285 matches
-
ține treaz interesul cititorului (Atențiune, Carolina!, 1970). Întâmplările din Răpirea Mietei (1977) amintesc din nou de tiparul basmelor, dar eroii sunt personaje din contemporaneitate. Narațiunea glisează între lumea reală și cea inventată de imaginația copiilor, unele pasaje au aspectul textelor versificate în genul jocurilor de copii, mărind impresia de implicare a personajelor în acțiune. Cu gingășie și cu umor se pun în circulație personaje și acțiuni de data aceasta plauzibile. Marea încărcătură emotivă care punctează proza scriitoarei rămâne un atu prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287646_a_288975]
-
Drumul textelor la redacție? Pe cine ați cunoscut acolo? Debutul meu s-a petrecut prea repede pentru că eu să înțeleg foarte bine ce important este acel moment. Eram elevă în anul I și știu că îmi era foarte ușor să versific. Credeam că e o simplă joacă și nu mă dădeam în vânt după versul alb care se practică și care făcea multe valuri în anii 70-80 și de atunci încoace. Atunci l-am cunoscut pe Gheorghe Pituț cel care îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Vernisaj, despre creația lui Van Gogh și a lui Paul Gauguin, sau satirizează cusururi omenești, inadecvarea vorbelor cu fapta, ca în Rața și rățuștele, piesă pentru care autorul a avut de suferit în momentul apariției. M. a semnat multe povești versificate pentru copii și a tradus cu ingeniozitate bâlinele rusești și Cântec despre oastea lui Igor (1987), precum și din N.V. Gogol, F. M. Dostoievski, A.N. Tolstoi, L. Simionov. SCRIERI: Interior cosmic, Chișinău, 1939; Imaginea în artă, Chișinău, 1940; Cântecul zorilor, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
într-o seară maica Fevronia a făcut șezătoare de tors lâna și au venit la acea șezătoare mai multe călugărițe, și una dintre ele, anume Zenaida, a spus povestea lui Călin. Mihai a ascultat-o, a luat notițe și a versificat 32. Era și Harieta acolo, care spune același Matei stătea mai mult la Fevronia. Încă mai era vremea când le spuneau moșnegii povești 33. Nici nu se putea altfel, căci întemeierea schitului sta ea însăși sub semnul legendei: biserica cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
criticat de B. P. Hasdeu și V. Alecsandri, iar Academia Română a refuzat publicarea lucrării. Au existat mai multe încercări de prelucrare cultă. Din ciclul novăcesc St. O. Iosif alege momentul petrecerii celor trei voinici la crâșma Aniței, pe care îl versifică în poezia Anița crâșmăreasa, urmată de balada Gruia. Petre Dulfu versifică douăzeci și patru de episoade în ciclul Gruia lui Novac (1913), într-o formă apropiată de cea populară, ceea ce a făcut ca versurile lui să se răspândească în popor. În Moldova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
refuzat publicarea lucrării. Au existat mai multe încercări de prelucrare cultă. Din ciclul novăcesc St. O. Iosif alege momentul petrecerii celor trei voinici la crâșma Aniței, pe care îl versifică în poezia Anița crâșmăreasa, urmată de balada Gruia. Petre Dulfu versifică douăzeci și patru de episoade în ciclul Gruia lui Novac (1913), într-o formă apropiată de cea populară, ceea ce a făcut ca versurile lui să se răspândească în popor. În Moldova circulă ca urătură de Anul Nou în special Gruia la arat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
pornit la deal/și dealul a pornit la vale:/pe-ntinsu-acesta mineral/ plouau secunde abisale” (Secunda abisală). Excepția de la această grandilocvență a discursului poetic o reprezintă prelucrarea „în viziuni antinomice moderne” prezentă în Proverbele lui Solomon, carte apărută în 1996. Colaj versificat de cuvinte biblice de duh, de proverbe românești sau extrase din folclorul altor popoare, de snoave și anecdote, aceste stihuri ludic-moralizatoare lasă a se întrezări o posibilitate mai adecvată lirismului lui R., mizând pe umor, ironie și sarcasm dezabuzat: „Nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
Steaua* etc.). După G. Rotică, i-aș numi pe Iuliu C. Săvescu, care a murit sărac și a dus o viață tulbure; V. Scânteie, Th. Șerbănescu, emoționant și armonios, I.M. Soricu, transilvănean, bun poet; Th. D. Sperantia, care, cu umor, versifică povești populare; Al. Rh. Stamatiad, născut în 1885, autorul frumosului volum Din Trâmbițe de aur, 1910; A. Stavri, care cântă trist tânguitoarea elegie; D. Teleor; A. Toma, bun și umanitar; Topârceanu, autorul unor amuzante cronici rimate în stilul lui Loret
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dunăreană pe care le-am extras din "culegerea de inscripții cu vulgarisme" întocmită de Stati (1961: 120-145). Se impune să facem observația că citatele din latina dunăreană reproduc integral textul din Stati (1961); am evitat să extragem exemple din inscripții versificate în chip evident, pentru a înlătura pe cât posibil situațiile în care topica este influențată puternic de factori prozodici. De la bun început, insistăm asupra faptului că materialul faptic de latină dunăreană este destul de sărăcăcios, fiind constituit în bună parte din texte
