag-netic", descris de istoricii conceptului de hipnoză (Chertok, Stengers), care trimite la cele patru dimensiuni principale ale RS a acțiunii muzicale (Seca, 2001, pp. 25-30): verbalizarea agresiunii corporale și mentale, cauzate de fluid; interesul pentru ambianță și necesitatea unei circulații a emoțiilor; analogia recurentă cu efectele drogurilor psihotrope; căutarea controlului plăcerii muzicale și tehnice. Mesajele fluidice ale grupurilor oscilează între trei tipuri: cel al "sloganului", care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
îmbogățește ca modalități de comunicare cu "limbajul cibernetic", caracterizat prin mixtura unor segmente comunicaționale clasice și, implicit, prin transmorfoza unor mijloace de comunicare. (C2) Globalizarea comunicării implică apariția comunicării subsidiare cataverbale. (C3) Suntem martori la apariția unei noi etape a verbalizării, reprezentată prin fluidizarea catasemiotică. (C3') Implicit, cataverbalizarea creează și nașterea unor noi semnificații, deci o structură catasemantică. (C4) Aceste turbulențe lingvistice reprezintă vortexuri morfogenetice autoregenerative, prin care funcționează mimetismul centrat pe economia limbii, dar care, prin fenomene de condensare, constrângere
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cu reguli dure. El este critic, eu sânt scriitor. Când voi publica o carte fără valoare, el va spune acest lucru, știu asta și el știe că eu știu. Recunoștința mea, la fel de adâncă, la fel de limpede și la fel de lipsită de nevoia verbalizării ca și admirația, este pentru simplul fapt că îl cunosc. Că există un om ca el, că nu mă pot îndoi de el, că pot avea încredere totală în el. Rareori am schimbat mai mult de câteva vorbe. Știu însă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
moment important ce servește drept instrument de intrare în real. Psihomotricitatea și limbajul, la vârsta preșcolară sunt legate de dezvoltarea funcțiilor de cunoaștere, iar înțelegerea relațiilor spațiale și de orientare este în mare parte rezultatul activității motrice de exploatare. Totuși, verbalizarea este necesară fixării experienței, deci a memorării sale. 2.1.2. Perfecționarea motricității globale Copilul de 3 ani care a beneficiat de un climat familial favorabil jocului cu obiecte, poate să se confrunte cu lumea obiectelor cu succes dezvoltându și
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
fost aprovizionat de modele, pe care să le imite, să le transpună, să le depășească”. La începutul vieții școlare, corpul este captator de informații senzoriale, care joacă rolul central în structurarea perceptivă, condiție de dezvoltare cognitivă, în limita interrelațiilor cu verbalizarea experienței motrice. Piaget în 1960 utiliza termenul de activitate practică prima dată, în limbajul psihologic. Ea reprezintă: „Un sistem de mișcări coordonate în funcție de un rezultat sau de o intenție”. Exemplu: deplasarea brațului care intervine în actul de a așeza sau
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
la vremea lor. Există În evocarea acelor lucuri un elan nestăpînit și o deosebită exuberanță, În ciuda faptului că limbajul pe care-l folosim, Împănat cu nenumărate tăceri pline de sens, este unul sincopat și relativ dezarticulat. Ne precipităm, de obicei, verbalizarea, copleșită de emoție, În rostirea unor nume, a unor scurte precizări circumstanțiale, aruncăm cîteun verb sugestiv, abia dacă reușim din cînd În cînd să legăm, printre onomatopee, sintagme de trei, patru cuvinte. Limbajul este unul mai curînd exclamativ, o suită
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
activităților matematice, dezvoltându-le copiilor gândire logică, deoarece ei sunt puși în situația de a căuta soluții și de a verbaliza acțiunile îndeplinite. Prin aceste jocuri se dezvoltă potențialul intelectual și acțional creator al preșcolarilor, spiritul de observație, posibilitățile de verbalizare și exprimare orală, capacitatea de analiză și sinteză, de comparație, abstractizare și generalizare. Ele aduc un spor de eficiență în pregătirea copiilor pentru școală. Jucându-se copiii învață cu plăcere elementele de logică matematică. Pentru planificarea judicioasă a jocurilor logico-matematice
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
la masa”. Înainte de a începe terapia, Cristian trebuia să poarte tot timpul pampers, iar astăzi cere foarte frumos voie sa meargă la baie, se spăla și se șterge pe mâini singur, se îmbracă și se dezbrăca singur. La partea de verbalizare si comunicare progresele sunt de asemenea foarte mari. Cristian a început sa vorbească in propoziții si fraze, sa întrebe (suntem in perioada in care ne bombardează cu „De ce?”, „Pentru ce?”, „Ce se întâmpla daca?”), sa relateze întâmplări, amintiri, sa-si
