4,489 matches
-
a fost o operă comandată. Urma să scrie și un al doilea volum, care a rămas doar o bună intenție. în epocă, a existat ceea ce s-a numit "Complexul Preda", despre care vorbește, în cartea lui de memorii Galeria cu viță nobilă, C. }oiu. Competitorii erau Petru Dumitriu, Eugen Barbu, Marin Preda, ultimul dovedindu-se cel mai rezistent ca valoare. Evocările sunt romanești, comentatorul reținând în primul rând figura lui Lucian Blaga, îndrăgostit de o fată din Urziceni, orașul de baștină
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
vin, aprinderea focurilor prin curți și grădini, purificarea oamenilor și animalelor prin stropirea cu apă sfințită, bătutul pământului cu maiurile pentru alungarea frigului și scoaterea căldurii, aflarea norocului în noul an prin prepararea turtei de măcinici, tăierea primelor corzi de viță de vie. Obiceiul de a se bea, în această zi, 40 de pahare cu vin roșu este o reminiscență a unor vechi practici păgâne din antichitate. Oamenii credeau că vinul băut de Măcinici se transformă de-a lungul anului în
9 martie - Sfinţii 40 de mucenici. Istorie şi obiceiuri care marcheză trecerea de la iarnă la primăvară () [Corola-journal/Journalistic/70550_a_71875]
-
ora 21 va începe recitalul Adrianei Antoni. Seara se va încheia cu foc de artificii la ora 23. Programul de luni, 1 mai, începe la ora 17 și va fi susținut de Ansamblul „Semenicul“ din Reșița (cu Ramona și Petrică Vița), Ansamblul de cântece și dansuri din Veliko Gradiște, Rodica Olaru (de la ora 19), formația Haiducii (de la ora 21), urmată de grupul Compact și apoi Adi de la Vâlcea. În încheiere este anunțat un nou foc de artificii. TH. TUDOR „Gardenia“ și
Agenda2006-17-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284929_a_286258]
-
una dintre puținele încercări de a sonda terenul generos al literaturii românești a vinului, publicată acum câțiva ani. Istoric al literaturii române vechi, între altele, Răzvan Voncu pornește să exploreze metodic domeniul și ajunge astfel să documenteze nu numai vechimea viței pe meleagurile noastre, ci și vechimea legăturii sale simbolice cu practicile cultice creștine în aceste locuri. Lăsând la o parte respingerea tezei - cu o mare priză la consumatorii actuali de vin - că Burebista ar fi desființat culturile de viță din
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
vechimea viței pe meleagurile noastre, ci și vechimea legăturii sale simbolice cu practicile cultice creștine în aceste locuri. Lăsând la o parte respingerea tezei - cu o mare priză la consumatorii actuali de vin - că Burebista ar fi desființat culturile de viță din regatul său (inexplicabil de ce mai multe restaurante au adoptat acest nume ca simbol), primele capitole ale cărții se constituie deci într-o examinare riguroasă a surselor care atestă (și) această cultură la Dunărea de Jos. Cea mai veche atestare
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
nu fără consecințe asupra felului în care aceasta poate fi înțeleasă, inclusiv despre relativa lor discreție asupra subiectului (autorul îi zice, potrivit cu tema, abstinență) la poeți ca Heliade Rădulescu, Alecsandri, Macedonski, sau neașteptata explozie de vitalism al cărui semn este vița, strugurele, vinul, la Fundoianu, într-o serie de poezii citate (p.296 etc.) și în altele încă, în care se evidențiază rolul augural al vinului („Bea vinul! Cine știe pământul cu noroc?/ Cine citește-n stele și-n zodiac ca
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
încă, în care se evidențiază rolul augural al vinului („Bea vinul! Cine știe pământul cu noroc?/ Cine citește-n stele și-n zodiac ca-n carte?”) etc. Apropiată de suferința erotică, topirea sentimentelor într-o poezie a toamnei colorată cu vițele roșii ale lui Blaga îi apropie în chip neașteptat pe cei doi poeți, într-o nișă de exuberanță melancolică. Problema acestei alegeri, pariul monografiei lui Răzvan Voncu, nu este însă atât istoria temei într-o literatură în care vinul a
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
are cu cine se lăuda, Leonida se alipește unei familii politice și „se scoate” (sic!) ca republican cu „răposata dumneaei, nevasta mea dintâi”. Oameni cu trecut subțire și origine modestă, personajele lui Caragiale fac orice ca să pară vechi. Și de viță. Dacă familia trecută e sublimă, nu același lucru se poate spune despre legăturile de sânge sau prin alianță ale prezentului. Dimpotrivă, în esența ei de loc al încrederii și al sincerității, familia pare să lipsească cu desăvârșire. De la apropourile din
Familii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4339_a_5664]
-
