108,993 matches
-
la accidente, execuții, atentate (") ca și cum totul s-ar petrece lângă noi, la o atingere de mână, la o zvârlitură de băț. însă toate acestea nu ne îndeamnă să ieșim pe ulițele satului, fie el și mondial, ci ne îndeamnă să verificăm dacă ușa camerei noastre este bine închisă". Reluând o idee formulată la colocviul de anul trecut (tema: "Eu, celălalt"), António Lobo Antunes (Portugalia) a vorbit despre capacitatea abstracțiilor (umanitate, libertate etc.) de a mobiliza conștiințele și chiar de a trimite
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
cuvinte și formule expresive noi. Sigla - tratată ca un substantiv comun, adaptată gramatical prin articulare - produce efecte de contrast comic prin integrarea în contexte tradiționale, de pildă în scenariul basmului, pentru care era consacrat limbajul arhaizant-popular: , Ce ține boierul să verifice? Fecioria fetei? Hărnicia ei? Nici vorbă. IQ-ul" (România literară, 30, 2003, 20). În spațiile de pe internet deschise discuțiilor libere, referirile la limitele intelectuale ale interlocutorilor sînt frecvente, IQ-ul substituind în stilul colocvial posibile exprimări mai vulgare: ,vorba unuia
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
a afla detalii despre istoria unui cuvânt românesc sunt nelimitate. La sfârșitul fiecărui volum, printr-un efort tehnic suplimentar demn de toată lauda, există fotocopii ale ,Manuscrisului 45" și ale ,Manuscrisului 4389", astfel încât alți cercetători le pot consulta sau pot verifica transcrierile făcute în această ediție. Înțelegem de ce autorii ediției țin să mulțumească în mod special Editurii Universității ,Al. I. Cuza" din Iași pentru investiția financiară excepțională care a făcut posibilă apariția acestei lucrări. Termenii de erudiție și filologie savantă, pe
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
C. Mihăilescu. Nimeni n-a avut curajul să răspundă, ca Proust: Aimer. 7.Fericirea pe care mi-o visez. Dan Stanciu: Nu aș numi-o. Iaromira Popovici: Nemurirea. Radu Cosașu: Să scriu o carte semnată Oscar Rohrlich șCronicarul n-a verificat, dar bănuiește că e rivalul al cărui pseudonim e... Cosașuț. 8.Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire. Magdalena Boiangiu: Orbirea. Al. Călinescu: Bătrânețea. Dan C. Mihăilescu: paralizia. Matei Martin: Să-mi pierd prietenii. 9.Locul unde aș
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
și difuzată la 10 mai 1997, în emisiunea săptămînală ,Oameni, destine, istorie" pe care o făceam pe atunci la Radio Europa liberă, convorbirea cu Adrian Marino, publicată acum de România literară, a fost transcrisă prin amabilitatea redacției. Textul a fost verificat și, pe alocuri, revizuit stilistic de mine, prin eliminarea unor elemente de oralitate, la locul lor într-o emisiune radiofonică, nelalocul lor în forma scrisă. A fost prima și, dar atunci nu aveam cum ști, ultima oară cînd l-am
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
fost alese cuvinte care au deja, de cîțiva ani, o largă circulație, orală și scrisă, și pe care e de așteptat ca vorbitorii să le caute în dicționar mai mult decît pe altele, pentru a le afla sau a le verifica pronunția și scrierea corectă: aftershave, brand, dealer, mouse, make-up, on-line, second-hand, server, site, staff, talk-show, trade-center, top-model, timing, trend etc. Nu sînt numai englezisme, ci și termeni - de circulație internațională - din franceză (acquis), spaniolă (macho), italiană (paparazzo) etc. Nu acceptarea
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
sînt perfect adaptate (mai ales datorită sufixelor comune), calchiate sau create în română (satanist, seropozitiv metalingvistic, verbe ca: a mediatiza, a seta, a tasta, a salubriza, a optimiza, a marginaliza etc.). Utilă este și includerea unor nume proprii: vorbitorul poate verifica, de exemplu, pronunțarea diferită a secvenței grafice inițiale din toponimele Chicago, Chile, Chianti. Dicționarul reflectă tendințe actuale ale limbii culte, revenind asupra unor procese de adaptare grafică, fonetică și morfologică anticipate de ediția anterioară, dar care n-au fost confirmate
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
recente; se adaugă informații și instrucțiuni de folosire a termenilor. Autoarele au avut ideea foarte bună de a semnala în text modificările față de vechea ediție: indicațiile de acest tip vor folosi în primul rând utilizatorilor imediați - care își vor putea verifica și actualiza mai ușor cunoașterea normei -, dar îi vor ajuta și pe specialiști să urmărească zonele de variație, stimulându-i pe viitorii critici să își îndrepte obiecțiile exact în direcția schimbărilor recente. E astfel mai ușor de imaginat și modul
