188 matches
-
după criza dioxinei, un mare scandal legat de contaminarea alimentelor. A apărut o „coaliție-curcubeu” de șase partide: liberali, verzi și social democrați flamanzi și francofoni. Ulterior, „coaliția violet” a liberalilor și social-democraților s-a format în urma dispariției din Parlament a verzilor după alegerile din 2003. Guvernul condus de premierul Guy Verhofstadt între 1999 și 2007 a guvernat cu bugete echilibrate, cu unele reforme fiscale, o reformă a pieței muncii, a planificat o reducere a utilizării energiei nucleare și a inițiat legi
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
majoritatea parlamentară. O problemă mult disputată a acestor guvernări o constituie instalarea în țară a primelor centrale nucleare. În 1983, social-democrații pierd majoritatea iar Kreisky demisionează refuzând să formeze o coaliție. Încep să se afirme și alte partide ca Partidul Verzilor (VGÖ) și Alternativa Verde, care împreună formează "Lista Alternativă" (ALA). La acestea se adaugă Partidul Libertății Austriac (FPÖ) și astfel avem o imagine completă a spectrului politic al perioadei. În primăvara lui 1986, Kurt Waldheim, fost secretar al ONU, a
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
3,4 milioane de norvegieni s-au prezentat la urne pentru a alege membrii Stortingului. Noul Storting este alcătuit din 169 de membri. Alegerile au fost câștigate de opoziția de stânga reprezentată de așa-numita Coaliție a Roșiilor și a Verzilor, care ocupă 87 de locuri, dintre care doar Partidul Laburist a obținut 61 de locuri. Coaliția de centru-dreapta aflată la guvernare a câștigat 44 de locuri și partidul Progresist populist a câștigat 38 de locuri devenind cel mai mare partid
Alegeri legislative în Norvegia, 2005 () [Corola-website/Science/319636_a_320965]
-
sondajele efectuate în acea perioadă. Liberalii și Partidului Conservator au crescut în popularitate în sondaje. Începând din 11 septembrie 2005, cu o zi înainte de alegeri, sondajele de opinie au indicat o cursă nesatisfăcătoare între dreapta și Coaliția Roșiilor și a Verzilor. S-au efectuat exit-polluri din 10 august până în 9 noiembrie 2005, concomitent cu votul anticipat. 452488 de voturi au fost exprimate în prealabil, o scădere de aproximativ 52000 față de alegerile din 2001.
Alegeri legislative în Norvegia, 2005 () [Corola-website/Science/319636_a_320965]
-
SPD Oskar Lafontaine și Gerhard Schröder i-au îngreunat însă campania electorală. Pentru prima dată partidul Verzii părea dispus să se alăture unei guvernări - în cazul în care coaliția SPD-Verzii ar fi întrunit împreună majoritatea în bundestag. ¹Totalul de la partidul Verzilor reflectă unirea dintre Partidul Verde din vestul și cel din estul Germaniei. Coaliția dintre fracțiunea comună CDU/CSU și FDP a rămas la putere, cu Helmut Kohl drept cancelar. PDS și-a asigurat 4 locuri directe, făcându-l eligibil pentru
Alegeri legislative în Germania, 1994 () [Corola-website/Science/319706_a_321035]
-
publice. În acest timp, Albaștrii ("Vénetoi") și Verzii ("Prásinoi") puneau în umbră celelalte două facțiuni ale Albilor ("Leukoí") și Roșiilor ("Roúsioi"), iar diverse alianțe s-au menținut chiar dacă acestea erau fixate la un moment dat ca Albaștrii și Albii împotriva Verzilor și Roșiilor. Însuși împăratul aparținea uneia din cele patru grupări și sprijinea interesele Albaștrilor sau Verzilor. Dar Albaștrii și Verzii au devenit mai mult decât simple echipe sportive. Ei au obținut o influență tot mai mare în afacerile militare, politice
Cursa carelor de luptă () [Corola-website/Science/320643_a_321972]
-
Albilor ("Leukoí") și Roșiilor ("Roúsioi"), iar diverse alianțe s-au menținut chiar dacă acestea erau fixate la un moment dat ca Albaștrii și Albii împotriva Verzilor și Roșiilor. Însuși împăratul aparținea uneia din cele patru grupări și sprijinea interesele Albaștrilor sau Verzilor. Dar Albaștrii și Verzii au devenit mai mult decât simple echipe sportive. Ei au obținut o influență tot mai mare în afacerile militare, politice și teologice, dar ipoteza că Verzii reprezentau Monofizismul iar Albaștrii Ortodoxia este controversată. Se consideră în
