727 matches
-
poeme în proză, care au fost adunate postum în volumul "Petits poémes en prose" (Mici poeme în proză). Prin faptul că a denumit aceste compoziții în vers alb poeme, Baudelaire a fost primul poet care a spart forma tradițională a versificației. În 1862, Baudelaire a început să aibă coșmaruri și temeri, iar sănătatea i s-a șubrezit brusc. A plecat la Bruxelles să țină o serie de conferințe, dar a avut câteva atacuri cerebrale care s-au finalizat printr-o paralizie
Charles Baudelaire () [Corola-website/Science/297643_a_298972]
-
somație lăuntrică. Ea se desfășoară în nota conformismului din anii ’60-’70, printr-un fel de mimetism susținut de o certă îndemânare tehnică și, din câte se pare, alimentat de credința că obscuritatea și bizareria ar ridica valoarea poeziei. O versificație armonioasă e compromisă frecvent de rupturi și dizarmonii, voite a fi șocant-expresive. Metaforele și construcțiile alegorice rămân însă opace, indescifrabile, iar o coerență de fond, fie ea și abil criptată, pare să nu existe. Astfel, sensul câte unui poem (sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
parte la ședințele societății Junimea, al cărei membru devotat rămâne până la capăt. A avut diverse funcții în administrația orașului Iași și a fost vicepreședinte al Senatului. Între 1854 și 1862, I. scrie poezii sentimentale sau patriotice, distingându-se prin ușurința versificației. Ulterior abandonează acest gen de poezie, dedicându-se exclusiv „cânticelelor comice”, apărute mai ales în „Convorbiri literare” (1867-1879). Scrise sub formă de monolog, alternând proza cu versul, „cânticelele”, mai toate rămase în pagini de revistă, au drept model pe V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287486_a_288815]
-
vremii („Zimbrul”, unde a debutat, „Foiletonul Zimbrului”, „Foița de istoriă și literatură”), scrie articole pe teme politice, sociale, comerciale (unele fiind transpuse din franțuzește). Un pedagog rămâne și în chestiunile de literatură. Dedicată lui Dimitrie Gusti, lucrarea Regule scurte de versificație română (1858) are trei secțiuni: reguli generale de versificație, licențe poetice și defecte de versificație, prozodia poetică aplicată la versificația modernă. M. însuși e un versificator sârguincios și pedestru, înrâurit de poeții vremii, mai ales de Grigore Alexandrescu, cum se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
istoriă și literatură”), scrie articole pe teme politice, sociale, comerciale (unele fiind transpuse din franțuzește). Un pedagog rămâne și în chestiunile de literatură. Dedicată lui Dimitrie Gusti, lucrarea Regule scurte de versificație română (1858) are trei secțiuni: reguli generale de versificație, licențe poetice și defecte de versificație, prozodia poetică aplicată la versificația modernă. M. însuși e un versificator sârguincios și pedestru, înrâurit de poeții vremii, mai ales de Grigore Alexandrescu, cum se observă în poeziile apărute în „Foiletonul Zimbrului”, „Almanah pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
teme politice, sociale, comerciale (unele fiind transpuse din franțuzește). Un pedagog rămâne și în chestiunile de literatură. Dedicată lui Dimitrie Gusti, lucrarea Regule scurte de versificație română (1858) are trei secțiuni: reguli generale de versificație, licențe poetice și defecte de versificație, prozodia poetică aplicată la versificația modernă. M. însuși e un versificator sârguincios și pedestru, înrâurit de poeții vremii, mai ales de Grigore Alexandrescu, cum se observă în poeziile apărute în „Foiletonul Zimbrului”, „Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
