294 matches
-
liric (Rugăciune, Sonet, Învierea și Colinde, colinde) este însoțit de o prezentare a vieții și a operei. Se publică de asemenea poezii semnate de Florica Ciura-Ștefănescu, Petre Dulfu, Lucian Emandi, Maria Flechtenmacher, Petru Mercea, Vasile Militaru, Pavel Popa. Există multe versificări ocazionale, aparținând lui G. Sion, Iosif Vulcan, Demetru Constantinescu, Vasile D. Păun, Zaharia Boiu, Teodor Ceontea, Alexandru Munteanu al lui Vasile, Radu Ionescu, Iosif Ioan Ardeleanu, precum și o însemnată cantitate de poezie religioasă, compusă de Ioan Jebeleanu, V. Aga, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
cinci frumoase stele” de curând ivite (alături de Gr. Pișculescu - Gala Galaction, Nelly - N.D. Cocea, Iuliu Dragomirescu și Mihail Sadoveanu), dar Câteva strofe, cuprinzând juvenilă lirică erotică, nu se detașează în fapt de producția minoră a vremii. O anume acuratețe a versificării releva totuși travaliu, dovedit apoi și în traduceri din Leconte de Lisle, E.A. Poe, Paul Verlaine. Un incontestabil progres aduce volumul Sonetele Uraniei și altele. Autorul vădește o sensibilitate deosebită față de lumea astrelor, față de imensitatea cosmică și de misterele ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
mahala etc. Elementele acestei fâșii de existent (văzute „obiectual” și „evenimențial”) sunt obiectul unei prelucrări suficient de libere pentru a putea fi considerate „naturale”; realismul nu e parazitat de convenționalisme, adică de constrângeri ținând de formal (dispare marcarea grafică - prin versificare - a genului), de tematic (nu apar în structura textelor elemente prefabricate, din al căror puzzle să fie reconstituită silogistic metafizica textelor) și de stilistic (stilul înalt „poetic” este cel mult obiectul unei operații de ironizare prin înglobarea sa în structuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
care le prelucrează: Hristoitie au Școala moralului care învață toate obiceiurile și năravurile cele bune (1834), Noul Erotocrit (I-V, 1837), Înțeleptul Archir cu nepotul său Anadam (1850). Mai înzestrat decât I. Barac sau V. Aaron, P. trece de la culegeri, versificări și prelucrări la înstrunări originale, unde virtuozul jocului cu vorbele, cu înțelesurile și bogăția lor multicoloră se află în slujba unui moralist volubil, înclinat spre ironie. Încă în zona prelucrării, cartea Nezdrăvăniile lui Nastratin Hogea (1853) pleacă în primul rând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
Rodica Zafiu Între experimentele poetice ale lui Șerban Foarță - holorime, "placă (puțin) defectă", comentarii la tablouri, texte pentru Phoenix, versificare latină, arhaizare balcanică, limbaj caragialesc și atîtea altele - apăruse deja, în ultimii ani, și montajul din proza jurnalistică a știrilor senzaționale; recentul volum Erau ziare, evenimente (Timișoara, Brumar, 2000) grupează texte scrise în acest gen, integrîndu-le într-o structură care
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
reiau motive populare (sau la modă la vremea lor) în construcția unor simfonii, concerte, opere. Este exact ceea ce face George Coșbuc în "Pe lângă boi". El nu vine cu mâna goală, poemul său se dezvoltă în mod personal. Iar măiestria în versificare nu împiedică naturalețea precipitatei exprimări a unei tinere țărănci: Pocnind din bici pe lângă boi, În zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. și de pe bici l-am cunoscut, și cum țeseam, nici n-am știut Cum am
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
joace "numai" rolul de prestigioase repere culturale și istorice. Să mai spunem că de la acest regim face totuși excepție Budai-Deleanu, perceput în primul rând ca scriitor, ba chiar și-a întărit în ultima vreme acest statut. Îi sunt cercetate tehnicile versificării, procedeele parodice, îi este analizată factura comicului, în studii dintre care unele aparțin optzeciștilor, cum însuși Cornel Ungureanu consemnează. Aș menționa, dintre contribuțiile cele mai noi, eseul subtil pe care i-l consacră lui Budai-Deleanu poetul Ilie Constantin, în urma unei
Are istoria literaturii secrete? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7911_a_9236]
-
Mai recent, istoricul literar clujean Mircea Popa a făcut o investigație sistematică în toate zonele în care au rămas pe dinafara unei ediții de opere poezii nereeditate: în manualele didactice la care poetul a fost coautor, în manuscrise, în periodice, versificări ocazionale - cuprinse generos în volumul Ochiul lui Dumnezeu (poezii inedite și regăsite), apărut ca urmare a colaborării dintre editurile Charmides (din Bistrița) și Eikon (din Cluj-Napoca). De notat și sprijinul financiar acordat de Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud și de Complexul Muzeal
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
