209 matches
-
o singură măsură a patriotismului în contemporaneitate - și aceasta este fapta, fapta concretă pusă în slujba îndeplinirii sarcinilor economice, a dezvoltării continue a avuției naționale, a proprietății socialiste.“ („A fi patriot astăzi“, Scînteia, 20 martie 1988) CIOLCAN Geo, publicist și versificator „Astăzi, când senin spre creste cu încredere deplină În Partid și-n Națiune - unitatea noastră vie, Toți Eroii românimii se unesc într-o lumină, Magnitudinea solară pe nou chip de Românie. Toți într-unul, cum un fluviu râurile își adună
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
română, se releva editarea În exclusivitate a unor volume de poezie patriotică și existența unei edituri specializate pentru acest fel de literatură (Editura militară). După ce arăta că tinerii poeți manifestă rezervă față de literatura patriotică (consecință a literaturii de circumstanță, a versificatorilor din anii trecuți) intervievatul acredita ideea că ar fi lipsită de sens editarea de volume exclusive de poezie patriotică, ca și existența editurilor care-și propun să promoveze În exclusivitate literatura de această factură”. „S-a eliminat paragraful respectiv”, anunțase
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cuvinte pe care le-am trecut În revistă erau din nou atât de strălucitoare, cu piepturile bombate și uniformele dichisite, Încât am pus pe seama Închipuirii prăbușirea pe care o zărisem cu coada ochiului. 3 Pe lângă lipsa de experiență justificată, tânărul versificator rus nu mai avea de Înfruntat un handicap special. În contrast cu vocabularul bogat al versului satiric sau narativ, elegia rusă suferea de boala gravă a anemiei verbale. Numai când intra pe mâini bune reușea să-și depășească originea modestă - palida poezie
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
descoperea încă din clasa a doua că băiatul poate rima și ritma cu ușurință cuvintele. Pentru recitările de la serbări, învățătoarea îl pune să aștearnă versuri pe hârtie. Aceeași descoperire o face, la Fălticeni, profesorul Vasile Popa. Personaj cultivat, el însuși versificator, bun orator și totodată culegător de folclor, fostul preot se arată preocupat de posibilitățile literare ale școlarilor. Nu doar preocuparea profesorului ci și naturalețea cu care își compune Labiș versurile au constituit un imbold literar pentru alți colegi. Fenomen mimetic
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de indiscreție electorală, căci se știe că românii nu au ochi decât pentru verișoara lor grasă și bogată, pentru Franța în care Le Pen a făcut un scor aproape la fel de ridicat ca și reprezentantul extremei drepte românești, fostul măscărici și versificator de la curtea lui Ceaușescu... — Înseamnă, în cazul de față, că francezii i-au imitat pe români! — Mda... Cam așa vine! — Așa că poți să spui fără teamă și fără mustrări de conștiință cu cine ai votat. — Spun, de ce să nu spun
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
limbul răsună Și saltă de voie bună. De un merit superior este Istorie despre Arghir cel frumos și despre Elena cea frumoasă a lui Ioan Popovici Barac, traducător din Halimà, din Shakespeare, editor a o mulțime de scrieri populare obscure, versificator după Iosephus Flavius al unui poem Risipirea cea de pre urmă a Ierusalimului. Arghir umblă prin lume după Ileana cea vrăjită și o găsește după un șir de piedici fabuloase. Narațiunea lui Barac are farmec (bineînțeles, nu e originală ci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
părând adesea niște parodii, oratorice, sentențioase, alcătuite toate după același program simplist: o expoziție a situației, o cuvântare, de obicei la un "benchet", și o încheiere epică în maximă viteză. Cu toate că nici una din aceste legende nu rezistă, Bolintineanu e întîiul versificator român cu intuiția valorii acustice a cuvântului. El are un fonetism studiat care traduce ideea poetică direct, fără asociații plastice. Vestitele versuri: Un orologiu sună noaptea jumătate, În castel la poartă oare cine bate... surprind prin un ce horcăit, cavernos
