442 matches
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ORT Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului mi-ai scris prin viață doar cu mâna stângă cel mai adesea vestale învățai verbele să plângă adjective descântau haotic substantivul iubire sinonim cu pronumele noi niciodată sfințire păzeau-ți șerpește gryphoni-numerale lira din cerberul dom cine-mi vreodată și în câte opale putea-va plăti luntrea dinspre infernul din om Referință Bibliografică
ORT de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376273_a_377602]
-
Acasa > Poezie > Delectare > MINUTUL PROVIZORIU Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ne-ntoarcem în struguri, în spice și-n rouă, Când lacrimile toamnei ard vestale pe pleoape rimelate-n care plouă de zece veacuri numai cu petale. Și vine-un tren și pleacă altu-n noapte. Tăcerile sacrificate plâng. De n-ar mai fi aproapele departe! De n-aș avea dorință s-o mai sting cu
MINUTUL PROVIZORIU de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375726_a_377055]
-
gluga/ o pădure deasă și negre îți erau viețuitoarele din ea / te absorbea complet fără să întorci capul/ lăsându-mi gustul tău impregnat pe coapsa stângă/ și în tăietura de sub sân/ îți sunt aici strigam în urmă necoaptă ca o vestală răzvrătită/ degetele tale mi-ar atinge respirația/ din secunda fără cătușe/ pădurea îngropată într-un munte/ și-ar speria singură liliecii” Pentru a putea pătrunde în adâncul sufletului poetic, acolo unde zbuciumul trăirilor poate declanșa un vulcan... e nevoie de
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
-mi pasă dacă vor veni în noaptea această sau în oricare dintre nopțile ce încă n-au fost născocite. De multă vreme sunt pregătit să-i întâmpin - cu prietenii toate zilele în desfătări le petrec, iar nopțile, înconjurat de frumoase vestale, fără ostenire cutreier prin străvechea Grădină a Placerilor Pământești. Să vină! Mă vor găsi veselindu-mă! Beau și mănânc și plin de bucurie dănțuiesc, pentru că adevăr îți spun: nu poate fi pedeapsă pentru acela ce cu sine însuși s-a
LA NOAPTE de RAUL BAZ în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362250_a_363579]
-
sunteți un om învățat, poate cel mai învățat om pe care l-am cunoscut vreodată iar cuvântul vostru are de aceea o mare greutate pentru mine. Ce ne facem însă cu toți zeii noștrii, cu sacerdoții și toți flamenii, cu vestalele și cu focurile sacre din temple? Sunt sute de ani de tradiție în spatele lor! -Vor trece Junius! Totul e trecător în lumea asta. Până și zeii! -Dar zeii sunt nemuritori magistre! -I-ai văzut vreodată Genarius? Cu mintea... i-ai văzut
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
1963); în notele de la Fragmentarium, 1981, Magdalena D. Vatamaniuc îl scrie "Ioan Silviu Sălăgeanu". 20 După Perpessicius în 1860, după L. Predescu în 1866 (Enciclopedia României, Material Românesc, Oameni și înfăptuiri, Ed. Cugetarea, 1940, ed. anastatică, Ed. Salculum I.O. / Vestala, Buc., 1999, p. 772). 21 Importantă pentru articolul nostru este și nota de la p. 557 în care analizează câteva cuvinte provenite "din regiunea nordică a Ardealului" de exemplu: cervereu, nana consultându-se "dimpreună cu Costa Carei" "cercetător din Serviciul Bibliotecii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
imposibilitatea referințelor la o presă religioasă în anii comunismului au perpetuat datări încă neclarificate. Reținem pe cele ale lui Lucian Predescu (Enciclopedia României "Cugetarea", Material Românesc Oameni și Înfăptuiri, 1940. Cităm după ed. Anastatică a Ed. Saeculum I.O. și Vestala, Buc., 1999, p. 724) în trei etape: Satu Mare (oct.-dec. 1885); Baia Mare (ian.-martie 1886 și oct. 1887); Șișești (ian.-oct. 1889 și 15 ian.-iulie 1891). Valeriu Achim (Nord-Vestul Transilvaniei, cultură națională și finalitate politică, 1848-1918, Ed. Gutinul, Baia Mare