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
ceva dulce. Dar, cu mult tact si putere de convingere, supervizorul ne-a demonstrat ca nu greșisem atunci când am ales-o pe ea, Vlăduț era parca vrăjit de ea, o asculta si culmea: manca ciocolata!!!!! Terapeuta practic a pus bazele verbalizării, prin exerciții nenumărate de miogimnastica, de exerciții de motricitate manuala, de control extraordinar. Cu ea Vlăduț a început sa spună primele lui cuvinte, am plâns pentru fiecare cuvânt nou pe care îl spunea, pentru fiecare achiziție pe care o făcea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
o continua autodepășire, fapt care mă face sa mă înclin in fata ei. Vlăduț a învățat să recunoască literele, cifrele, număra pana la 10, dar cel mai important pentru noi, vorbește, chiar daca mai e mult de munca pe partea de verbalizare, totuși progresele sunt majore, Vlăduț știe sa ceara când își dorește ceva, își spune numele, vârsta, orașul in care locuiește, a început sa se joace cu copiii, este mult mai activ si se vede ca este un copil fericit. Noi
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
în timpul și locuțio - vorbire, ceea ce justifică caracterizarea lui drept act care se săvârșește în spunerea a ceva. Astfel, efectuăm actul de a promite spunând: “Promit...”, acela de a ordona spunând: “Îți ordon...”, actul de a ruga spunând: “Te rog...”, etc. Verbalizarea este însăși producerea actului. Deși Austin este cel care aduce în scenă termenul ilocuționar, vorbind despre “actul ilocuționar”, acesta se va impune în literatura de specialitate cu un sens mai dezvoltat datorită continuatorilor săi și, în special, Searle va aduce
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Aspecte perlocuționare ale practicii discursive Pe lângă actul locuționar și cel ilocuționar, Austin propune și actul perlocuționar ca element al unui act de limbaj. Dacă actul ilocuționar se produce în faptul de a spune ceva (rugămintea, promisiunea se produc în însăși verbalizarea acestora), fiind considerat “actul de a spune ce se face”, actul perlocuționar este produs prin faptul de a spune ceva, fiind “actul de a face ce se spune” și are rolul de a convinge, persuada. El constă în special, din
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
un eveniment, o idee, sau un personaj din afara narațiunii imediate. Stansbury O’Donnell consideră că aceste patru funcții constituie elemente fundamentale ale narațiunii picturale și că alcătuiesc o microstructură narativă picturală pe care privitorul, așa cum se întâmplă și în cazul verbalizării, nu o conștientizează ca serie de funcții ale imaginii dar recunoaște povestea, decorul și identitatea figurilor tocmai prin sesizarea acestor funcții și a relațiilor dintre ele. El crede că avantajul analizei structurale în studiul narațiunii picturale este acela că permite
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
arată că despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă. Ea crede că atunci când nu putem vorbi despre ceva, trebuie să compunem, să pictăm, să scriem sau să sculptăm. Pentru Langer, arta începe să comunice acolo unde semantica verbalizării încetează să mai funcționeze. Ea consideră că pictura este punctul de dincolo de bogăția limbajului, este locul în care referențialitatea este abandonată și unde sensul imaginii se află la limita la care imaginea devine expresivitate prezentațională, adică se prezintă, se arată
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
le folosea în denumirea tuturor acțiunilor întreprinse. Se constată o tonalitate foarte joasă a vocii și un aspect răgușit. Din această cauză vorbirea este mai mult neinteligibilă. Volumul vocabularului este foarte restrâns. La nivel de semantică, înțelegerea limajului este deficitară, verbalizarea acțiunilor realizându-se destul de greu, după mai multe repetări. În acest caz, constituirea propozițiilor și utilizarea lor aproape că nu există sau se menține la nivelul asocierii simple de 2 cuvinte. În ceea ce privește procesul articulator al sunetelor la T.D., se constată
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
precoce a oboselii atrage după sine și scăderea vigilenței, flexibilitatea comportamentului ceea ce reduce capacitatea de adaptare. Nu au formate, într-o măsură corespunzătoare vârstei lor priceperile și deprinderile școlare și nu posedă toate cunoștințele necesare pentru intrarea în școală. Imposibilitatea verbalizării lor percepute indică deficiențe ale formării noțiunilor. După cum remarcă J. Piaget și B. Inhelder acești copii nu pot coordona informațiile și operațiile mintale, pentru a putea gândi ireversibilul ce este caracteristic copilului imatur îi imprimă acestuia lipsa de coerență în
