445 matches
-
române, vol. VIII, Ț Z, București, Editura Univers Enciclopedic, p. 381-392; Papadima 1973 = Ovidiu Papadima, Cuvânt înainte la vol. V. Voiculescu, Căprioara din vis, București, Editura Ion Creangă, p. 5-8; Popescu 2003 = Florentin Popescu, Viața lui V. Voiculescu, București, Editura VESTALA; Rusu 2010 = Valeriu Rusu și colab., Dicționar medical, ediția a IV-a revizuită și adăugită, București, Editura Medicală; Schlieben-Lange 1975 = Brigitte Schlieben-Lange, Linguistische Pragmatik, Stuttgart, Verlag W. Kohlmann; Sorescu 1998 = Roxana Sorescu, Proza lui Vasile Voiculescu sub pecetea tainei, în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
1963); în notele de la Fragmentarium, 1981, Magdalena D. Vatamaniuc îl scrie "Ioan Silviu Sălăgeanu". 20 După Perpessicius în 1860, după L. Predescu în 1866 (Enciclopedia României, Material Românesc, Oameni și înfăptuiri, Ed. Cugetarea, 1940, ed. anastatică, Ed. Salculum I.O. / Vestala, Buc., 1999, p. 772). 21 Importantă pentru articolul nostru este și nota de la p. 557 în care analizează câteva cuvinte provenite "din regiunea nordică a Ardealului" de exemplu: cervereu, nana consultându-se "dimpreună cu Costa Carei" "cercetător din Serviciul Bibliotecii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
imposibilitatea referințelor la o presă religioasă în anii comunismului au perpetuat datări încă neclarificate. Reținem pe cele ale lui Lucian Predescu (Enciclopedia României "Cugetarea", Material Românesc Oameni și Înfăptuiri, 1940. Cităm după ed. Anastatică a Ed. Saeculum I.O. și Vestala, Buc., 1999, p. 724) în trei etape: Satu Mare (oct.-dec. 1885); Baia Mare (ian.-martie 1886 și oct. 1887); Șișești (ian.-oct. 1889 și 15 ian.-iulie 1891). Valeriu Achim (Nord-Vestul Transilvaniei, cultură națională și finalitate politică, 1848-1918, Ed. Gutinul, Baia Mare
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
o poezie intitulată La noi, în care, la constatarea din primul vers „La noi e putred mărul“ se răspundea prin acrostih: La Convorbiri literare. Iacob Negruzzi, redactorul responsabil al revistei, înainte de a trimite poezia la tipar, modificase în grabă versurile Vestală timoroasă prin Fecioară sfiicioasă, „ceea ce avu drept rezultat - comenta satisfăcut Hasdeu - de a face ca acrostihul să sune mai nemțește: La Conforbiri literare. O germanomanie instinctivă!“ (B.P. Hasdeu, „Al doilea rămășag“ - dedicat domnului V. Alecsandri, ROM., an. XX, 5 februarie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Pencioiu, Grigore D., p. 164), Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897. 4. Studii generale și speciale: Băluța, Ionela, La Bourgeoise respectable. Réflexion sur la construction d'une nouvelle identité féminine dans la seconde moitié du XIXe siècle
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
la Expoziția universală de la Paris din 1900, a se vedea Laurențiu Vlad, Imagini ale identității naționale. România și expozițiile universale de la Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001, pp. 75-99. 7 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum Editură Vestala, București, 1999, p. 144. Vezi și Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, pp. 302-303. 8 Rudolf Suțu, Iașii de odinioară, ÎI, Viața Românească, Iași, 1928, pp. 313-315
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., pp. 137-144. 5 Ibid., pp. 138-141, 142-144. 6 Ibid., pp. 137-138, 141. 7 Despre Elie Radu, vezi Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum Editură Vestala, București, 1999, p. 707. De asemenea, Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, p. 304. 8 Despre Grigore Bejan, vezi N. A. Bogdan, Orașul Iași (odinioară și azi). Schițe