Alex. Ștefănescu Poezia cuvintelor MAI EXISTĂ, în limba română, rime pe care să nu le fi folosit nimeni vreodată? Răspunsul pare simplu: nu. După trei sute de ani de versificare, în cursul cărora mii de poeți, tacticoși sau frenetici, au examinat fiecare posibilitate oferită de limbă română, avem toate motivele să credem că resursele s-au epuizat. Șerban Foartă sfidează însă evidență și descoperă rime noi, în serie. Este ca și cum
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
studenției publică articole de critică literară în revistă Scrisul bănățean. Devine cunoscut că poet scriind în colaborare cu Andrei Ujică texte pentru cântecele interpretate de formația Phoenix. Sunt texte intelectualizate și fanteziste care atrag imediat atenția unui public agasat de versificările puerile ale altor textieri. Când apar în volum (Texte pentru Phoenix, în colab. cu Andrei Ujică, Buc., Lit., 1976), ele se bucură de un nou succes, de data aceasta pur literar. De altfel, fiecare dintre cărțile de versuri pe care
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
îndelungat) a normelor științifice, a asumării instrumentelor, cum se spune, alternativa (singura!) de a frecventa zilnic (și cu folos) sălile de lectură ale bibliotecilor (unde media de vîrstă a cititorilor e în continuă creștere) - iată cîteva motive pentru care meșteșugul versificării, însăilarea unor povestiri sau a unei cărți de eseuri sînt preferate de tinerii filologi; sigur că nu am în vedere aici pe cei realmente talentați, care - s-ar putea zice - au vocație pentru literatură (dar n-a fost și Perpessicius
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
artistul pentru o simplă schimbare a numărului de telefon, ori pentru mai laborioasa reziliere a unui contract!... În ,rimelările" sale, aproape în toate, greutatea specifică nu este a viziunii, a ideii sau a corporalității limbajului liric, ci a manierei înseși. Versificarea strânsă, încheiată la toți nasturii prozodici, se impune ca principiu de organizare, poezia echivalând cu o atentă punere în pagină: ,"Și eu, zicea calfa,/ m-aș vrea-n starea alpha,/ sub aripa grației, -/ sustras gravitației/ și legilor sale,/ adică dizgrației
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
de un secol, Mitropolitul a trebuit să plece de la un cadru preexistent, de la un model străin adaptabil limbii române. Spre deosebire de autorul Țiganiadei, poetul moldovean și-a anunțat încă de la început cadrul, din moment ce, oficial, n-a făcut decît o semitraducere, adică versificarea unuia dintre cele mai poetice texte biblice, Psaltirea. De fapt, lucrurile stau ceva mai puțin simplu: introducînd o originalitate poetică debordantă în schema preexistentă a Psaltirii, el a pus-o de multe ori pe aceasta din urmă în umbră. Psaltirea
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
pe inspirație și spontaneitate. Tradusă de poetul nostru în act, această viziune a produs poezie-meditație, de preferință pe teme etice. Rareori literatura română a avut un moralist mai sincer și mai consecvent decît Gheorghe Asachi. Ar fi putut rezulta o versificare seacă și eticistă (o parte a versurilor lui Asachi poate fi caracterizată astfel); numai că, dincolo de propriile sale convingeri și precepte, scriitorul se înalță uneori la poezia adevărată. Un simbol recurent o domină și îi închide semnificația ultimă: este simbolul
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
furtuna mîndră dezrădăcinat-a marea ea zvîrlea frunți de talazuri către stelele-arzătoare ridica sloiuri de gheață, le-arunca în șanț de nori, vrînd să spargă cu ei cerul." La prima vedere ar părea că versurile citate constituie pur și simplu versificarea unui capitol de istorie antică și anume năvălirile popoarelor barbare din nord, năvăliri care au condus la prăbușirea imperiului roman de apus. În acest caz Nordul, Miazănoaptea, ar trebui localizat în Peninsula Scandinavă, de unde au pornit spre sfîrșitul Antichității goții
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
enunțuri devastatoare ca acestea: "Unde-i bogăția/ domnește viclenia!". Slujind într-un protocol vetust și naiv al relației dintre poet și poezie, dintre cititorul de azi și clasici (vezi stereotipul voievodal în cazul lui Eminescu), Nicolae Sinești este inevitabil poetul versificărilor corecte, în plasa psalmilor arghezieni. Facilitatea alunecării de silabe și ritmuri, de inspirație folclorică uneori, nu încetează decât în cazul sentimentului trăit ca urgență vitală în "Vatra păcatelor", un poem al strigătului înfiorat testamentar: Aud în mine/ un câine/ ce
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