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
se remarcă și o evoluție a învățării pe parcursul perioadei școlare mici. Astfel în prima clasă copiii utilizează forme de învățare simple, bazate în special pe solicitările memoriei. Sunt mai active formele legate de impresionabilitate și atractivitate (culoare, imagine). Prin antrenarea verbalizării sunt solicitate diferite funcții ale atenției ceea ce imprimă o activitate intelectuală susținută în timpul lecției. În urma deselor exerciții, păstrarea devine de mai lungă durată și facilitează clasificarea și organizarea informațiilor stocate în memorie. Prin repetiție, învățarea și memorarea se ajustează la
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
I. Temă Constituirea de mulțimi cu tot atâtea elemente. Sarcini de învățare și etapele de rezolvare: Se reactualizează cunoștințele privind formarea de mulțimi cu tot atâtea elemente pe material demostrativ, prin antrenarea a 3 - 4 copii; Pe rând, se cere verbalizarea acțiunilor individuale și comunicarea în limbaj matematic a rezultatului acțiunii; Se solicită copiilor să așeze în plan vertical mulțimea florilor ( 4 ) și alături mulțimea frunzelor (se lucrează individual); Se solicită verbalizarea (2 - 3 copii), pentru a stabili că sunt tot
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
antrenarea a 3 - 4 copii; Pe rând, se cere verbalizarea acțiunilor individuale și comunicarea în limbaj matematic a rezultatului acțiunii; Se solicită copiilor să așeze în plan vertical mulțimea florilor ( 4 ) și alături mulțimea frunzelor (se lucrează individual); Se solicită verbalizarea (2 - 3 copii), pentru a stabili că sunt tot atâtea; Se cere copiilor să mărească distanța între elementele unei mulțimi, iar pentru cealaltă mulțime să micșoreze distanțele; Se solicită copiilor să precizeze dacă modificarea spațială influențează proprietatea numerică, iar educatoarea
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
grupa mare. Constituirea de mulțimi cu tot atâtea elemente (indiferent de dimensiune) Sarcini de învățare și etapelede rezolvare: 1. Educatoarea demonstrează, pe masa de lucru, procedeul de constituire a mulțimilor după criteriul dimensiunii; concomitent cu acțiunea, educatoarea oferă modelul de verbalizare specific acestei situații; 2. Educatoarea demonstrează și explică copiilor procedeele prin care se pot determina mulțimi cu tot atâtea elemente ( prin suprapunere, alăturare sau prin punere în perechi ). Rezolvare • copiii rezolvă aceeași sarcină, pe material individual, după criteriile precizate de
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
sunt; • se cere copiilor să aprecieze cantitativ și apoi să operze la fel cu celelalte două mulțimi, cea cu obiecte mari și cea cu obiecte groase, folosind la alegere unul dintre procedeele prezentate; • educatoarea va antrena 3 - 4 copii pentru verbalizarea rezultatului acțiunii efectuate; • se vor compara cantitativ mulțimile; se urmărește realizarea sarcinii de verbalizare pentru a stabili că sunt tot atâtea elemente, indiferent de dimensiuni; • pentru complicare, se poate introduce un exercițiu care să implice sarcini asemănătoare, dar cu grad
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
celelalte două mulțimi, cea cu obiecte mari și cea cu obiecte groase, folosind la alegere unul dintre procedeele prezentate; • educatoarea va antrena 3 - 4 copii pentru verbalizarea rezultatului acțiunii efectuate; • se vor compara cantitativ mulțimile; se urmărește realizarea sarcinii de verbalizare pentru a stabili că sunt tot atâtea elemente, indiferent de dimensiuni; • pentru complicare, se poate introduce un exercițiu care să implice sarcini asemănătoare, dar cu grad sporit de dificultate ( în cazul a trei mulțimi noi ), iar una din mulțimi conține
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
mulțime dată. Perioada de prenumerație din clasa I, la fel ca și periopada preoperatorie din grădiniță este caracterizată de: -utilizarea exercițiului cu material individual și a jocului didactic ca metodă sau formă de organizare a lecției; -învățarea prin acțiune și verbalizarea acțiunilor; -utilizarea materialelor didactice individuale și a unor tehnici de comunicare specifice grădiniței. Una dintre premisele psihopedagogice esențiale în formarea numărului este apariția la vârsta de 6 - 7 ani a reprezentărilor despre conservare numerică și invarianța numărului (cardinalul unei mulțimi
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]