13,235 matches
-
amândouă. Așa mi s-a Întâmplat când am citit În cartea Memorii a mitropolitului Bartolomeu Anania că prin 1958 ”...Întors la București, m aș fi apucat să scriu de Îndată piesa dacă n ar fi căzut, ca un trăsnet, o veste: fuseseră arestați părintele Veniamin Nicolae, fostul stareț al Polovragilor, și părintele Tit Moldovan, urmașul său. Curând aveam să aflu amănunte. În satul Polovragi fusese descoperit și pus sub arest, În urma unui denunț făcut de ibovnica gazdei, colonelul Popovici, fost ofițer
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
-și notase nu numai dușmanii, ci și binefăcătorii [...]. Jurnalul căzuse În mina Securității, jumătate din sat fusese arestat și se dovedise că unul dintre primele adăposturi ale colonelului În acele părți ar fi fost mânăstirea, prin stareții Veniamin și Tit. Veștile veneau prin diferiți călugări și călugărițe și erau de natură să mă neliniștească: Veniamin era cel care primise de la mine și Îngropase În aria mânăstirii pachetul cu materiale subversive de la Arghezi. De ascuns știam că e bine ascuns, dar Veniamin
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
arme al rezistenței, pe care providența mi l-a scos În cale, avea antenele lui Întinse În toate straturile, boieresc, țărănesc, orășenesc, ale lumii noastre de atunci, zbuciumate, dar Încă neaplecate, și el ajunsese până la colonelul ascuns și ne adusese vestea dezamăgitoare În privința posibilității de a ajunge prin el la „bărboșii” din munți, Însoțită de urarea lui de reușită. Despre toate acestea am scris câte ceva În cărțile mele, În Zodia Exilului - Întrezăriri (București, 1998) și Vremea Încercuirii, (București, 2001 și 2003
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
Primăvara sosise pe neașteptate. Încă nu ne venea a crede că era timpul să dăm jos căciulile. Alternanța zilelor reci, mohorâte, cețoase, cu zile calde au dus la izbucnirea vegetației. Muguri viguroși plesneau fără de veste, dând petalelor de cais libertatea primăverii. De parcă atâta ar fi așteptat, iarna dispăru brusc, lăsând locul unor zile călduroase. Eram În delegație. Paltonul mă sufoca. Noroc că nu-mi luasem și căciula. Părul de pe spinare mi se năclăia de transpirație
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
a zorilor catapeteasmă fi-vom un nume cuie și sânge-or cădea pe pământ jarul sfârșirii va-ncolți în Cuvânt Pândă în flăcări o strajă lirică se ridică deasupra jarului mare cât ograda scânteiele în drumul lor funerar au aprins veștile ploioase au înzăpezit umblătoare pustiuri tot mai clar văd chipul unui semen ce gândește în locul meu scrie în locul meu toate le face în așa fel încât îmi deșiră ghemul rodirilor spre o împletire ce-mi zguduie casa vânturători și mistuitoare
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
cenușiu. Ea îl strigase pe nume și continuase să spere că el va întoarce capul, chiar și după ce își dăduse seama că botul negru al mașinii intrase în ea ca într-un popic de cauciuc. Fulgerător îi trecuse prin mine vestea morții ei, în timp ce numele lui continua să înainteze spre pata vișinie de pe trotuar. Madi văzuse cerul o clipă, dar încercase să caute din nou cu privirea silueta înaltă și grăbită, dorindu-și cu dorul morții ca strigătul să-l ajungă
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
pe-o servietă veche și dragă. Apoi intrase total în acțiunea filmului: personajul înainta printr-o pădure, urmărit din umbră de criminal. Era liniște și tensiune maximă. Cristian încerca să antici, pe următoarea mișcare, când pe fereastra deschisă năvăliseră fără veste cele 8 sunet rătăcitoare. Erau transparente și alunecoase ca niște fiole de gheață, rostogolite una după alta pe covorașul din fața fotoliului, iar numele se legase elastic, într-un glas bine știut: Cristiaaan! Vedea penultimul sunet vibrând și multiplicându-se și
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
Ilie Constantin Vendredi, 13 aout 2000 Sponsa mi-a telefonat pentru a-mi da vești teribile: a fost operată de un cancer la sâni; urmau patru ședințe de chimioterapie, apoi de iradiere. A fost perfect tratată la Saint-Cloud. Iar acum ea are griji pentru Quarta și Marie, când vor fi mari. Mama ei a suferit
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