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
socială, de un sentimentalism minor, patetică, la chipul transparent, cu mâhniri delicate: Orașe - păduri fără foi! - Jefuitoare - ale anilor, Iată, îmi chem amintirile, Și nu mai văd decât o ploaie. O ploaie amară de frunze... Ermetismul lui Al. Robot, bun versificator, e galopant, lipsit de orice ciment intelectual. Promiteau versurile pastorale: Alăturea de capre Sion încearcă plante, Ciobani închid tăcerea cu mugetul în țarc, Orbii s-au dus cu bățul și Tine, ca să caute Răspântia sosirii vreunui patriarc. Cicerone Theodorescu e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mircea Streinul se individualizează fragmentar în poezii delirante, litanice, cu presimțământul morții: Îi cad pe umeri stele și, totuși, e voios; în mâna lui stejarii sunt nuiele - de câte ori păduri n-a strâns de jos! * Presimt porțile acestui pământ. Numeroși alți versificatori au apărut în ultimul deceniu, turburat de război, o clasificare a lor însă este acum prematură. Capitolul XXIX ALTE ORIENTĂRI PAUL ZARIFOPOL Paul Zarifopol e un critic sceptic, cu neîncredere în viabilitatea capodoperelor universale și cu oroare de clasicitate: "...cîți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poet moldovan și chiar "ieșan"? Ce asemănare poate fi între acest poet prin excelență al pământului nostru și imitatorii artificialismului parizian? (Vom vedea imediat ce înțelegem prin aceste ultime cuvinte.) Acest artificialism a înflorit mai ales acum douăzeci de ani: sunt versificatorii cei cu "etajere", cu "autumnale", cu ametisturi", cu "femei albastre și scheletice", dar totuși "bacanalice" etc. - versificatori cu volume fudule și teribil intitulate, dar astăzi uitate pentru totdeauna. Acest artificialism parizian e, mai ales, ceea ce definește acea poezie "nouă" pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și imitatorii artificialismului parizian? (Vom vedea imediat ce înțelegem prin aceste ultime cuvinte.) Acest artificialism a înflorit mai ales acum douăzeci de ani: sunt versificatorii cei cu "etajere", cu "autumnale", cu ametisturi", cu "femei albastre și scheletice", dar totuși "bacanalice" etc. - versificatori cu volume fudule și teribil intitulate, dar astăzi uitate pentru totdeauna. Acest artificialism parizian e, mai ales, ceea ce definește acea poezie "nouă" pe care literatura română a expulzat-o și o va expulza mereu, pentru că (vom vedea imediat pentru ce
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și în corespondența primilor social-democrați români, prin 1875. 16. Amintirile lui Bacalbașa privind „popularitatea“ poetului bucovinean Dimitrie Petrino (1838-1878) în rândurile tineretului „liberal și democrat“ din București nu sunt foarte exacte, mai ales în contextul celorlalte nume menționate de el. Versificator minor, stabilit la Iași în 1875 și devenit tot atunci director al Bibliotecii Centrale de aici în locul Al patrulea nume, un nume care mijește, acela al poetului Alexandru Macedonski 17. Epocile turburi, stările agitate au darul de a produce generații
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întîi, versurile lui Ovidiu Genaru, intitulate „Patria, Partidul Comunist”. Îmi întinde ziarul, ca să mă conving. Are fața crispată și buzele strînse a scîrbă. Pentru mine, faptul că O.G., poet talentat, ocupă din cînd în cînd, de bunăvoie, poziția unui versificator ocazional, nu constituie o surpriză. Cîndva am fost contrariat de lipsa lui de stimă față de sine, acum nu mai sînt. Îi înapoiez lui Sp. ziarul, fără nici un comentariu. Dar el reia ațîțat: „Te ai convins?” îi spun: „Omul nostru are