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și pe surse românești: Petru Maior, Gh. Șincai, Dionisie Fotino, Andrei Șaguna, Mihail Kogălniceanu ș.a. Poeziile originale, rămase în manuscris, mărturisesc frământările tânărului aflat la Kiev; el meditează la concepte abstracte (Fericirea, Adevăr), melancolizează înstrăinat de țară (Acasă, Toamna) sau versifică în limitele ocazionalului. Bun filolog, S. folosește limbile pe care le cunoștea - latina, franceza, rusa - pentru traducerile sale din Cornelius Nepos, Platon (Viața lui Socrate), Fénelon (Dialogurile morților) și, păstrate în manuscris, Tragodia lui Brutus (1838) după Voltaire și Ambrosie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
până azi la un Huisman, spre exemplu 142 -, această idee a condiției hotărâtoare a dotării artistice naturale a fost o constantă a gândirii estetice. Cine pretinde să creeze artă înarmat numai cu tehnici învățate poate ajunge să poetizeze bine (să versifice), dar nu e un poet cu adevarat bun, un poet "mare", spunea, în veacul I i. e. n., Philodemos din Gadara. Sau rămâne, mai mult ca sigur, la nivelul mărginit al imitației. Cum a fost cazul așa-numiților "petrarchiști" retorici italieni Serafino
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
to the memory of one of five colleagues în Königsberg University". R. A. C. Macmillan, The crowning Phase of the Critical Philosophy [Fază culminanta a filosofiei critice], London, Macmillan and Co. Ltd., 1912, pp. 39-40. 16 [Iar faptul că Herder a versificat unul dintre cursurile lui vorbește cu siguranta, într-o anumită măsură, în favoarea modului poetic de a gândi al lui Kant]. Ibid., p. 40. 17 Alexander Gottlieb Baumgarten, Reflexiones filosóficas en torno al poema [Reflecții filosofice despre poem]; în A. G. Baumgarten
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
comentarea unor versuri, citarea, procedee, limbaj poetic, figuri, formă, conținut, concluzii clasificatoare. Interpretarea textelor poetice relevă intențiile inițiale prin prelucrarea semnificațiilor. Din nefericire, perioada comunistă a creat un tip nou de poezie, cea de preaslăvire a conducătorilor: cultul personalității este versificat. Sunt puțini la număr scriitorii care nu lansează pe piața culturală astfel de poezii. Cronica din 27 iulie 1968 despre poezia lui Ioan Alexandru favorizează discuția despre condiția poetului, pornită din clișeul "românul s-a născut poet". Autoarea constată o
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu Cărți (1983-1985), director al Biroului de Propagare a Literaturii (1986-1992) și consultant la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova (din 1992). Chiar de la debutul cu placheta O palmă de cer (1969), V. se dovedește o fire sensibilă la durerile celor apropiați, versificând pe motivele războiului și ale vieții dramatice a omului de la țară. Maturizarea lirică este evidentă în poezia de mai târziu - Rostul țărânii (1980), La părinți (1989) - prin sinceritatea expresiei, prin cantabilitate, dar mai ales prin sugestia reflexivă amară ce transpare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
cam disprețuită de folcloriști din cauza naturii ei incerte și prea moderne: textul de amintire, perpetuat timp de decenii între adolescenți, păstrîndu-și cam aceleași motive și același limbaj indiferent de trecerile de la o generație la alta. O trăsătură specifică a scrisorilor versificate e insistența lor metadiscursivă, tematizarea acțiunii de a scrie, cu motivele, circumstanțele, instrumentele și fazele ei. începutul emfatizează, desigur, chiar începerea scrisului: "Frunzuliță spic de grîu,/ eu încep carte să scriu, / tot din toc și din peniță / și din buna
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
tîrziu în volum (Bronzes, 1897), poemele sale franțuzești au fost scrise încă din tinerețe, pe parcursul multor ani. Cele mai multe piese din volumul amintit posedă dublă variantă (Avatar, Le steppe, Leurre). în ele, poetul se arată mai conformist decît în textul românesc, versifică sec în alexandrini cuminți, preferă sonetul, respectă scrupulos prozodia și își alege atent rimele, în maniera lui Hérédia. în general ideea poetică, uneori vibrantă și îndrăzneață, imediat ce îmbracă haină străină devine convențională. Cruditățile de limbaj și exotismul poemelor românești se
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
pe Eminescu înseamnă a contesta tot ceea ce el a cântat: istoria patriei, dragostea și natura. Ori o ființă care-și spune "om" nu poate face așa ceva." Și "poeziile" dedicate de copii lui Eminescu denotă aceeași conștiinciozitate în a memora și versifica sintagme bătucite, fără nici o preocupare de la catedră de a stimula originalitatea, creativitatea. "Pentru Eminescu, pentru "poetul nepereche" am creat modestele versuri izvorâte din tresărirea inimii - scrie o fetiță de 11 ani -: O, poet numit luceafăr/ Al versului românesc,/ Vreau să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
