751 matches
-
i-am cerut permisiunea să mă căsătoresc cu fiica lui și a stat cinci minute privindu-mă fix, fără nici o reacție, cu dalta de spart gheața În mînă. Tot puneam bani deoparte de doi ani de zile ca să cumpăr o verighetă cînd Teresita a căzut bolnavă. Se molipsise la atelier, mi-a zis ea. În șase luni, mi-a murit de tuberculoză. Încă Îmi aduc aminte cum gemea mutul În ziua cînd am Îngropat-o În cimitirul din Pueblo Nuevo. Isaac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
să știți multe despre prostituate, Să nu credeți asta, domnule comisar, doar lucruri obișnuite, ceva experiență directă, dar mai ales multe idei preluate de la alții, Continuați, M-au primit corect, dar nu mi-au oferit cafea, Sunt căsătoriți, Cel puțin, verighetă în deget aveau, Și bătrânul, cum vi s-a părut, E bătrân, și am spus tot, Aici vă înșelați, despre bătrâni se poate spune orice, din păcate se cam întâmplă să nu-i întrebe nimeni nimic și atunci tac, Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
doamna Loredana, că nu vă cred, multe le-ați exagerat, le-ați ambalat așa, ca pentru mine și pentru cununa de ceapă. — E ora adevărului, parcă așa ne-am înțeles, actrița se uită lung la mâinile ei schimbate, la cercul verighetei, adevărul meu, spus cum vreau eu. Doar n-o să te apuci să vorbești pe undeva, că ești aici, cu mine, în casa mea și în grădina mea, lumea nu trebuie să știe nimic, dacă aud vreun cuvânt pe undeva, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
eu i-am iubit pe toți, pentru mine, de fiecare dată e ca la început, ca și cu primul, mă simțeam liberă atunci, în ziua în care eram cu Alex în casă, singuri, ca și cum n-ar fi fost nimeni cu verighetă în viața mea, era ca și cum aș fi avut un soț tânăr, mirosind frumos, nu știți că bărbatul bătrân miroase urât, din pielea lui ies putori care îmi fac rău, mă înțelegeți ca femeie, de asta vă povestesc dumneavoastră. De când îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
-o din cap până-n picioare, aveam chef să-i răspund că ar putea să se ducă să-mi cumpere și mie ceva. Era o femeie În jur de treizeci și cinci de ani, Îmbrăcată ca o funcționară de birou și nu purta verighetă pe deget. Pe scurt, o domnișoară bătrână care tocmai fusese părăsită de un bărbat Însurat și, dacă nu era chiar urâtă, nu părea să aibă prea multă minte. — A! De când n-am mai mers la cumpărături! Tocmai am ieșit de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
sub privirea secretarei sale cu aspect de matroană, Hildegard Steininger juca la perfecție rolul de soție îngrijorată, ținându-mă de mână și ocazional zâmbindu-mi cu genul de zâmbete care în mod normal sunt rezervate celui iubit. Purta chiar și verigheta. La fel și eu. Mi se părea ciudat și mă strângea pe deget după atâția ani. Avusesem nevoie de săpun ca să mi-o pun pe deget. Prin perete se putea auzi sunetul unui pian la care se cânta. — Este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de unele tigăi luate în cap, Titi hotărî că este timpul s-o șteargă. Cum însă nu avea nici o lețcaie pentru pașaport, sau alte daraveri își făcu un plan. Prin urmare, așteptă venirea alocației de întreținere a copilului, luă și verighetele, plus cerceii de mireasă ai neveste-sii, se urcă în tren și făcu un blat până la Constanța, portul speranțelor sale. Aici soarta i-l scoase în cale pe Sile, un oltean care părea că-i este frate de cruce în ceea ce privește
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
mare. Cu părul castaniu, făcut bucle, puțin ridicat în părți, cu ochii ei albaștri, strălucitori, cu gura ca o mură, arăta ca o prințesă ruptă din poveste. Preotul îi binecuvântă. Le ținu slujba de logodnă și când îi întrebă de verighete, George se căută în buzunarul unde știa că a pus cutia. Nu o găsi. O căută prin toate buzunarele și nu dădu de ea. Fugi acasă, să le caute. Trecuse ceva timp și Frusina începu să se îngrijoreze, să simtă
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
Geta vorbi cu preotul când a venit să citească stâlpii despre acest lucru, dacă le dă o binecuvantare în situația de față. Preotul a spus că se poate, se mai fac excepții și că ar fi bine să aibă și verighetele. Cutia cu verighete se afla la Frusina acasă. Pe ele erau încrustate numele lor: Frusina și George. Se frământa cum să facă, să-i spună că ei erau pregătiți și cu verighete pentru logodna ce urma să aibă loc chiar