fiind transpuse din franțuzește). Un pedagog rămâne și în chestiunile de literatură. Dedicată lui Dimitrie Gusti, lucrarea Regule scurte de versificație română (1858) are trei secțiuni: reguli generale de versificație, licențe poetice și defecte de versificație, prozodia poetică aplicată la versificația modernă. M. însuși e un versificator sârguincios și pedestru, înrâurit de poeții vremii, mai ales de Grigore Alexandrescu, cum se observă în poeziile apărute în „Foiletonul Zimbrului”, „Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”, „Secolul” ș.a. El caută în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
fixeze fizionomia variată a unei politii. A compus și un Irod național (1895), cu evidente implicații politice. Cu Un vis curioz („Almanah de învățătură și petrecere”, 1857), M. poate fi omologat ca primul autor SF român. SCRIERI: Regule scurte de versificație română, Iași, 1858; reed. fragm. în Poetici românești, îngr. și introd. Olimpia Berca, Timișoara, 1976, 65-83; Istoria națională pentru popor, București, 1876; Irod național, Roman, 1895. Traduceri: F. Ph. Wilmsen, Prietenul tinerimei, Iași, 1856. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 221-223
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
exprimându-se „vocile” tuturor făpturilor de sub soare. Aspirând la captarea „euritmiei”, V. scrie, cu începere de la Întoarcerea lui Don Quijote (1972), o poezie a bucuriilor vieții trăite sub raza luminii astrale („stea”, „ghețar”, „goelanzi” sunt vocabule esențiale). Fără a face concesii versificației „angajate” și „militante” cerute de ideologia comunistă, el exaltă figura artistului fantast, donquijotesc, „târând în zare cerul pe pământ”, aducând la sol „azurul fântânilor cerești” și palpând stările germinale inefabile („Închinător la morile de vânt,/ am privit ceea ce nu avea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
pentru copii Căciulița roșie (1926), în stihuri sprintene, de rostiri încântătoare, s-a pus în scenă la Teatrul Național din Craiova (1925-1926), la cel din Cernăuți (1930-1931) și, mai târziu, la Teatrul Muncă și voie bună din București (1939). O versificație fără cusur, melodioasă, străbătută de o undă elegiacă, etalează și poemul dramatic Floarea lui Sânzien (1927), elaborat tot împreună cu Radu Gyr. Prețuit peste măsură, printre mulți alții, de Perpessicius și de Petre Pandrea, M. se revelează, în versurile lui, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
în anul 2005. În luna februarie a anului 2007, Subterranean Press a publicat o nuveletă a cărei acțiune se petrece în universul "Războiul bătrânilor", "The Sagan Diary". Scalzi a declarat că inițial scrisese cartea sub forma unui poem cu cu versificație liberă, pe care a transcris-o ulterior în proză. O versiune audio a nuveletei "The Sagan Diary" a fost disponibilă pe site-ul lui Scalzi în luna februarie a anului 2007, în lectura colegilor autori de science fiction Elizabeth Bear
John Scalzi () [Corola-website/Science/323182_a_324511]
-
în egală măsură împotriva unor decizii ale regelui Carol I și a politicii liberalilor, T. este scrisă aproape în întregime de Al. Macedonski. Poezia satirică, înrâurită de Béranger și în linia lui N. T. Orășanu, dar cu resurse superioare de versificație, își găsește temele în tarele vieții politice: demagogia, venalitatea și oportunismul, goana după chiverniseală. Întâmplări în aparență neînsemnate declanșează verva poetului, care extrage de aici efecte polemice și de umor neașteptat. Date reale, altele fanteziste, aluzii la secrete și intrigi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290084_a_291413]
-
și îndrumător literar a lui Heliade-Rădulescu, care își ține aici, în primii ani, „lecțiile” de literatură, urmărind trezirea gustului pentru lectură și formarea unui public pregătit să aprecieze operele literare după regulile esteticii. Atitudinea lui critică avea în vedere analiza versificației, a stilului și a limbii, „spre îndreptarea autorului”. După 1838, va renunța, în genere, la critică, socotită inoportună, preferând încurajarea fără rezerve a oricărei producții literare, fie originală, fie tălmăcire, care ar contribui la îmbogățirea literaturii naționale. El a cultivat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286602_a_287931]