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Calabrezul de Al. Dumas. Colaboratorii cel mai des întâlniți sunt D. Gusti, cu versuri și proză, V. A. Urechia, autor de poezie patriotică și erotică, precum și al „romanului național” Coliba Măriucăi, și G.-R. Melidon, tot atât de neinteresant în ipostaza de versificator ca și în aceea de autor al însemnărilor de călătorie în Moldova de Sus și la Cetatea Neamțului. Cu însemnări de călătorie, scrise cu emoție discretă și cu darul de a însufleți aridele amănunte istorice, este prezent Gh. Sion, iar
FOILETONUL ZIMBRULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
GÂNDURI DE LA MARE, revistă apărută la Constanța, lunar, între ianuarie 1937 și mai 1942, condusă de Titus Cergău. Rubrici: „Cărți noi”, „Însemnări”, „Reviste”, „La redacție”, „Artiști dobrogeni”. Numărul versificatorilor este mare: Gr. Sălceanu, I. Dumitrescu-Frasin, Titus Cergău, Ada Val, Em. Papazisu. Proză semnează M. Pricopie, Al. Gherghel ș.a. publicistică - Ioan Micu (Panait Cerna), Roman Secăreanu (Poezia princiară a lui Radu Gyr), I. Simionescu (Dobrogea românească), N. Iorga (Istoria Dobrogei
GANDURI DE LA MARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287154_a_288483]
-
un material publicistic și literar destul de variat, să contribuie la „cultivarea și petrecerea poporului român”. Pentru îndeplinirea acestui scop, D. publică sau republică poezii de V. Alecsandri, mai ales dintre cele cu caracter patriotic, versurile lui Petre Dulfu sau ale versificatorului local Pachomie Avramescu. Virgiliu Popescu traduce mici bucăți literare sau fragmente din scrierile lui Boccaccio, La Rochefoucauld, La Bruyère, Al. Dumas, iar Petru Popescu rezumă câteva piese ale lui Shakespeare. Gazeta încearcă să țină la curent cititorul bănățean cu viața
DESTEPTAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
mișcării ce introduce în clasicismul senin al Nopții de august a lui Al. Macedonski și anticipă idilele lui Duiliu Zamfirescu. La polul opus, poezia de idei dezvoltă mimetic, în stilul byronianului Manfred, cugetări sumbre și sarcastice. D. se dovedește un versificator ingenios, stăpân pe o gamă ritmică și strofică variată: el introduce alegra strofă 7-3-7//7-3-7, folosită de Ronsard, Hugo, Th. Gautier, iar în rimă, pentru a realiza o sonoritate deosebită, plasează nume proprii exotice. Dar calitățile formale și instinctul poetic
DEPARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
ediție amplă din fabulele sale, care nu a mai apărut. Fabulist prin excelență, înclinat spre umor și ironie, D. datorează nu puțin contactului cu literatura rusă. Opera lui e alcătuită îndeosebi din traduceri, adaptări, localizări, făcute cu aplicație. Era un versificator îndemânatic, având și momente de virtuozitate. În versuri este și cântecelul Căruța poștei, care avea să circule mult, fiind pus și pe note. Atribuită lui Pușkin, poezia pare mai curând o traducere după un scriitor rus încă neidentificat. A mai
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
și limitat, moralist înverșunat și lipsit de simț estetic, se ridică violent împotriva lui M. Eminescu, a poeziei sale și a curentului eminescian. După ce în ziarul „Unirea” semnează o serie de articole în care constată indignat excesele „pesimismului” în rândurile versificatorilor și își propune să demonstreze lipsa de valoare filosofică, morală și artistică a lui Eminescu, el publică în 1891 „studiul critic” Mihail Eminescu. Folosindu-se de la o afirmație a lui Titu Maiorescu (despre blazarea și genialitatea lui Eminescu), autorul susține
GRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287336_a_288665]
-