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
preotul când a venit să citească stâlpii despre acest lucru, dacă le dă o binecuvantare în situația de față. Preotul a spus că se poate, se mai fac excepții și că ar fi bine să aibă și verighetele. Cutia cu verighete se afla la Frusina acasă. Pe ele erau încrustate numele lor: Frusina și George. Se frământa cum să facă, să-i spună că ei erau pregătiți și cu verighete pentru logodna ce urma să aibă loc chiar în duminica aceea
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
și că ar fi bine să aibă și verighetele. Cutia cu verighete se afla la Frusina acasă. Pe ele erau încrustate numele lor: Frusina și George. Se frământa cum să facă, să-i spună că ei erau pregătiți și cu verighete pentru logodna ce urma să aibă loc chiar în duminica aceea. Însă, preotul i-o luă înainte și-i spuse Getei că cei doi au verighete, că erau pregătiți cu toate, că voiau să se logodească. Ea nu a mai
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
Se frământa cum să facă, să-i spună că ei erau pregătiți și cu verighete pentru logodna ce urma să aibă loc chiar în duminica aceea. Însă, preotul i-o luă înainte și-i spuse Getei că cei doi au verighete, că erau pregătiți cu toate, că voiau să se logodească. Ea nu a mai spus nimic, era tardiv să se revolte sau să schițeze vreun gest. Fiul ei era mort, durerea era prea mare. Frusina a rămas la priveghi prima
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
mort, durerea era prea mare. Frusina a rămas la priveghi prima noapte iar la a doua, Geta o sfătui să se odihnească, să poată să-l conducă pe ultimul drum. A mers acasă, și-a pregătit toaleta și cutia cu verighete iar somnul a fost sporadic, întrerupt de lacrimile care izvorau și se transformau într-un plânset înnăbușit. Nu voia să o audă Gheorghe care era îngrijorat de starea ei și chiar se gândea să nu facă vreun șoc. Durerea îi
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
până ce pierdeam șirul numerelor și nu mai știam dacă să mă bucur că vii ori să mă înspăimânt. Închideam ochii și tremuram de emoție: uite, imediat o să fii aici lângă mine, o sa ma săruți și o să-mi scoți din deget verighetă pe care am pierdut-o demult. Dar tu nu mai terminai de coborât: poc zece mii, poc radical din 2, poc un mileniu, cu țocurile care nu se mai toceau, pe treptele care nu erau decât șase, pe nervii mei înroșiți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
Mănăstirea Văratec din Moldova. Acolo și-a luat cu dânsa cele mai dragi cărți din bibiloteca personală de la București. Înainte de a se înălța la ceruri, a donat toate cărțile sale mănăstirii, puținele lucruri personale le-a lasat măicuțelor de la Văratic. Verigheta de căsătorie a dat-o tot Mănăstirii Văratic, iar cea a soțului Catedralei Sfântul Ioan din Suceava, pentru a se auri obiectele de cult religios. Dorința domniei sale de a fi îngropată la Putna, acolo unde se află și rămășițele pământești
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
domnule! "Asta înseamnă să le vorbești frumos! Își iau nasul la purtare și își permit să-ți dea și sfaturi, până la urmă. A naibii nație de ospătari! Toți parcă sunt făcuți de aceeași mamă", gândea Fănel în timp ce își scotea, discret, verigheta de pe deget și o plasa grijuliu într-un buzunar. Întrebându-se a câta oară proceda în acest fel, a zâmbit cu satisfacție, și-a trecut palmele cu degetele răsfirate prin frizură pentru a-i asigura un aranjament mai rebel și
ISPITA (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364599_a_365928]
-
ocupație foarte veche, practicată pe tot întinsul țării, este reprezentat la Ciocănești de frații Vasile Ion și Bulbuc Cornel din Alexandria, care au învățat meșteșugul de la tatăl lor de care își amintesc cu lacrimi în ochi. Ei expun: inele, cercei, verighete, lănțișoare, brelocuri și ne oferă și o demonstrație de lucru, făcută cu suflet și măiestrie. Argintul se topește în cărbune de mangan, cald sau rece se bate pe nicovală cu ciocanul până i se dă o anumită formă. Se finisează