-
șanse are cea dintâi să țină pasul cu cea de a doua sub raportul expresivității, mă întrebam pe atunci (înainte de 1989): ce rost mai are să faci poezie ca pe vremea Poeților Văcărești, a lui Alecsandri și Eminescu chiar, când tehnica versificației este atât de evoluată azi încât nimic, parcă, din ceea ce știam cândva că este frumos nu mai rezistă unui examen critic oricât de generos? Și, tot căutând elemente pe care să-mi sprijin impresia (nu îndrăznesc să zic convingerea) că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o concepție panteistă, uneori în tonalitate whitmaniană, totdeauna vitalistă și umanitaristă. Începând cu poeme de avangardă cuminți, ca în Alfabet (1939), sau cu poezii foclorizante, ca în Leroi-ler (1941), va trece după 1944, și pentru că avea o mare ușurință a versificației, către poezia epică festivistă, lozincardă: Tuturor (1948), Neobosita laudă (1969) ș.a. Cu un simț critic notabil și cu o conștiință lucidă a uzurii în timp, poetul se antologhează parcimonios în volumul Poeme. 1931-1965 (1965) și mai ales în Puterea iubirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
mai cu samă de mitropolia Albei-Iulii); o istorie bisericească; Organul luminării (foaie politică dar în mare parte și literară); "Archivul" culegere de documente istorice. O traducere a compendiului de filozofie de W. Krug (3 volume), un manual de metrică și versificație, o gramatică latină pentru licee, disertații istorice ținute la adunările generale ale Asociațiunei Transilvane ș. a. - D-nul Gheorghe Bariț a înființat cea dentîi foaie politică peste Carpați, "Gazeta Transilvaniei", și cea dentîi foaie literară, "Foaia pentru minte, inimă și literatură
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
năvodul! Sephirahul cel neostoit Al patimii, Se pogoară flămând, La festinul carnal. " Ce rahatul dracului mai e și panarama asta, haa...? răbufnește la mușterii Mariusache, care interceptează accidental biletul. Nimic deosebit, încercăm să bibilim niște variante prozodice, pentru concursul de versificație liberă, de duminică, de la Casa de Cultură, zice și Dănuț, îndesându-și misiva într-un buzunar lateral al pantalonilor. Scrii, ștergi, scrii, autor te numești! Dă, Doamne, poate-poate ne lipim și noi, pe-acolo, de vreun pișpiriu de premiu, pentru
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nuvela, articolul de ziar. Avem nevoie de un element de raportare și de contrast. În cazul jurnalismului, acest element ar fi poezia. Din păcate, rezultatele unui asemenea demers analitic sunt cu totul descurajante. Dincolo de câteva diferențe formale (prezența sau absența versificației, a ritmului metric, a blancurilor etc.), jurnalismul pare a se apropia până la identificare de literatură, folosind - în manieră proprie - aceeași recuzită stilistică: metafore, metonimii, personificări, epitete ornante etc. Dacă acceptăm teoria formalistă conform căreia expresivitatea literară este abatere de la norma
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și modalități comune poeziei românești din epocă, ecouri din Bacovia, Blaga, Barbu. Nu originalitatea e prima însușire, ci preocuparea vădită pentru perfecțiunea formală. Este o poezie de notație, de consemnare a unei stări, de meditație subtilă, ferită de retorism. Eleganța versificației atestă îndelunga șlefuire. Sunt utilizate cu grație formele poetice fixe, O. fiind un virtuoz al catrenului și un meșteșugar al terținei; el cultivă puritatea formală și tradiția madrigalescă. Pe rând și cu egală participare poetul dă glas melancoliei nocturn-autumnale într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