la Caransebeș!). Încă din primele mele zile pariziene, în ianuarie 1974, ne-am întâlnit împreună cu alți români într-o cafenea din piața Trocadéro. Ne-am frecventat pe cât puteam, fiecare cu grijile sale. Acum, în anul 2000, Alain mi-a dat vestea că va deveni tată pentru a treia oară, adăugând: "E puțin, pe lângă cele cinci odrasle ale tale. M-ar mira să te ajung și întrec, mais sait-on jamais!" Vineri, 13 aprilie 2001 Acum două luni, în ziua de 10 februarie
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
calculată -, cu oarecare mulțumiri pentru contribuția avută până atunci. Imixtiunea brutală a lumii reale în universul nostru fantast și fericit a fost un duș rece, care până la urmă chiar m-a trezit. Mai ales că, total neprevăzut. I-am înpărtășit vestea cea proastă Betinei și i-am cerut - e drept că, datorită înțelegerii ce mi se părea că există între noi, a acordului perfect dintre sufletele noastre, mai curând din priviri - un time-out, pentru a mă putea concentra, a-mi aduna
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
Cătăline, sub rază blândă a luceferilor. Lângă teiul înmiresmat, voi plantă un cireș negru, plin de “taine coapte”, iar ca sa il străjuiesc de furi, voi pune pe langă gard câțiva plopi fără soț, a căror tânguire îmi va da de veste. Voi adaugă grădinii mele cu copaci și-un grațios măceș, ce, desi singuratic, vă încântă privirea cu valsul rozelor sale în ceasurile parfumate de seară. Și pentru că înmiresmarea văzduhului să fie deplină, am să plantez și un zarzăr înflorit, “fraged
Livada. In: Editura Destine Literare by Eliza Ghinea () [Corola-journal/Science/76_a_312]
-
Scrutând viitorul Și dintro dată m-am trezit Îmbrăcată În realitatea prozaică Și prozodică a cotidianului. Am Înghițit ca pe o avalanșă Veștile matinale Sperând că, mai târziu, le voi repera Și reorganiza În liniștea Unei după-amiezi meritate. Dar nu am avut timp De atâta confort neuronal Deoarece pleiada Înrâurită De truisme și evenimente Suburban convingătoare A luat locul ce speram să-l
Editura Destine Literare by Ioana Gherman () [Corola-journal/Science/76_a_315]
-
A oștilor, solemn s-a-mpresurat Când sângele porni să curgă gârlă Din animalele jertfite ritual Și În gâtlejul sorților le-asvârlă Spre saturarea zeului Baal. Apoi, gândind cu toții că aceste Au fost primite, sfat ținu cu-ai săi Și oștilor dădu cucernic veste Că drumu-i liber : peste munți și văi. METOPĂ VI Căruțele cu bruma de avere Turme de oi, cirezi cu ochiul blând, Femei cu prunci, bătrâni și copilandri Lăsându-și vetrele de piatră fumegând, În codrii deși din munți prăpăstioși Ca
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
a fost sancționată și mutată disciplinar la o altă creșă. Nu i-a picat bine, mai ales că din salariul ei, oricum mic, mai trebuia să și plătească o navetă zilnică și extenuantă. Am lăcrimat pe ascuns când am auzit vestea, Însă am Înțeles că și eu am să fiu mutată tot disciplinar, Într-un cămin În care “am să mă Învăț minte“, nu m-am putut abține și am plâns. Una dintre Îngrijitoarele de serviciu m-a plesnit cu un
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
taină, n-avem cum le proba. Știm, Însă, că Veronica Micle mai avea două locuri, două case unde se retrăgea una numai a ei, la Târgu Neamț, și alta a familiei, la Ungheni, lângă Iași. Aici, la Ungheni, a primit vestea că soțul ei este pe moarte. Casa din Târgu Neamț, apoi, o va ceda Mânăstirii Văratic la 16 octombrie 1886 (câteva săptămâni Înainte ca Eminescu să fie adus la bolnița mânăstirească din același târg). Ca tânără boieroaică moldavă soția Rectorului
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Dincolo”. „Dincolo” Înseamnă penru ei, și pentru aproape Întreaga națiune, America, Țara tuturor posibilităților, ce atrage prin pseudostrălucirea de gheață și prin frumusețea Înșelătoare. Protagonistul cărții este Marius Albu, un român americanizat, devenit om de succes. Într-o zi primește vestea că trebuie să se reîntoarcă În Țara natală pentru a discuta afaceri cu oficialii statului. Acesta reprezintă Începutul sfârșitului.Reîntoarcerea În România reînvie amintiri neplăcute, de mult uitate, Îngropate În desișul minții și Îl atrage Într-un vortex de Întâmplări
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
la concediu pentru a pregăti cele 33 de lucrări noi ce le voi dirija în noul saison <<Elgar, Walton, Saint-Saëns (III și ÎI), Chausson, Mahler VIII, ÎI, Bruckner ÎI, VIII, IX, Respighi, Boulez, Webern, Piston, Falla, Dallapiccola etc. etc. Aștept vești încurajatoare din partea ta, urându-ți o mare doză de optimism, la care ai din plin dreptul. Cu drag, Coști O noapte furtunoasa (Opera bufa în 2 acte), cu durata aproximativa de 45 de minute, terminată în 1934, refăcuta în 1950