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de acord să... - Ei, ei! Mergi prea departe cu imaginația, domnul meu. Cred că ar trebui să gândești, mai întâi de toate, la cei care te așteaptă acasă, nu la năzbâtii... - Cine să mă aștepte, dacă sunt singur? - Da?! Și verigheta ce ți-a lăsat pielea albă pe inelar...ce poate afirma despre tine, cavalere singuratic? Fănel și-a privit surprins mâna întinsă. Jenat peste măsură, a retras-o, a pus-o pe picior și, căutând buzunarul de la pantaloni ca pentru
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
ești de acord. - Evident, evident! Sunt de aceeași părere, a exclamat Fănel, simțindu-se total descoperit. "Băi frate, tipa mi-a luat-o înainte. Eu trebuia să duc discuția pe tărâmul ăsta. Cum dracului nu am văzut urma lăsată de verighetă? F...i mama ei de treabă! Trebuie să iau inițiativa imediat. Altfel, cad de fazan...", gândea febril bietul om supărat pe sine că s-a lăsat atât de prostește descoperit. "Trebuie să fiu cinstit, dar să găsesc un motiv plauzibil
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
ar mai fi dorit să rămână câteva zile în garsoniera care urma să fie închiriată. Pur și simplu o urcase în mașină și pornise spre tărâmul lui, noua ei casă. Mona nu reușise să își ia mult timp ochii de la verigheta subțire cu două diamante incrustate în înlănțuirea șerpuitoare dintre aurul alb și galben, simbolul noului ei statut. Neliniștea este caracteristica vinovaților, iar ea era cu prisosință vinovată pentru decizia de a-și părăsi cunoscutul vieții de până în acel moment, pentru
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
logodnei pentru data de 30 ianuarie. Vizitele lui Matei la domiciliul Antilopei au început să fie mai dese, adică ori de câte ori avea liber. A început să-și aducă cărți din biblioteca personală și alte haine. În scurt timp a cumpărat și verighetele pentru logodnă. Logodna a avut loc cu invitați și de o parte și de alta, căci Matei avea un unchi în Turda iar unii colegi au insista să fie prezenți la acest eveniment. Nașii erau ceva rude mai apropiate ale
ANTILOPA; CUM SE VEDEA VIITORUL? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361775_a_363104]
-
Bunicul meu, fratele doctorului în cauză, fusese primar ani de zile la liberali, înțelegi, motive de teamă în vremile grele, de suspiciune politică, părăsiseră casa doar cu mici bagaje, iar mătușa spunea că și-a luat numai un inel și verigheta ca obiecte de valoare. Iată cum, uneori, un moment se statornicește în memoria noastră, lasă semne și trece dincolo de aparența unei efemere întâmplări... De aceea, zic, din toată inima, cu drag vreau să-ți fiu parteneră de comunicare. Sper să
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
aia dintre tigăi. Zace către mine: " fă, să nu care cumva să te-atingi de plăcintele elea, că am pus răvașe în iele și le-am aranjat într-un fel de-l știu io! Vez’ că aia de deasupra are verighetă de 25 de ani, a lu’ doamna, în ia. Să nu care cumva s-o pierzi!" Eiiiii, vă rog să mă credeț’, că nu va mint, în momentu’ ăla am crezut ca pic jos din picioare!!! M-am înverzât toată
O PLĂCINTĂ CU BUCLUC (DIN PĂȚANIILE GETEI) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366207_a_367536]
-
Eiiiii, vă rog să mă credeț’, că nu va mint, în momentu’ ăla am crezut ca pic jos din picioare!!! M-am înverzât toată! “ Păi, bine, fă, de ce nu-mi zâsăși dinainte? Făcui ce făcui, mă împinsă dracu’ și mâncai verighetă. Uite, it' spun drept, o-nghițâi, ce mai! Avu și plastic în ia?” “Tu esti nebună??!!!!! - zace către mine. Vai de capul meu!!!!! Ce mă fac, ce mă fac? Doamne, ia-ma tu pe mine, ce mă fac?- Uite, numa' așa
O PLĂCINTĂ CU BUCLUC (DIN PĂȚANIILE GETEI) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366207_a_367536]
-
am căsătorit cu poeta Titina Nica Țene, care era învățătoare acolo... la școala condusă de fratele ei Ion. Ca o coincidență, soția mea își trăgea rădăcinile din Ușurei, un sat de lângă Drăgășani. Ne-am căsătorit în acea localitate maramureșeană... având verighete câte un fir de iarbă... pe deget! De unde aur, când acest metal prețios era monitorizat de comuniști?! Țin minte că la căsătoria noastră ne-a cântat la pian o doamnă unguroaică și am ciocnit câte un pahar de vin de
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]