să pară că este făcut, aranjat, potrivit în pagină în forme cumințitradiț ionaliste și cu respect al regulilor. Pentru a le contesta pe cele, strîmbe, din afara cărții și din prezentul celor care o citesc, poetul va renunța la regulile de versificare din interior, alegînd formula mai puțin „artistică”, dar mai autentică, a poeziei discursive. Versul cu rimă și comunicînd melodios cu un altul lasă loc versului liber, prozastic și prozaic, aspru și contondent, parte a unei demonstrații narativizate pe care vechile
Destabilizatorul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3838_a_5163]
-
aștern eu pe hârtie./ Pe când, tu o distrugi, aduci urgie!// De pace, omenirea lipsă are./ Dar ea, de pustiire e salvată,/ Doar în condei, racheta de-i schimbată." Cum poate să le placă unor eminenți oameni de cultură o asemenea versificare puerilă? Ca să nu mai vorbim de folosirea incompetentă a limbii române. "Aportul ce-l aduci în lume" e un pleonasm (înseamnă: adusul ce-l aduci în lume). Substantivele "holeră" și "ciumă" la plural sună (vorba lui Petre Roman) ca dracu
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6857_a_8182]
-
reflectă, prin urmare, ambiția totalității, căci conțin în întregime poezia și proza autorului, recuperând și un mare număr de texte rămase în periodice. Volumul întâi este dedicat integral poeziei, iar cel de-al doilea prozei și (tot după formula editorilor) versificărilor tributare ideologiei anilor '50. Astfel structurată, putem spune că ediția A. E. Baconsky - Opere împlinește simultan două deziderate destul de greu de conciliat. Pe de-o parte, la peste trei decenii de la moartea tragică a scriitorului și la două de la prăbușirea
A. E. Baconsky în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6199_a_7524]
-
neamuri, cu dumbrave zvârlind măreața umbră în apele trândave s-urmeze fermecate divina ta cântare și insule rămâie în infinita mare chiar marea te urmeze cu undele-i senine de cântece-ndrăgită, înamorată-n tine." Până aici nimc deosebit, doar o versificare a forței magnetice cu care este înzestrat cântecul orfeic, adică pur și simplu reluarea unui loc comun devenit banal în istoria literară a mitului; și, dacă versurile lui Eminescu s-ar reduce doar la asta, n-ar fi meritat să
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
Ștefan Cazimir In anii studenției, Cazimir abandonează versificările proletcultiste și se dedică intermitent unui soi de lirism parodic, pe care îl va cultiva și mai tîrziu. Iată, de pildă, un peisaj hibernal, schițat în februarie '52: Crochiu Mai ieri prin preajmă vînturi mari Parfum de ghiocei suflară Și
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
asta te va duce la înfrângere - atunci numai tu vei suferi înfrângerea. Numai ție îți vei da socoteala: altfel, dracu știe cui trebuie să-i dai socoteala.” Apărându-și cu înverșunare propria independență, el apăra independența omului în general. În „versificare de ocazie” el scrie lui Gordin: E câte unul de-și vrea viața, Cât mai departe d-ăilalți toți. Și când se scoală dimineața, Vrea numai tihnă și confort. Dar eu vă spun că e prostie, Iar lui îi cer
Brodski: Drumul de la pierde-vară la laureat Nobel by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5895_a_7220]
-
Sîrbu, va purta nostalgic permanența unui ținut sufletesc septentrional. Începuturile îi stau sub semnul jurnalisticii. ,Vreme de șapte ani - scrie Al. Piru în Poezia românească contemporană - poetul a compus reportaje, mici povestiri, ode". După o îngroșare de voce în unele versificări ocazionale, pentru tînărul aspirant la grația cuvîntului adevărata carieră lirică începe abia în 1957, cu pastelurile din Dincolo de iarnă, dar încă mai răspicat cu volumul Fluxul memoriei. Titlul acesta este reluat, emblematic, și pe coperta din 1967, închizînd rotund deceniul
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
E tot o formă de poetizare, însă ŕ rebours. În destructurările și demistificările operate, tânărul Geo Dumitrescu pune o mare îndemânare formală și un vizibil talent... poetic. Căci, altfel, textul (antologic) s-ar fi redus la o simplă și vulgară versificare. E un paradox inerent modalităților de schimbare a unor maniere constituite: cei care încearcă s-o realizeze, reformatorii versului, o fac tot cu mijloace specifice creației poetice, cu arsenalul din dotare. Important este însă sensul în care Geo Dumitrescu își
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
de Topîrceanu sau poate chiar și de Cărare, dar avem totuși de a face cu altceva. Observăm, totodată, că strofele, păstrînd în general aceeași formă și avînd același suflu, se deosebesc una de alta, ca rezultat al deplinei libertăți a versificării. În realitate, ceea ce pare a fi divers și complicat, poate fi nebănuit de simplu: astfel, fiecare strofă se poate deosebi de celalalte după numărul versurilor și chiar al rimelor, dar toate se pot converti cu ușurință în catrene. Cioclea arată
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]