secundare”; „Ca formă - ele vor privi - cu toată stăruința cuvenită cele trei elemente ale formei cu componentele lor: a) limba privită ca vocabular, ca morfologie și ca sintaxă; b) stilul, tratat ca stil în genere și ca imagine și c) versificația, discutată ca ritm, măsură, cezură, rimă și strofă” (Papadopol, 1925: 119). XVIII. Exerciții de critică școlară Papadopol descrie această activitate, precizând inițial accepția termenului „critică”, continuând cu descrierea efectivă a metodei de lucru. Ceea ce ni se pare relevant în contextul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de predare maghiara, în Buletin de informare și documentare a cadrelor didactice, Sfîntu Gheorghe, nr. 35, 1981, p. 37-40. [53] BOIȘ, M., Jocul didactic - mijloc de însușire a structurilor gramaticale. Culegere metodică, EDP, București, 1981. [54] BORDEIANU, MIHAI, Noțiuni de versificație în manualele de literatură, Cronica, 16, nr. 39, 1981, p. 5. [55] BORDOS, ELISABETA, Interferență și transfer în însușirea limbii române de către elevii din secțiile cu limba de predare a naționalităților conlocuitoare, în Buletin de informare a cadrelor didactice, Sfîntu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
literatura română, în “Tribuna școlii”, an 17(38), nr. 296/1-382, 21 febr. 1987, p.4. [135] MORARU, DOINA, Exprimarea elevilor între automatism și manifestare individuală, Tribșc, 17, nr. 306,1987, 8. [136] MOSOIANU, FELICIA, Sugestii privind analiza elementelor de versificație în poezia lui Grigore Alexandrescu, BuIIȘD-Pitești, 1987, 180-185. [137] MUNTEANU, LUCIA GABRIELA, Constante ale receptării textului poetic, Tribșc 17, nr. 298,1987, 8 [138] NASTĂSESCU, ȘTEFAN, Câteva considerații privind figurile de stil în procesul, predări limbii și literaturii române în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
clasa a VII-a]: [ghidul elevului], Cluj-Napoca, Editura Casei Corpului Didactic, 2010, 187 p. [105] RUSE, MARINA; CHIREA, GEORGETA, Limbă și comunicare: culegere de exerciții pentru învățământ primar, București, [s.n.], 2010, 101 p. [106] RUSU, IOAN, Elemente de prozodie și versificație numerică românească: o nouă abordare: cartea profesorului de limba română, București, Atelier Didactic, 2010, 159 p. [107] SALA, MARIUS, 101 cuvinte moștenite, împrumutate și create, București, Humanitas, 2010, 249 p. [108] SÂMCEA, NICOLETA-CRISTINA T., Ioan Slavici: romancier, Craiova, Genessa, 2010
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cvasiarid, reușind să creeze o altfel de ipostază a expresivității lirice. Scrierile teoretice ale lui V., a căror serie e deschisă de Tehnica accentuării în sonetul eminescian (1991), vor fi legate tot de poezie, îndeosebi de poezia cu formă fixă. Versificație eminesciană (1997), de exemplu, se ocupă de studierea sonetului și de analiza prozodică, punând accentul pe structură, dar și pe ceea ce semnifică funcționalul și esteticul în rimele sonetelor antume. Alt câmp de interes cuprinde investigarea detaliată a armoniei, considerată principiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
analiza prozodică, punând accentul pe structură, dar și pe ceea ce semnifică funcționalul și esteticul în rimele sonetelor antume. Alt câmp de interes cuprinde investigarea detaliată a armoniei, considerată principiu existențial și poetic, continuată de aprofundarea diverselor aspecte privitoare la tehnica versificației la Eminescu. Aceleași preocupări pot fi observate în Repere în interpretarea prozodică (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), ce are în atenție ipostazele ritmului (substituiri ritmice, accentul secundar al cuvintelor, ritmurile penta și hexasilabice în versul cult românesc etc.) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]