211 matches
-
ar fi luat, nu numai că nu aduce nici un folos sănătății, dar chiar atacă în mod dezastruos organizmul nostru, distrugând fizicul și intelectul individului pe care îl atinge“. Mai mult, se pare că acum un secol se credea că „acest vițiu pustiitor“ se trasmite pe cale ereditară, iar acțiunea lui e iremediabil catastrofală. N-ar fi lipsit de interes să aflați că luptătorii au început răzbelul împotriva vițiului încă de la 1855, că în mai 1877 a fost înființată „Liga antialcoolică“, condusă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
îl atinge“. Mai mult, se pare că acum un secol se credea că „acest vițiu pustiitor“ se trasmite pe cale ereditară, iar acțiunea lui e iremediabil catastrofală. N-ar fi lipsit de interes să aflați că luptătorii au început răzbelul împotriva vițiului încă de la 1855, că în mai 1877 a fost înființată „Liga antialcoolică“, condusă de A.D. Xenopol, că în 1900 au avut loc „înscrierea în programul școalelor a învățământului antialcoolic obligator, săvârșită de marele dispărut Sp. Haret“ și „înlocuirea prin cafea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
ură ca cea de pe câmpul de luptă! Nimeni nu dorise mai mult ca el pacea și victoria. Pentru că ele aveau să-i asigure din nou liniștea ce-1 mulțumea! Dar cine poate căuta într-o aspirație virtuoasă toate micile ei viții! Acum simțea o gelozie mare pe cei ce se bătuse. Își închipuia că ar fi putut si el face isprăvi. De ce nu? Era impulsiv și prudent, șiret și nepăsător. Avea atribute de erou. Flu-ierînd, ar fi putut comite cine știe ce fapte
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
îl obosea. Conversația Adei îi aduse aminte de fetița aceea pervers^, sora fostei lui logodnice, care fusese pricina rupturii căsătoriei. Se trudi puțin să-și amintească numele ei ciudat: Mika-Le. Ii plăcu răul pe care-1 pricinuise surorii ei numai din vițiu sufletesc, fără amor pentru el. Răutatea era singura simțire ce-1 mai bucura. Nu putea suferi să fie iubit. îi părea că e tentativă de asasinat. Amintirea fetei îi străbătu creierul cu o mică voluptate. Avea un flacon cu picături
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
afla poate ce a devenit acea cantaridă. Cu capul plecat pe umărul stâng, Maxențiu se uită pe sub viziera de lac la Ada, care urmărea atent pasul elastic al murgului, se uită cu o privire louche, ca și cum se dedase la un vițiu ascuns. Părea o mască sarbădă de carnaval, pe care un bețiv nocturn și-a atârnat ironic cascheta și care, ]a lumina caldă a zilei, semăna sinistru cu un om. în traiul totdeauna sobru al prințului Maxențiu, căsătoria cu bruna Ada
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
obrajii și-1 făcea hidos; le ținea acolo mult "pînă se încălzesc", zicea, și uneori cobora fără voie din pat, așa, în cămașă, aproape gol, oribil, uitîndu-se în oglindă, plăcîndu-i vedenia trupului nemernic. își iubea mizeria, așa cum alții își iubesc vițiul, cu voluptate și cu rușine. Epoca de criză trecuse. Urma convalescența foarte lungă și serioasă din cauza accidentelor mereu posibile. Maxențiu nu mai avea acum micile voluptăți vulgare ale boalei și căuta alte distracții, tot exterioare. Părăsise de tot călătoriile în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cea rudimentară nu-ți dezvolta indignări, iar Rim îți da nemulțumire mai mult prin persoana lui. Animal de o speță intermediară între genul feroce și cel domestic, 245 având dinții unora și esofagul celorlalte dobitoace, fără un instinct pronunțat al vițiului, fără curaj în imoralitate, dar repulsiv și răutăcios. Totuși doctorul Rim nu cunoștea secretul Linei. Nory asigurase pe Mini de acest lucru . Doctorul Rim nu știa, deci continua ... Și dacă ar fi știut? Lui Mini îi era mereu frică, o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