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
C. Drăgan, prefața Mircea Djuvara, Editura Europa Nova, București, s.d. Djuvara, Mircea, Teoria generală a dreptului. Drept rațional, izvoare și drept pozitiv, cuvânt introductiv de dr. Barbu B. Berceanu, Editura All, București, 1995. Drimba, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, Editura Vestala, București, 1997. Droit, Roger-Pol, Etica pe înțelesul tuturor, traducere de Alexandru Șiclovan, Editura Cartier, Chișinău, 2009. Durkheim, Emile, Diviziunea muncii sociale, traducere și cuvânt introductiv de Cristinel Pantelimon, Editura Albatros, București, 2001. Dworkin, Ronald, Drepturile la modul serios, traducere de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Editura Mediarex, București. Noica, Constantin, Cuvânt împreună despre rostirea românească, Editura Eminescu, București, 1987. Platon, Republica, traducere de Dumitru Vanghelis, Editura Antet, Filipeștii de Târg, Prahova, s.d. Platon, Gorgias, traducere de Th. Simenschy, notă asupra ediției de Traian Diaconescu, Editura Vestala, București, 2000. Platon, Banchetul și alte dialoguri, traducere de Șt. Bezdechi și C. Papacostea, prefață de Ion Acsan, Editura Mondero, București, 2002. Platon, Sofistul în Opere Complete, vol. IV, Editura Humanitas, București, 2004. Pleșu, Andrei, Minima moralia. Elemente pentru o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și excesivă; rama neagră face privirea mai adâncă și mai deosebită, conferă ochiului o Înfățișare mai vădită de fereastră deschisă spre infinit; roșul care Înflăcărează obrazul mărește și mai mult luminozitatea pupilei și adaugă frumosului chip femeiesc misterioasa patimă a vestalei”1. S-ar putea obiecta că rândurile lui Baudelaire se referă strict la cosmetica feminină. Dar așa cum apar În realitate, atestați de documente (memorii, scrisori, fotografii, desene, gravuri, tablouri), mulți dintre bărbații pomeniți În Hit Parade se privesc În oglindă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de ordin ritual. Urmărind indicațiile Cărților Sibiline, Senatul a hotărât primele măsuri de salvare: sacrificii, lustrații, ceremonii și procesiuni neobișnuite și chiar sacrificii umane. Dezastrul de la Cannae, amplificat amenințător de mai multe semne și minuni și de incestul a două vestale, a determinat Senatul să-l trimită pe Fabius Pictor la Delphi pentru consultarea oracolului. La Roma, Cărțile Sibiline au prescris sacrificii umane: doi greci și doi gali au fost Îngropați de vii. Este vorba foarte probabil de un rit de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un rit de structură arhaică, omorul creator. Observăm cum, Într-o situație de criză, comunitatea face apel la diferite tehnici divinatorii (haruspiciile, cărțile sacre, un oracol celebru), pentru a identifica motivele nenorocirii (greșeli rituale sau Încălcări ale unor tabuuri - incestul vestalelor). Interpretarea mesajelor esoterice (mesajele divinității revelate prin divinație nu sunt decât rareori explicite) conduce atât la performarea unor rituri obișnuite de purificare (lustrații, procesiuni), cât și la inițierea unor rituri excepționale (sacrificiile umane). În final, sub presiunea mesajelor divinatorii, are
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Cultura națională, București Pamfile, Tudor, 1997, Sărbătorile la români, Saeculum I.O., București Pamfile, Tudor, 1999, Boli și leacuri la oameni, vite și păsări, după datinile și credințele poporului român, Saeculum I.O., București Pamfile, Tudor, 2006, Mitologia poporului român, Vestala, București Papahagi, Tache, 1979, Mic dicționar folcloric, Minerva, București Park, George, 1967, „Divination and Its Social Context”, În John Middleton (coord.), Magic, Witchcraft and Curing, The National History Press, New York Păun, Radu, 2007, „Scenă și simbol: reprezentații ale puterii În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