Cursa carelor de luptă () [Corola-website/Science/320643_a_321972]
-
la modernizarea Pieței centrale și a stadionului de atletism, a mai declarat Constantin Popa. Marius Silaghi, PER : Betoanele trebuie să facă loc spațiilor verzi Candidatul PER pentru Primăria municipiului Buzău, Marius Silaghi, 36 de ani, susține că în Europa glasul verzilor se aude tot mai distinct și a afirmat că 'ofensiva verde' este iminentă la Buzău, ca de altfel și în întreaga țară. Am lucrat 15 ani în străinătate, în Anglia, Spania și Franța, nu suntem cu nimic mai prejos decât
TOATE programele electorale ale candidaților de la Buzău, puse sub lupă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103004_a_104296]
-
() este un politician și economist austriac, din 2017 președinte al Austriei. Între 1997 și 2008 a fost președinte al grupului parlamentar și purtător de cuvânt federal al Partidului Verzilor din Austria. Van der Bellen sprijină politici economice ecologiste, social-liberale și pro-europene. Van der Bellen s-a născut în Viena. Tatăl său, de origini aristocratice, s-a născut în Rusia, iar mama în Estonia. Familia Van der Bellen este formată
Alexander Van der Bellen () [Corola-website/Science/336116_a_337445]
-
până în 1994 a fost decanul Facultății de științe sociale și economie la Universitatea din Viena. Fost membru al Partidului Social-Democrat din Austria, Van der Bellen a devenit membru al Consiliului național al Austriei (camera dominantă a Parlamentului Austriac) din partea Partidului Verzilor, în 1994. În 1997 a devenit purtătorul lor de cuvânt, iar în 1999 șeful grupului parlamentar al verzilor. A demisionat după alegerile din 2008, când verzii pierduseră voturi, pentru prima dată în ultimul deceniu. În 2010 a devenit comisar al
Alexander Van der Bellen () [Corola-website/Science/336116_a_337445]
-
Partidului Social-Democrat din Austria, Van der Bellen a devenit membru al Consiliului național al Austriei (camera dominantă a Parlamentului Austriac) din partea Partidului Verzilor, în 1994. În 1997 a devenit purtătorul lor de cuvânt, iar în 1999 șeful grupului parlamentar al verzilor. A demisionat după alegerile din 2008, când verzii pierduseră voturi, pentru prima dată în ultimul deceniu. În 2010 a devenit comisar al orașului Viena pentru universități și cercetare, iar în 2012 s-a alăturat Consiliului Local al orașului Viena. În
Alexander Van der Bellen () [Corola-website/Science/336116_a_337445]
-
membră a Delegației la Adunarea Parlamentară Americană Euro-Latină; membru supleant al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară și al Comisiei pentru Drepturile Femeii și Egalitatea de Gen. ALEGERI PARLAMENTUL EUROPEAN: NOUL PREȘEDINTE ales. Jean Lambert, membră a grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, s-a născut la 1 iunie 1950, la Orsett. Este membră a Partidului Verzilor din Marea Britanie din anul 1977, fiind principalul purtător de cuvânt al acestuia în Anglia și în Țara Galilor (1992-1993; 1998-1999). A fost președinte al
ALEGERI PARLAMENTUL EUROPEAN: NOUL PREȘEDINTE ales () [Corola-website/Journalistic/104173_a_105465]
-
Siguranță Alimentară și al Comisiei pentru Drepturile Femeii și Egalitatea de Gen. ALEGERI PARLAMENTUL EUROPEAN: NOUL PREȘEDINTE ales. Jean Lambert, membră a grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, s-a născut la 1 iunie 1950, la Orsett. Este membră a Partidului Verzilor din Marea Britanie din anul 1977, fiind principalul purtător de cuvânt al acestuia în Anglia și în Țara Galilor (1992-1993; 1998-1999). A fost președinte al Comitetului Executiv al partidului în 1994, potrivit site-ului http://www.jeanlambertmep.org.uk/. Este membră a
ALEGERI PARLAMENTUL EUROPEAN: NOUL PREȘEDINTE ales () [Corola-website/Journalistic/104173_a_105465]