aș simți că pierd ceva esențial. Cu cîteva zile în urmă, am intrat în magazinul „Pagro” din apropiere și mi-am cumpărat hîrtie de desen și pixuri cu vîrf ceramic. Poate niște crochiuri cu clădiri medievale și dealuri acoperite cu viță de vie. Crochiuri, pe dracu’?! Prefer să mă prefac că am treabă, să pîndesc o întîmplare oricît de minoră care să mă scoată din această stare morne. Morozitate, aș putea spune cu un cuvînt prețios. În general, aici sufăr de
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
Nicolae Dudescu se află pe fundul unei depresiuni, la capătul unei străduțe de un kilometru coborînd în pantă, străjuită de case și vile boierești vechi de o sută de ani, cu două și trei etaje - ziduri împînzite de iederă și viță sălbatică, terase umbrite de brazi și frunzișuri de platani seculari, cu trunchiuri pătate de hărți de coajă gri-verzulii, curți cu pajiști și fundături cotropite de buruieni viguroase, boscheți tunși în chip de gard viu, bănci și mese de lemn geluit
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
în dinți și a publicat aproape simultan un mic studiu despre Arghezi, o culegere de eseuri critice și două de povestiri. În anii 1950, Constantin Țoiu stiliza traduceri la singura editură din țară. Adevăratul lui debut îl reprezintă Galeria cu viță sălbatică din 1976, când autorul avea 53 de ani, care a impus un romancier de primă mână, făcând uitate un roman și un volum de povestiri destul de stângace atât literar, cât și ideologic de la finele deceniului precedent. Debuturile întârziate i-
Morții noștri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4262_a_5587]
-
Totuși cercetările continuă, pentru optimizarea parametrilor tehnologici și tehnico-economici de aplicare a energiilor neconvenționale, produse din biomasa realizată în agricultură. Unii specialiști formulează părerea, potrivit căreia biomasa provenită de la produsele agricole secundare (paie, coceni, vrejuri, crengi din livezi, coarde de viță de vie etc), care rămân după strângerea recoltelor sau din procesul de producție agricolă, ar corespunde utilizării ca materie primă pentru producerea de celuloză, utilizabilă sub formă de combustibil nepoluant, din care doar o parte, până la 10 %, ar putea asigura
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
lume. Dezvoltarea turismului în această zonă va trebui făcută însă, prin reglementări stricte, doar în limitele capacității de suport ecologic. Știați că... Hasmacul este o formațiune vegetală, cu caracteristici subtropicale, alcătuită din plopi, ulmi, stejari, arbuști și plante agățătoare precum vița sălbatică, iedera, carpenul și o liană (Periploca graeca)? Tisa (Taxus baccata) este un conifer deosebit de rar și foarte căutat pentru lemnul său tare și frumos colorat? Cunoscut și ca „arborele de fier” al Carpaților, tisa a constituit, în trecut, materia
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
brâu. Dintre bucatele nelipsite la sărbătorile de iarnă amintim: plăcinta cu brânză, cârnații, caltaboșul, toba și răcitura, iar în zilele de Paște ori la hramuri sunt preparați cozonacii, colacii împletiți, pilaful și nelipsitele sărmăluțe, în foi de varză și de viță de vie. Aceste mâncăruri sunt udate cu vinuri aromate, mult apreciate în întreaga țară, precum Tămâioasa Românească, Galbenă de Odobești, Busuioacă de Bohotin, Frâncușă și Grasă de Cotnari. Situată în sud-estul țării, într-un climat mai uscat, dar favorizată de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Maria Goroaie, iar pe nevastă-sa a uscat-o în bătaie până a băgat-o în mormânt. S-a recăsătorit cu Maria Goroaie și au construit o nouă casă în vârful dealului, unde avea teren mai mult și avea și viță de vie. Cea de a două casă se află în capul drumului ce coboară prin partea de nord a casei trecând pe lângă fântâna cu colac de piatră și ajunge pe malul pârâului ce desparte satul în două, în lungul lui
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Tripholium repens, Poa pratensis, Poa palustris, Ranunculus repens,Ranunculus sardons, Agrostis stolnifer, Alopecurus pratensis ș.a.) cât și specii de arbori: plop (Populus tremula), salcie (Salix fragilis), ulm. Tot aici crește și curpenul de pădure (Clematis vitalba), hameiul (Humulus lupulus) și vița sălbatică (vitis silvestris). În locurile mlăștinoase, pe suprafețele ocupate temporar sau permanent de bălți, cresc rogozul (Carex), papura (Typha), stuful (Phragnithes), pipirigul (Scirpus), iarba de baltă (Potamogeton pectinatus), ciulinul de baltă (Trapa natans) ș.a. În locurile unde există sărături se
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
mare nerăbdare. Cum părinții tinerei Letiția se mutaseră cu serviciul la oraș, fiica lor rămăsese În grija bunicilor acolo pe malul Dunării, unde crescuse de mică. Bătrânii țărani gospodari, pescari vechi dar și cu o frumoasă gospodărie, cu animale, cu viță de vie, grădină de zarzavat și multe flori. De plantatul florilor se ocupa Letiția În mod special. Alegea tot ce găsea mai frumos pe la colegele de liceu, păstra semințele și primăvara numai ce vedeai cum răsăreau acele minunății, de care