adevăratul termen pentru a numi rostirea, latinescul cuvînt (din conventum), devine depozitarul celui mai înalt mod de rostire, rostirea literară. Varietatea prozodică și tematică a Fantasiilor nu joacă întotdeauna în avantajul poetului; întîlnim aici cicluri tematice ocazionale, ca și jurnalism versificat din abundență -așa cum vom găsi în Caleidoscopul lui A. Mirea, în cele două volume scrise împreună cu Șt.O. Iosif. în ciudata relație a celor doi, D. Anghel a adus, fără îndoială, contemplarea, cultura asimilată lent, dorința de perfecțiune stilistică
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
mai mici umbre, neînsemnați pitici./ Oricare sentimente înalte, generoase,/ Ne par ca niște basne de povestit, frumoase,/ Și tot entuziasmul izvor de idei mici.”) ca să vedem că aerul timpului, cu toată concentrația lui de patetism, se descarcă, în preajma lui. Poetul versifică și trece mai departe. Nu altceva sunt poeziile de dragoste, sau de natură, decât consemnări. „Mă hotărâi a-i da pace și deschisei gazeta”, opțiunea îmbrățișată de personajul-martor al Buchetierei de la Florența față cu un prăpăd sentimental, prin care trece
Tinerețea lui Alecsandri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5303_a_6628]
-
transformat din gânduri personale în patrimoniu al orașului. În jurul acestor mesaje-documente s-a născut o nouă carte: „Noi suntem poporul“, reluând unul dintre strigătele de crez ale timișorenilor. „Noi suntem poporul/Voi pe cine apărați? /Strigă azi norodul/Propriilor soldați! “ - versifica, încă sub gloanțe, unul din poeții Timișoarei. În premieră, câteva din acele documente sunt prezentate aici. Volumul va fi lansat la 20 decembrie, ora 14, într-un loc devenit, și el, simbol: clădirea Operei ce domină piața centrală a orașului
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
stîngăcii și licențe poetice, semn că poetul se afla la începutul carierei sale literare atunci cînd le-a scris. Cu toate acestea, ele denotă suficiente calități și chiar surprinzătoare imagini expresive, semn distinct al talentului înnăscut al autorului de a versifica cu multă ușurință pe teme date. Volumul Din lumea copilărească face parte, așa cum se poate vedea, din volumele de tinerețe ale autorului Nopților și probabil că el a avut un tiraj redus. Acest lucru explică faptul că el s-a
O enigmă dezlegată by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/7850_a_9175]
-
biobibliografice și de bine selectate repere istorico-literare. Gabriel Ștrempel a asigurat îngrijirea ediției și întreg aparatul critic. În prefață, Gabriel Ștrempel realizează o privire sintetică asupra izvoarelor narative moldovenești de la istoriografia slavo-română din secolul al XV-lea și până la cronicile versificate din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Pentru textele lui Grigore Ureche și Miron Costin (inclusiv De neamul moldovenilor) sunt preluate edițiile de Opere îngrijite de P. P. Panaitescu din 1955 și 1958, pentru letopisețul lui Nicolae Costin
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
și realizări, lista momentelor de sărbătoare ale unui om activ și remarcat în cercul său. Aveți cu siguranță dovada accesibilității, copiii vă ascultă cu atenție basmele din Castelul cu statui, altfel ar fi de neînțeles plăcerea și entuziasmul cu care versificați îndelung motive vechi precum Blestemul de mamă, împăratul Șarpe, Povestea cucului, Codruț fiul caprei, împăratul Cap de rac, Căluțul de argint și celelalte. Motive vechi, arhicunoscute, meritul dvs. rămânând acela că le puneți în circulație, într-o formă fără prea
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
lumii. E un poem în spirit medieval și biblic, ca și Psaltirea în versuri, pe care eu îl găsesc mult mai impregnat de acea „subiectivitate afișată și asumată conștient” reclamată ca marcă a literaturii de Mihai Zamfir decât Psaltirea, care versifică în limba română, pe modelul lui Kochanovski, psalmii biblici. Sensibilitatea lui Costin este aceea prăpăstioasă de la finele Evului Mediu (s-a vorbit chiar de baroc). A lui Dosoftei, în schimb, nu arată nici o „individualitate marcată”. Și dacă nu ne putem
Când începe literatura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4046_a_5371]
-
și Țiganiada au fost cunoscute târziu, nu în epoca scrierii lor, neavând cum juca un rol cu adevărat în nașterea unei literaturi. Să ne amintim și că Mihai Dinu a demonstrat mai demult ruptura care există între modul de a versifica al lui Dosoftei, pierdut, acesta, ca tradiție, și acela al romanticilor. Mai dificil este de a vorbi de literatură în textele de după Scrisoarea lui Neacșu și acelea ale lui Coresi. Singurul sprijin, practic, nu și teoretic, ne vine de la teza
Când începe literatura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4046_a_5371]