d. C. A. Rosetti trimise de la Paris poruncă către credincioasele și supusele sale slugi din Dealul Mitropolii pentru revizuirea Constituții, el denunță colegiurile restrânse ca niște focare de imoralitate și de corupțiune. Corupțiune! imoralitate! repetară d' atunci pe toate tonurile vestalele de la "Romînul", care se vede că nu cunosc sau au uitat zicătoarea românească despre dracul care râde de porumbe negre. Corupțiune! imoralitate! răspund foițele marelui partid al patrioților cu lefuri multe. Corupțiune! imoralitate! iată cuvintele care în discuțiunile zilei, după
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în cazul unor specii de animale: nu ne dăm seama de dependența lor în raport cu mediasfera decît atunci cînd mor. Există ceva crepuscular în disciplina noastră, care trebuie să se ferească de influența paseismului romantic, ca și de tonul plîngăreț al vestalelor trecutului. În evoluția tehnică a armamentelor, ca și în cea a instrumentelor gîndirii, nu există cale de întoarcere. Bomba atomică nu va dispărea niciodată din orizontul nostru (pentru că o putem oricînd reinventa, chiar și după o dezarmare generală). Să evaluezi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
morții, Ed. Nemira, București, 1998 19. Dafinoiu I., Vargha J. L., Hipnoza clinică. Tehnici de inducție. Strategii terapeutice, Ed. Polirom, Iași, 2003 20. Sorge J. M., Reîncarnarea dintr-o nouă perspectivă. Călătorii în ținuturile atemporale și aspațiale ale sufletului, Ed. Vestala, București, 1994 PARTEA A DOUA. α și Ω. Om și Univers II.1. Argument Nu ne propunem să impunem o teorie; unii o vor crede, iar cât îi privește pe ceilalți, “ În mod firesc ei se vor convinge de acest
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
de relație Biserică-stat”, în Renașterea, nr. 4, p. 8. Rivière, Cl. (2000), Socioantropologia religiilor, Editura Polirom, Iași. Sferlea, O. (2004), „Statul Gelos și Biserica-Mamă”, în Renașterea, nr. 4, p. 9. Sorescu, V. (1995), Figuri, evenimente și locuri biblice, Editura Saeculum/Vestala, București. Stephenson, J., Ling, L., Burman, E., Cooper, M. (1998), Values in education, Routledge, Londra și New York. Șoican, C. (2004), „Blestematele de droguri, ele te-au distrus”, în Actualitatea creștină, nr. 2, p. 17. Todoran, I., Zăgrean, I. (2003), Dogmatica
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cenușă”, dar și tema regenerării după mari căderi, cu auzul deschis la „bătaia forțelor eterne”. Proiecțiile eului sunt paradoxale: „Îmi port curatul suflet ca o vină/ În lumea-n care nu mai e lumină/Decât pentru Minciună și Păcat”, reunind „vestala senină” cu femeia-damnată a iubirii, sub „stigmatul patimei funeste” și al „simțurilor pervertite”, biciuite de clocotul „tulbure” al sângelui; într-o Metempsicoză, poeta se vede „Hero, Gretchen, Julieta”, altădată o spaniolă care „dansează sfidător pe masă” ori sultana de o
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
prin refrene și laitmotive, în crescendouri dramatice, cu extincții finale. Proba devoțiunii totale pentru poezie o constituie tema recurentă a abandonului în slujba ei, fie și ca figurantă, fie și în travesti; personajul liric devine poezia însăși. Ipostaze predilecte sunt vestala sau preoteasa, chipuri statuare ale abnegării supuse, dar mai ales jertfa rituală. Prefațând Fiord imaginar, Nicolae Balotă elogia apariția unei poete „din cea mai autentică, din cea mai nobilă stirpe a liricilor” și îi semnala „geniile tutelare” începând cu Lautréamont
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