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
53 Victor Eminescu, Mamei, în "Cronică", IV, 908, 26 iunie 1904, p. 3. 54 Fortunie, Scrisoare din Bruxelles, în "Cronică", IV, 936, 3 august 1904, p. 3. 55 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ed. anastatica, Editura Saeculum I.O. Editură Vestala, București, 1999, p. 307; Gheorghe Eminescu, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995, p. 31. 56 Lucian Predescu, Op. cît., p. 307. 57 Gheorghe Eminescu, Op. cît., p. 31. 58 Augustin Z.N. Pop, Op. cît
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Az elbujdosott magyarok Oláhországban șMaghiarii pribegiți din Țara Româneascăț, Tipografia Colegiului Reformat, Kolozsvár, 1844. Vahot, Imre, A magyar menekültek Törökországban șEmigranții maghiari În Turciaț, Tipografia Heckenast, Pesta, 1850. Velculescu, Cătălina; Guruianu, V. (coord.), Povestea țărilor Asiei. Cosmografie românească veche, Editura Vestala, București, 1997. Weerth, Georg, Ausgewählte Schriften, ESPLA, București, 1958. Wesselényi, Miklós, Szózat a magyar és szláv nemzetiség ügyében șApel În chestiunea națiunii maghiare și slaveț, s.n., Bukarest (Leipzig), 1843. Literatură secundară Ács, Zoltán, Nemzetiségek a történelmi Magyarországon șNaționalitățile În Ungaria
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În Europa. Secolele XVIII-XX, Editura Polirom, Iași, 2000. Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 15-125: „Reprezentarea spațiului”. Vezi, de exemplu, Cătălina Velculescu, V. Guruianu (coord.), Povestea țărilor Asiei. Cosmografie românească veche, Editura Vestala, București, 1997. Pentru imaginarul geografic al Antichității, vezi François Hartog, Le miroir d’Hérodote. Essai sur la représentation de l’autre, Gallimard, Paris, 1980; pentru cazul Europei occidentale medievale, Jacques Le Goff, Pentru un alt Ev Mediu, Editura Meridiane, București
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și 1990 și pe aceea de secretar științific al Secției de științe filologice, literatură și artă a Academiei Române. În perioada 1986-2000 a fost secretar al Comisiei de Folclor a Academiei Române. După 1989 înființează și conduce editurile Saeculum I.O. și Vestala. O. s-a afirmat ca istoric literar prin exegezele Opera lui Mihail Sadoveanu și Romanul vieții lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (1990). Scrierile lui Sadoveanu sunt analizate în profunzime, exegetul explicând viziunea acestuia asupra lumii prin vechimea, originalitatea, rafinamentul și viabilitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
cenușă”, dar și tema regenerării după mari căderi, cu auzul deschis la „bătaia forțelor eterne”. Proiecțiile eului sunt paradoxale: „Îmi port curatul suflet ca o vină/ În lumea-n care nu mai e lumină/Decât pentru Minciună și Păcat”, reunind „vestala senină” cu femeia-damnată a iubirii, sub „stigmatul patimei funeste” și al „simțurilor pervertite”, biciuite de clocotul „tulbure” al sângelui; într-o Metempsicoză, poeta se vede „Hero, Gretchen, Julieta”, altădată o spaniolă care „dansează sfidător pe masă” ori sultana de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
Ea zâmbind din ochi, cu timpul / Mă îndeamnă s-o doresc”. Singurul detaliu care umbrește mult Dșteptatele clipe de înfiorate întâlniri „în pragul tainei”, în tainica singurătate, este despărțirea „de lume”, „de urât și de blestem”. Prezența fetei pare o vestală. Momentul dureros este acela al nunții Kărăzite. Fata își apără iubirea. Ia inițiativa: „Vă fugim!” Dar refuzul lui este dureros de tranșant: „A fugi nu se cuvine!” Nu vrea și nu poate-a tulbura „al vremii sacru mers” (cum rostește