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
se prefăcuse a căuta prin geantă. Andreea! nu mă face să aprind țigarea...zisese ea zâmbind abia perceptibil. Pe fereastra vagonului tot același peisaj de câmpie cu mici denivelări de teren. Uite că se schimbă peisajul, apar niște dealuri cu viță de vie, sunt cam În ceață, vezi ce frumos este? Întrebase inocentă Andreea. Da, foarte frumos. Dacă anul viitor vom putea merge În concediu, vom merge la munte, Înainte de Începerea școlii. Să vezi câte nuanțe de ruginiu pot exista și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
în poemele mele, nu mai sunt cele strânse, în forme abstracte, cizelate în cristale de vers. În trecerea anilor, am tot adăugat întâmplări! nu mai puteam... aduse la ureche, sa le ascult pulsul, să le eliberez iar de pomi, de vița de vie, de vinul bun pe care nu-l mai pot sorbi, de spicele grâului grele de sămânța mirabilă, să le ascult cântecul de pasăre întrerupt. Mărturisire Ar trebui un duhovnic cu vocea severă și înaltă, să-i spunem ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
declin. Se închina la soare, plantele tresăreau sub pasul ei, ardeau, bărbatul era zeul furtunii, cetatea era puternică sub mâna ei de scântei. Așa s-au născut, sub pânza vrăjită de regi, reginele rare, în belșugul verde al femeilor de viță mare. Așa a venit ea, nepoata mea, cu numele ei, din iubirea încoronată de zei. Niciodată nu am fost atât de obosită, ca o pasăre cu aripa rănită, coborâtă ca un evantai în jurul trupului de alăută, cândva îndrăgită. Privirile îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
și cum am putea observa indivizii Ăindiferent de calitățile sau noncalitățile lor) fără de introspecția prin care se evidențiază caracterele. Plăcerea prozatoarei este să vadă cum scapată sufletul, cum își mărturisește mizeria și suferințele, după ce a făcut totul ca să pară de viță aleasă. În opera sa de început nu există eros, doar erotism, sunt declarații, exteriorizări ale unor stări sufletești inflamate, căci Manuela iubește „donjuani” sau zburători fiind variantă a Penelopei sau Ofeliei, emanatoare ale unor stări nedefinite perpetue. În linii generale
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
descoperit” (fizic și în fața destinului?!), ceea ce l-a determinat să ia o primă măsură: să se ascundă! Abandonează starea de „transparență totală”, scăldatul copilăresc în lumina orbitoare a Paradisului, și caută umbra, obscuritatea „protectoare”. Improvizează o „apărătoare” din frunză de viță! Se înțelege că acest gest nu este decât expresia simbolică pentru un „moment epocal” din existența umanității. Atenție, însă! Frunza era o rezolvare provizorie: pălește, se vestejește și trebuie înlocuită periodic. Omul ieșise din timpul etern, intrând „sub zodia provizoratului
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
prin pedagogie, piesa remarcabilului studiu va avea să fie, fără îndoială, Carta Magna care servește de preludiu. O scrie, de moment, Avito, pentru posteritate, prin intermediul Leositei, planturoasa-bălaie, cu șolduri largi. În ansamblu, este un raport amoros; acolo, precisa frunză de viță, neeludatele nevoi organice, dincolo, psihologia amorului sexual la îndemâna Leonsitelor Carbajosas și posterității care se convertesc în geniul speciei și alte metafizici, mai încolo legea lui Malthus, acolo, tendința sociologică spre monogamie, și dincolo, în sfârșit, problema descendenților. Închegat totul într-
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
rog, ah, ce treceți, vă rog! În aceste cuvinte e totul. Știință pură! Știință? Mai mult, supra știință. Încă ceva mai mult! Ceva mai mult?" Și intră Apolodoro încercând, și încercând să atingă un obraz al fetei, frunză din acea viță de casă, simte băiatul cum îl doboară bătaia inimii când ridică degetele fetei în punctul de atingere, sărutându-i-le îndelung. Dar de unde-i vine această subită rezoluție, deloc pedagogică, deși atât de genială? I se schimbă sângele; schimbare de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
limpezi, cu bourii, cu copii frumoși, cu jocurile și cântecele poporului și cu credința În Dumnezeu. Iar pe masa sultanului au fost aduse bucate care de care mai Îmbietoare: carne de mistreț și de căprior neînțărcat, sarmale cu foi de viță, plăcinte cu brânză, mere domnești. Din beci a fost scos vinul cel mai de soi. Mânca sultajul și Înfuleca, Înfuleca și mânca, parcă temându-se de mare foamente. Venise Însă cu gând rău, căci luase cu el și sabia lui
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]