185 matches
-
arătară a fi mai mult decât impresionați de tot ce li se oferea privirilor, dar mai ales de faptul că Vișinel se mișca dezinvolt în acest mediu. Bulibașa nu-și mai încăpea în piele de bucurie, lăudându-l mereu pe Vișinel ca pe un fiu demn al șatrei, neuitând să amintească faptul că, botezându-l a doua oară, i-a întărit trupul, l-a scăpat de boli. - Acum, continuă el, vedeți ce bărbat zdravăn a fost zidit! A zăbovit un timp
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
că alegându-și drept soție pe Voica arată că este un om bine clădit în toate cele bărbătești. Bucatele, rachiul tare, vinul din podgorii renumite, curgeau fără întrerupere ca pe tobogan. La masa mare, mirii erau flancați de părinții lui Vișinel: Rafira și Lisandru, Ina și Alex, și Vijelie și Zița (părinții Voicăi), toți formând un grup compact dominat de personalitatea recunoscută a starostelui, bulibașa Iorgu Stănescu. Bucuria umplu lunca de muzica evenimentului, trăită din plin de întreaga etnie a țiganilor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se încinseseră spiritele, vinul și rachiul tare având rolul lor, erau toate șansele ca petrecerea să se desfășoare de-a lungul săptămânii ce începea. Nuntașii petreceau, se veseleau, îmbrăcându-i pe protagoniști în hainele fericirii începutului de viață nouă. Deodată, Vișinel se ridică de la masă și o îndemnă și pe Voica să-l urmeze. Ina reuși să-l rețină câteva clipe și să-l întrebe: - Ești fericit, Vișinel!? În ochii ei se deslușeau câteva lacrimi gata-gata de a-i deconspira emoția
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
veseleau, îmbrăcându-i pe protagoniști în hainele fericirii începutului de viață nouă. Deodată, Vișinel se ridică de la masă și o îndemnă și pe Voica să-l urmeze. Ina reuși să-l rețină câteva clipe și să-l întrebe: - Ești fericit, Vișinel!? În ochii ei se deslușeau câteva lacrimi gata-gata de a-i deconspira emoția de care era cuprinsă. - Sunt, mamă, sunt foarte fericit! La auzul acestui cuvânt, cel mai scump și mai dulce de pe pământ, pe care Vișinel îl pronunțase acum
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
întrebe: - Ești fericit, Vișinel!? În ochii ei se deslușeau câteva lacrimi gata-gata de a-i deconspira emoția de care era cuprinsă. - Sunt, mamă, sunt foarte fericit! La auzul acestui cuvânt, cel mai scump și mai dulce de pe pământ, pe care Vișinel îl pronunțase acum cu o nuanță în care se aflau inflexiuni inedite, lacrimile agățate cu firele nevăzute ale unor dorințe de bine pentru fiul ei, niciodată apuse, se rostogoliră pe obrajii arși de acea clipă, o clipă fără egal. Vișinel
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Vișinel îl pronunțase acum cu o nuanță în care se aflau inflexiuni inedite, lacrimile agățate cu firele nevăzute ale unor dorințe de bine pentru fiul ei, niciodată apuse, se rostogoliră pe obrajii arși de acea clipă, o clipă fără egal. Vișinel se apropie mai mult de grupul părinților, deschise larg mâinile ca două aripi cuprinzând cât putu mai mult pe ocrotitorii săi, vădit pregătit să le destăinuie un gând îndelung tăinuit: - Mama Rafira spune că sunt al ei, mama Ina spune
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mâna, gest urmat și de mireasă și, cerându-i Voicăi să-l urmeze, porni spre ieșirea din spațiul nunții, depărtându-se de vatra unde șatra se așezase în urmă cu câteva săptămâni. * Un timp, Ina și Alex îl urmăriră pe Vișinel cum se îndepărta încet, încet, învăluit în ceața serii, ținând-o atât de aproape de Voica, încât se putea intui că de fapt, ei doi sunt o singură ființă. Ina se străduia să înțeleagă, să treacă peste această clipă fatidică. Știa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
asemenea moment, îl aștepta cu înfrigurare și îl dorea să fie cât mai departe. Ar fi vrut să dea înapoi timpul cu un an, o lună, o zi măcar pentru că nu avusese destulă vreme să se umple de ființa lui Vișinel, de ochii lui vii, purtători de tainice lumini, în care apărea chipul ei ca într-o oglindă. Privirea i se încețoșă, ochii i se umeziră urmărind chipurile celor doi care, cu fiecare clipă ce trecea, deveneau, din ce în ce
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
putea da glas multor porniri sufletești, mai pline de substanță, încărcate de sensuri, împovărate de sentimente însoțite de enigmatice tăceri. Călătoreau pe un drum fantasmagoric. Tinerețea refuză întotdeauna orice, în afara viselor frumoase, pentru că ea nu cunoaște nici un fel de obstacole. Vișinel o ținea pe Voica strâns, aproape de el, de teamă să nu i-o fure noaptea. Orașul, care li se păruse nu demult foarte aproape, fugise departe, șatra se scufundase undeva în adâncuri. Numai ei doi planau deasupra unei lunci pline
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se scufundase undeva în adâncuri. Numai ei doi planau deasupra unei lunci pline de ierburi, de tufișuri și flori nemuritoare ce îmbătau împrejurimile cu mirosurile lor tari. În afară de ei, lumea nu mai exista. Aveau impresie că se aflau în paradis. Vișinel o luă în brațe pe Voica, o sărută prelung. Deși nu-și potolise setea și ar fi vrut ca acest sărut să țină până în zorii zilei, lăsă ființa dragă încet, pe pământ, cu grijă ca pe un bibelou de preț
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]