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Își îndreaptă pașii” (La Muncești). După 1945, refugiat în România, M. își schimbă atitudinea de tribun în aceea de filosof-sihastru. Poezia, păstrând însemnul tragicului, devine contemplativă, de un lirism concentrat, metaforei revenindu-i totuși rolul preponderent. Cuvântul de referință în Vestala neagră (1945) este „tăcere” (Poarta tăcerii, Templul tăcerii, Două tăceri): „Două fulgere, ieri, / Atât am rămas? Răstignite tăceri? / Râșnit între pietrele anilor, / Cascade de pulbere nărui / [...] Alături, în cremene, / Stăruim, / Tăcere albă lângă neagră tăcere” (Două tăceri). Poetul, aidoma lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
ieri, / Atât am rămas? Răstignite tăceri? / Râșnit între pietrele anilor, / Cascade de pulbere nărui / [...] Alături, în cremene, / Stăruim, / Tăcere albă lângă neagră tăcere” (Două tăceri). Poetul, aidoma lui Homer cel orb, își revede numai în amintiri „colțul de țară” părăsit. Vestala antică se preschimbă în „autohtona” Sfânta Vineri, care dă pribeagului posibilitatea a se găsi pretutindeni, de a trece „din loc în loc, / Din timp în timp, / Din țară în țară, / Peste nedrepte impuse hotară” (Vestala). Nostalgia pentru pământul natal e prezentă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
în amintiri „colțul de țară” părăsit. Vestala antică se preschimbă în „autohtona” Sfânta Vineri, care dă pribeagului posibilitatea a se găsi pretutindeni, de a trece „din loc în loc, / Din timp în timp, / Din țară în țară, / Peste nedrepte impuse hotară” (Vestala). Nostalgia pentru pământul natal e prezentă și în culegerea În cumpănă în fiecare seară (1947), în care sunt incluse însemnările unui misterios și exotic Tytan de Kamuty: micronuvele, maxime, precepte morale, poeme în proză. Versurile din Potirul profanat (1946) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
la Vadul lui Vodă, Chișinău, 1940; Porunci domnești..., Iași, 1941; Țară de martiri și de profeți, [Chișinău], 1942; Buciumă sângele, [Chișinău], 1942; Caravana luminelor, Iași, [1943]; Meleag străbun, Iași, 1943; Protiv. Verboten, Focșani, [1943]; Deocheatul, Lugoj, 1944; Ereditate, Lugoj, 1944; Vestala neagră, pref. Virgil Petrovici, Lugoj, 1945; Nu-s drumuri înapoi?, Lugoj, 1946; Potirul profanat, Lugoj, 1946; În cumpănă în fiecare seară, Găvojdia, 1947; Spre oază. În marmora neagră, Găvojdia, 1947; Ghicitori, București, 1954; Scrisoare către Moș Gerilă, București, 1964; Stele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
cit, p. 324. Sabina Cantacuzino, Din viața familiei Ion C. Brătianu, vol. I, ediție îngrijită de Elisabeta Simion, Editura Albatros, București, 1993, pp. 106-107. Robert Scheffer, Orient regal. Cinci ani la curtea României, traducere de Rodica Pânzaru, Editura Saeculum/Editura Vestala, București, 1997, p. 25. Eugen Lovinescu, „Titu Maiorescu”, în Scrieri, vol. VII, ediție îngrijită de Eugen Simion, Editura Minerva, București, 1978, pp. 387-391. Axel Hardivilliers, Journal d’une graphomanie, Les impressions nouvelles, 2001, fragment reprodus în antologia lui Philippe Lejeune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Maiestății Sale, deși, având un îngrozitor accent german, nu citea niciodată cu glas tare; mai cumula funcțiile de trezorieră, secretară și cameristă” (Robert Scheffer, Orient regal. Cinci ani la curtea României, traducere de Rodica Pânzaru, Editura Saeculum I. O./ Editura Vestala, București, 1997, p. 12). Lätitia Witzleben (n. 1849), fiica baroanei Witzleben, era pictoriță specializată în portrete. Franz Josef (1830-1916), împărat al Austriei din 1848. Iuliu Theodori (1834-1919), medic militar cu doctorat în medicină la Berlin. Din 1869 era profesor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