imitate riguros. Ennodius și Dracontius mai recurgeau încă la exemple folosite și în educarea lui Seneca-tatăl, precum problema judecării „omului care a pus statuia Minervei într-un lupanar” sau „cazul omului care a vrut să cumpere cu bani inocența unei vestale”. Dar scopul înalt al acestui învățământ era erudiția. Tânărul în formare nu se visa doar eloquentissimus; el se dorea mai ales doctissimus. Cărturarul era recunoscut ca atare, în secolul al V-lea, nu prin dovezi de „mare orator”, ci mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Își îndreaptă pașii” (La Muncești). După 1945, refugiat în România, M. își schimbă atitudinea de tribun în aceea de filosof-sihastru. Poezia, păstrând însemnul tragicului, devine contemplativă, de un lirism concentrat, metaforei revenindu-i totuși rolul preponderent. Cuvântul de referință în Vestala neagră (1945) este „tăcere” (Poarta tăcerii, Templul tăcerii, Două tăceri): „Două fulgere, ieri, / Atât am rămas? Răstignite tăceri? / Râșnit între pietrele anilor, / Cascade de pulbere nărui / [...] Alături, în cremene, / Stăruim, / Tăcere albă lângă neagră tăcere” (Două tăceri). Poetul, aidoma lui
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
ieri, / Atât am rămas? Răstignite tăceri? / Râșnit între pietrele anilor, / Cascade de pulbere nărui / [...] Alături, în cremene, / Stăruim, / Tăcere albă lângă neagră tăcere” (Două tăceri). Poetul, aidoma lui Homer cel orb, își revede numai în amintiri „colțul de țară” părăsit. Vestala antică se preschimbă în „autohtona” Sfânta Vineri, care dă pribeagului posibilitatea a se găsi pretutindeni, de a trece „din loc în loc, / Din timp în timp, / Din țară în țară, / Peste nedrepte impuse hotară” (Vestala). Nostalgia pentru pământul natal e prezentă
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
în amintiri „colțul de țară” părăsit. Vestala antică se preschimbă în „autohtona” Sfânta Vineri, care dă pribeagului posibilitatea a se găsi pretutindeni, de a trece „din loc în loc, / Din timp în timp, / Din țară în țară, / Peste nedrepte impuse hotară” (Vestala). Nostalgia pentru pământul natal e prezentă și în culegerea În cumpănă în fiecare seară (1947), în care sunt incluse însemnările unui misterios și exotic Tytan de Kamuty: micronuvele, maxime, precepte morale, poeme în proză. Versurile din Potirul profanat (1946) și
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
la Vadul lui Vodă, Chișinău, 1940; Porunci domnești..., Iași, 1941; Țară de martiri și de profeți, [Chișinău], 1942; Buciumă sângele, [Chișinău], 1942; Caravana luminelor, Iași, [1943]; Meleag străbun, Iași, 1943; Protiv. Verboten, Focșani, [1943]; Deocheatul, Lugoj, 1944; Ereditate, Lugoj, 1944; Vestala neagră, pref. Virgil Petrovici, Lugoj, 1945; Nu-s drumuri înapoi?, Lugoj, 1946; Potirul profanat, Lugoj, 1946; În cumpănă în fiecare seară, Găvojdia, 1947; Spre oază. În marmora neagră, Găvojdia, 1947; Ghicitori, București, 1954; Scrisoare către Moș Gerilă, București, 1964; Stele
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
1971). Își începe activitatea ca șef al Bibliotecii Raionale Râmnicu Sărat (1960-1968), în 1970 fiind numit director al Bibliotecii „Vasile Voiculescu” din Buzău. Colaborează la „Viața Buzăului”, „România literară”, „Contemporanul”, „Biblioteca”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Almanahul «Luceafărul»”, „Opinia”, „Muntenia”, „Buzăul”, „Mesager cultural”, „Vestala”, „Opinia literară” ș.a. În cadrul activităților Bibliotecii „Vasile Voiculescu” inițiază Salonul literar (1970), Cenaclul „Vasile Voiculescu” (1987-1989, 1992-1994), colecția de poezie „Autograf”. Coordonează publicațiile „Buzăul literar”, „Penteleu” și „Albatros”. Debutează ca editor și coordonator al culegerii V. Voiculescu. Articole, comunicări, documente
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]