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
o luăm da capo. Despre isprăvile mele, proiecte și realizări, consultă te rog pe Lizette. Te rog acum din tot sufletul, mai scrie-mi, n’ai idee ce bucurie e pentru mine, care sunt astăzi atât de stingher, să primesc vești de la acei cari îmi sunt dragi. Te îmbrățișez, bătrâne tovarăș de bucurii și necazuri - să nu înțelegi cuvântul „bătrân” greșit cumva! - și îți doresc numai bine. În veche prietenie al tău Ionel Autor: Ionel Perlea Limba română Destinatar: Nicolae Lubomirov
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
română Destinatar: Nicolae Lubomirov Scrisoare (copie) Locul și data: [Milano] 3 Feb. 1947 Colecția Viorel Cosma Scumpe Lubache, mulțumiri pentru scrisoarea parvenită mie prin Scala, care mi-a făcut atâta bucurie. Și eu, la rândul meu, îți pot anunța marea veste, că triumful meu de la Scala, zilele trecute întrece tot ce am realizat până acum și toate așteptările mele. Din capul locului, pot să-ți confirm lucrul pe care îl doreai atât: am dirijat în picioare și bineînțeles fără partitură. Dar
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
care se scrie: Vă felicit căci Verdi mi-a scris în urmă cu două săptămani că, în sfârșit, ați găsit ceea ce căutați de trei ani, un adevărat maestro tânăr, pe nume Puccini care, se pare, are calități cu totul deosebite. Veștile despre noile opere ale lui G. Puccini circulau, și ajungeau adesea și la urechile maestrului și datorită cântăreților care interpretau atât roluri verdiene cât și roluri pucciniene. În seara premierei operei Edgar, în 1889 la Scala din Milano, pe scenă
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
și care este motivația. S-a redus cumva schema Serviciului? Mi-a răspuns că nu s-a redus schema, dar s-a stabilit să fie îndepărtați o parte dintre ofițerii care au activat și anterior anului 1990. Este evident că vestea s-a răspândit imediat în sistem și nu a fost nicidecum de natură să stimuleze implicarea ofițerilor de informații în activitatea specifică unei asemenea instituții. După doi ani de la înființarea prin lege a Serviciului Român de Informații, am constatat că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
zile și nopți fără odihnă dar, ceva tainic mă chema înapoi în țară... Primul lucru pe care l-am aflat, când am ajuns seara în Urziceni, la hanul ținut de Titel Călinescu de la Plopi, (acum o ruină!), a fost teribila veste: accidentul mortal de mașină petrecut cu o seară înainte la Coșereni, în care au pierit cei doi soți dragi inimii mele, cele două privighetori ale sufletului românesc, pe care eu îi căutam zadarnic prin Chișinău... Atunci am înțeles de ce o
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
milioane de vizitatori, se poate spune că jurnalismul este mai liber și mai deschis ca niciodată. La prima vedere, este un plus imens pentru circulația informației (dacă ne gândim doar la faptul că a fost nevoie de o săptămână pentru ca vestea victoriei de la Waterloo să ajungă la Londra...). În același timp, însă, este și o capcană deontologică. Lipsa supravegherii editoriale poate duce la derapaje și la pierderi de credibilitate, cu consecințe incalculabile pe termen lung. Pe cât este de firesc ca exprimarea
Jurnalismul şi blogul – separate, dar împreună [Corola-blog/BlogPost/93844_a_95136]
-
care să însoțească textele acide ale lui Eminescu în ziarul Timpul, dar și desene făcute de anonimi ai momentului care le-au publicat în diverse ziare și reviste. În tot acest context controversat, alambicat și dezorientat, pică, asemenea unui trăsnet, vestea că Eminescu a înnebunit. Doar că știrea apare în ziarul Românul, care era oficiosul guvernului, de fapt, al aripii lui Rosetti din Partidul Liberal. La două zile după această veste, chiar ziarul Timpul unde lucra Eminescu însuși, anunță acest lucru
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
acest context controversat, alambicat și dezorientat, pică, asemenea unui trăsnet, vestea că Eminescu a înnebunit. Doar că știrea apare în ziarul Românul, care era oficiosul guvernului, de fapt, al aripii lui Rosetti din Partidul Liberal. La două zile după această veste, chiar ziarul Timpul unde lucra Eminescu însuși, anunță acest lucru: ,,unul dintre redactorii acestei foi, D. Mihail Eminescu, a încetat a mai lua parte la redacție, atins fiind în mod subit de o boală gravă...’’, deci se anunță întâi demiterea
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]