creat la Soroca o mișcare culturală de mare prestigiu despre care scrie atât de frumos poetul Dimitrie Iov. 1971 C. A. Munteanu În numele vechilor idealuri, a purității gândurilor și simțămintelor noastre dintotdeauna îți pun la îndemână un volum de stihuri „Vestala neagră”. Nu se înstrăinează asemenea pământului natal, cu nici un preț. Să-ți rămână semn al trecerii noastre batjocorite. 1973 Țepelovanu Vasile - Ploiești. Curajul sorocenilor de a se aduna din nou va fi urmat cu siguranță și de alți absolvenți ai
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
imitate riguros. Ennodius și Dracontius mai recurgeau încă la exemple folosite și în educarea lui Seneca-tatăl, precum problema judecării „omului care a pus statuia Minervei într-un lupanar” sau „cazul omului care a vrut să cumpere cu bani inocența unei vestale”. Dar scopul înalt al acestui învățământ era erudiția. Tânărul în formare nu se visa doar eloquentissimus; el se dorea mai ales doctissimus. Cărturarul era recunoscut ca atare, în secolul al V-lea, nu prin dovezi de „mare orator”, ci mai
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în cazul unor specii de animale: nu ne dăm seama de dependența lor în raport cu mediasfera decît atunci cînd mor. Există ceva crepuscular în disciplina noastră, care trebuie să se ferească de influența paseismului romantic, ca și de tonul plîngăreț al vestalelor trecutului. În evoluția tehnică a armamentelor, ca și în cea a instrumentelor gîndirii, nu există cale de întoarcere. Bomba atomică nu va dispărea niciodată din orizontul nostru (pentru că o putem oricînd reinventa, chiar și după o dezarmare generală). Să evaluezi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
aceea era considerată pură și imaculată, cu ajutorul unui vas concav, denumit skaphia, așezat în așa fel în fața soarelui, încât razele să se concentreze într-un focar pe niște ierburi uscate, situate în mijlocul vasului. În ceremonialul modern, una din grupul de vestale care înscenează actul îndeplinește rolul Marei Preotese, aprinde primul foc în oglinda parabolică, direct de la soare, îl transportă într-o pâlnie până la locul unde se va aprinde prima torță, face invocația rituală și, în final, după ce se aprinde torța, o
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
au marcat sub diferite aspecte. Din acest punct de vedere, demersurile domnului Ștefan Ion Ghilimescu au nu doar alura unei atitudini polemice ("nouă românilor ne e teamă să vorbim despre geniul poetului național, ne sfiim și ne rușinăm ca niște vestale chiar și când o afirmă tranșant alții" Eminescu. Între ficțiune și realitate; "Datorită defazajului dintre dinamica socială, economică și politică a perioadei pe care o traversăm și inerția imaginarului colectiv, Eminescu este receptat încă în spiritul clișeelor culturale, al reflexelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mai târziu artei cinematogra fice, primită cu neîn credere la Începuturile ei. Când berăriile te pofteau la cartofi prăjiți oferiți gratuit numai ca să le bei berea. Când masculii holtei sau plictisiți de neveste erau solici tați la tot colțul de vestalele amorului, oferindu-și farmecele lor profesionale, după care atâția bărbați serioși jinduiesc pe aceste vremuri de raționalizare. și ce mai Încolo? când toată lumea se poftea, se solicita, se chema, se trăgea de mânecă, unul pe altul, la marele ospăț al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]