a lui Eminescu, el publică în 1891 „studiul critic” Mihail Eminescu. Folosindu-se de la o afirmație a lui Titu Maiorescu (despre blazarea și genialitatea lui Eminescu), autorul susține că poetul era un bolnav inapt pentru o viață socială normală, un versificator cu o influență dăunătoare prin imaginile ilogice, triviale din poezia sa. Condiții speciale (viața, boala, moartea), interese de grup (ale Junimii) ar fi dus la decretarea ca geniu a unui „biet comediant”, „nice geniu, nice barem poet”, simplu propagator al
GRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287336_a_288665]
-
și literară”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața Basarabiei” ș.a. Volumul Povestiri din copilărie (1896) aduce în fața cititorului un scriitor plin de umor și de candoare, universul copilăriei fiind evocat prin simboluri delicate. În cărțile de versuri C. se dovedește doar un bun versificator al unor motive patriotice. SCRIERI: Povestiri din copilărie, pref. G. Coșbuc, București, 1896; Încoronarea, București, 1901; Florin, Brașov, 1902; Viața și luptele lui Ștefan cel Mare, București, 1904; Zece Mai, București, f.a.; Patrie și libertate, București, 1916; Cântări basarabene, Chișinău
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
are ca punct de plecare numele a două mituri supuse analizei comparative: Pygmalion și Meșterul Manole. Asociațiile par pe alocuri forțate și servind numai în parte argumentația. Volumele Pentru contra (1991) și Râsete în Parlament (1994) relevă, primul, un îndemânatic versificator, autor de spumoase cronici rimate și de poezii ocazionale, nu o dată cu substrat satiric, al doilea, pe vorbitorul ce, exploatând orice situație umoristică, riscă să nu depășească linia simplului amuzament. C. a mai publicat antologia Amintiri despre Caragiale (1972), Antologia umorului
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
întreg cosmosul, cu duhul pământului sau cu spiritele strămoșilor” (Ov. S. Crohmălniceanu). În volumul Zumbe, al unui poet din familia ironiștilor protestatari și nonconformiști de după 1940 (Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu), numai titlul rămâne ludic-provocator. C. este un bun versificator de teme și atitudini-ecou din Lucian Blaga, din Emil Botta, din Radu Stanca. Se exaltă vegetalul în germinare, contopirea cu natura, apar uneori elanuri titaniene. Un optimism programatic și convențional domină cântările despre zboruri și construcții. Dar nota specifică a
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
călătorie, romane, drame, comedii, vodeviluri, articole de popularizare a literaturii române și străine, tălmăciri în și din limba română. A colaborat la „Albina Carpaților”, „Familia”, „Amicul familiei”, „România liberă”, „Universul” și, cu totul întâmplător, la „Convorbiri literare”. Cu mediocritate pretențioasă, versificatorul, prolific, imită și amalgamează, în Ciarda albă (1879) și în Harpă și caval (1880), orientări și motive diverse, curente în epocă. Același mixtum compositum și în romanele cu intrigă foiletonistică: Viața lui Onufriu, Ai carte, ai parte (1878), Babeta (1883
ALEXI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
poate mai firesc ca „Adevărul” și „Dimineața”, două cotidiene cu o apariție atât de îndelungată să propună, și în zona divertismentului reprezentat de almanahuri, un foarte bogat material literar-cultural. În compartimentul poeziei, nume de rezonanță alternează cu acelea ale unor versificatori mai modești și chiar obscuri. Astfel, apar Elena Farago, Elena Văcărescu, Otilia Cazimir, Tudor Arghezi, St. O. Iosif, G. Topîrceanu, Ion Minulescu, V. Voiculescu, Ion Pillat; lui N. Țimiraș, Corneliu Moldovanu, Maria Baiulescu, Ludovic Dauș ș.a. li se alătură Ion
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVARUL” SI „DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]