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
un dispreț frigid? Văzând-o că se lungește pe pat și-i desface brațele, Vasia își spuse că era mai dispusă decât crezuse el să-i primească mângâierile. De teamă să n-o rănească cu bruschețea sa, a vrut să verifice dorința care-l stăpânea. Dar, când a simțit contactul dintre trupurile lor, lipite unul de altul de căldură și de umezeală, și-a pierdut capul și nu s-a mai gândit decât cum să-și satisfacă mai repede plăcerea, ca
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
nu se va mai repeta, întrucât în ultimul timp domnul Crainic dă semne că ar începe să Ťșovăieť. E adevărat, nu spune Ťnuť, dar nici Ťdať. O păsărică mi-a ciripit că, între timp, a fost Ťcâștigatť de Italia. Voi verifica cum stau lucrurile și cu primul prilej voi informa. Până la urmă cred, totuși, că, în pofida Italiei, vom putea conlucra cu domnul Crainic". în răstimpul cât a mai rămas la București - adică până la 16 iunie 1934 - el s-a putut convinge
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
și tine, adică să rămâi tot la filozofia bulanului și la subtilitățile delațiunii, e cam mult... Cum eu nu sunt Bogdan Suceavă, n-am să cobor la astfel de turnătorii înjositoare: rămâne totul aici, între noi... Aștept, însă, răbdător, să verific adevărul proverbului despre agurida mâncată de părinți ce strepezește dinții copiilor...
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
și sugestivă, a lor și a reportajelor - proze scurte: "Octavian Coman realizează un reportaj captivant, în care un fost copil al străzii, matur acum, îi este călăuză printr-un București halucinatoriu." Sau: Georgiana Maria scrie tot despre nevăzători, ca să se verifice pe sine și să-și descarce spaimele de odinioară. Reportajul ei poate fi de aceea considerat un auto-exorcism. Cinismul verde-crud dar și autoironic al Geaninei Sălăgean, căreia nu îi plac bătrînii și bolnavii, poate fi șocant." Așadar, hic sunt leones
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
dispărut eu, Tessie a simțit că ideea asta ciudată a ei era mai adevărată ca niciodată. Noaptea, cînd stătea întinsă în pat, așteptînd ca somniferele să-și facă efectul, își ducea adesea mîna la buric, ca un pescar care-și verifică undița. Lui Tessie i se părea că simte ceva. Ajungeau pînă la ea niște vibrații slabe. Așa își dădea seama că sînt în viață, deși departe, înfometat și, probabil, nu tocmai bine. Toate acestea veneau ca un fel de cîntec
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
ci aceea dintre imaginile prefabricate ale diaristului și realitățile trăite. Turistul contemporan nu se mai întreabă, asemenea lui Aurel Vlaicu, câți creițari va fi costat "drăcovenia" ceea de Luvru, ci revede ilustrata sau recitește pasajul cu pricina pentru a-și verifica informațiile pe teren. La fel se petrec lucrurile în Jurnal-ul elevețian al Ioanei Bot, care consemnează trecerea chinuitoare a nouă luni petrecute la Universitatea din Zürich cu ocazia unei burse doctorale. Astfel, înainte de a privi lumea, autoarea o citește
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
el se întâlnea cu secretarul general al partidului și că evenimentul era popularizat printr-un comunicat publicat de "Scânteia". Mai țin minte două lucruri; primul: la o dată care mi s-a șters din memorie, faptul este autentic și poate fi verificat, o scurtă notă din "Scânteia" menționa că profesorul Iosif Constantin Drăgan a ținut conferințe în fața unor unități de "securitate"! în 1987 l-am auzit personal cum la Universitatea București a intonat un imn de slavă pentru Nicolae Ceaușescu, subliniind cât
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
posesori ai aceleiași semnături: Toader Paleologu. Unul sobru, analitic, de tip occidental, care reflectează cu înțelegere și competență asupra rolului jucat de Ronald Reagan în politica deceniului încheiat cu prăbușirea sistemului comunist european și care demontează cu mare finețe și verifică pe toate fețele componentele sistemului politic francez. Celălalt, mult mai pișicher, mereu pus pe glume, cu alura unui profesor gen Marius Chicoș Rostogan, care se plimbă superior prin clasă, cu o carte de Caragiale sub braț și o joardă în
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
parte dintre acești feți, destinse doamne, având soarta de a lumina mințile vulgului întru perceperea și priceperea corectă a realității imediate, sunt salvați și chiar adoptați de oameni cu frică de Dumnezeu și cu venituri lunare mici, după cum se poate verifica din reportajele în cauză. Din nefericire, respectiva stare gravă de lucruri nu este astfel rezolvată. Adoptanții, oameni neavând (mulți dintre ei) prea multă știință de carte, aparate de radio sau televizoare (unii nici măcar curent electric), deși au plătit un timp
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]
-
unul dintre agenții conflictuali, cel tare, pasiv, se adeverează, pe cînd cela mai slab se dovedește și activ. Dacă ar fi la fel de puternici și de activi, Doamne ferește, s-ar anula mutualmente. Știau asta constructorii de religii dualiste și o putem verifica facilmente în cazul relațiilor grupurilor minoritare - etnice, sexuale, confesionale, politice, intelectuale - cu majoritatea decidantă". Asamblarea e atît de meșteșugită, încît nu-ți dai seama unde ajungi de la un paragraf la altul, de la o frază la alta. Insinuat în demonstrație, jocul
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
se prefacă a le satisface. Referindu-se la această inversare de roluri, T. Maiorescu a numit instituțiile statului improvizat “forme fără fond”. Departe de a fi o formulă calpă, cum au numit-o unii, și nevalidată istoric, teza maioresciană se verifică, vai, foarte bine, în condițiile tranziției din ultimele decenii. (N.M.) Principiul naționalităților este o inovație politică a veacului nostru, pe care noi, popoarele mici, nu o putem aplauda cu prisos. Acestei inovațiuni, inspirate de cea mai înaltă echitate din partea statelor
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
e faptul că informația din ziar nu era conformă cu adevărul și fusese dezmințită. Atît și nimic mai mult. De ce să n-o retragi, cu scuzele de rigoare? De ce să dai cu bîta? Tot tu, ziarist onest, care n-ai verificat știrea... l Tot o dezinformare: în numărul următor din revista 22, dl Mihnea Berindei, răspunde unei alte informații false. Pusă în circulație de o distinsă colaboratoare a ziarului ZIUA, informația a fost preluată de dl Turcescu în emisiunea d-sale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
îndestul — iar de-o vreme chiar în Europa Occidentală se vorbește cam c-o jumătate de gură — despre NATO ca forță civilizațională. Nu vreau să spun că de-acum înainte or să vină soldații Pactului Atlanticului de Nord să ne verifice curățenia batistuțelor și lungimea unghiilor (deși poate n-ar strica nici așa ceva!) Spun doar că această organizație politico-militară e constituită pentru apărarea unor valori precise. Adică, democrația și libertatea. Niște valori inefabile, de-o extremă fragilitate, dar în absența cărora
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
de la ediția bilingvă Sextus Aurelius Victor, Liber de Caesaribus - Carte despre împărați (Iași, 2006), citată de dl. Mîrșanu greșit și doar atunci când îi convine. Este de observat însă că domnia sa a folosit multe dintre bogatele noastre trimiteri, fără a le verifica. Acest fapt este dovedit de mai multe aspecte. În primul rând, citarea unor izvoare a căror ediție nu figurează în lista celor consultate (vezi p. 217-222): „Flav. Joseph [sic!], Contra Apionem” (p. 164, nota 3), „Sallust., Cat.” (p. 168, nota
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 215). Cu greu ne putem abține să nu calificăm această mențiune drept însușire frauduloasă și iată motivele: trimiterea respectivă copie întocmai pe cea a noastră din ediția Liber de Caesaribus (p. 12); însă dovada cea mai clară este că, verificând toate trimiterile la PIR din notele și comentariile dlui Mîrșanu, personalitățile menționate de domnia sa au nume începând cu literele A (p. 176, nota 45; 179, nota 53) și B (p. 170, nota 27), aflate în volumul I din PIR, C
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
serie de lucrări manuscrise ale lui Al. Popa, M. Bărbulescu (Cultele greco-romane în provincia Dacia, diss. Cluj-Napoca, 1985) sau Mariana Pintilie, consultate la bibliotecile din Cluj-Napoca. Munca de documentare a inclus și vizite la muzeele din România, multe piese fiind verificate de visu și fotografiate personal (fotografii și desene în anexe, p. 1047-1270). Un capitol introductiv se constituie într-o prezentare sintetică a „contextului geografic și istoric” (I. 3. Contexto geográfico e histórico, p. 71-108), prezentare cu atât mai necesară cu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
la p. 11 se citește Nota traducătorului [!]), traduc cum li se pare lor că sună bine, introduc sau, dimpotrivă, omit cuvinte, aspecte ce schimbă sensul ideilor, apelează la o topică ce năucește pe cititor prin nebulozitatea ei, nu catadicsesc să verifice semnificația unor termeni, nu cunosc geografie istorică, fac grave greșeli gramaticale. Lor le ține companie editura, a cărei meschinărie, în ciuda hârtiei lucioase și a supracopertei strălucitoare, nu poate fi ascunsă: a scos o ediție de buzunar, a înmulțit nepermis numărul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]