bănuitoare. Nu, dragul meu, nu. M-am exilat și atâta tot. Aerul de aicea Îmi priește, sunt mulțumit cu ai mei, și nu am ce căuta Într-o țară unde lingușirea și hoția sunt virtuți, iară munca și talentul sunt viții demne de compătimit”. Autoexilul a avut loc ca urmare a unui proces, intrat În istoria literară sub numele Caion. Caragiale a intentat un proces În anul 1902 În urma acuzației de plagiat adusă de Caion, alias Constantin Alexandru Ionescu. Caion a
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
blană frumoasă la gât. S-a urcat într-un automobil larg, al cărui șofer îi făcuse un semn masonic. Mi s-a spus că e clienta de noapte a unor localuri frecventate de străini, unde băutura, nu amorul, e un vițiu, și reputată prin ținuta ei cochetă și insomnia ei neobosită . . . Fixa așa, nopți după nopți, lichidul galben în paharele mereu umplute!. Cine știe ce capriciu al alcoolului sau ce trădare a somnului îi necinstise odată artificiul orgiilor sterpe. . . Mi-o închipuisem mai
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
poeții vor înțelege, singurii, taina acelui procedeu de "exhauțiune", de epuizare a calităților unei figuri - generoasă și liberă construcție a transcendenței. Lumile matematice sunt vizibil exterioare; numai elanuri somatorii virtuale, acumulări de operații le leagă. Extremele bogății, onoruri, frumuseți și viții atribuite de Matei Caragiale personagiilor sale sunt de aceeași natură cu infinitatea de operații care ne dezleagă de o lume de ființe algebrice, pentru un grad superior de transcendență. În literatură, idealitatea personagiilor se obține printr-un exces de dărnicie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cel mai bine ca om: „Nae Ionescu e un răzvrătit și un revizuitor al ideilor, caracterizărilor și faptelor admise. Acesta e unul din marile mobile de creație ale lui. [...] Lui Nae Ionescu îi place grozav să răstoarne lucrurile. Să arate vițiul sau neexactitatea pozițiilor admise. În mare parte, el și a făcut cariera de gânditor pe această cale. Un curs, un articol de Nae Ionescu sunt în primul rând o operă de revizuire. Nae Ionescu e un foarte nobil subversiv. Așa
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ca și cum adevărurile esențiale se exprimă simplu, fără contorsiuni. Dar în timp ce la Balcic sesizezi în scurt timp toate frumusețile, la Cavarna, în primul moment, nu observi nimic, și numai mai târziu începi să te împregnezi de atmosferă, să capeți parcă un vițiu. Uneori, în mijlocul nopții, am impresia că stau de vorbă cu Dumnezeu. Orice preocupare, cât de, neînsemnată, este aici îndreptățită. Mi-am pierdut o dimineață întreagă ca să culeg scoici; mă bucuram la orice descoperire mai însemnată și mereu alegeam alt amic
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
o mulțime de vibrații cu ocazia unui mort, fie că nu puteam scăpa de aceste obsesii și le spuneam oricui avea răbdarea să mă asculte, fie că aveam perversitatea să-i transmit panica mea, după cum un vițios încearcă să transmită vițiul lui celui mai bun prieten. Ioana se revolta uneori, dar nu mai putea să se dezobicinuiască. O fi acesta unul din motivele care au ținut-o fidelă cel puțin sufletește, în tot timpul despărțirii? Probabil că vina mea mare este
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
au exploatat-o?). - Un om este mai complicat decât îți închipui. Pot subzista în același timp mai multe instincte, unele contrare chiar. - Contradicțiile temperamentului lui André Gide... Când te gândești că Gide a scris atâtea cărți numai ca să-și scuze vițiul. Subtilități se găsesc cu ușurință de un om inteligent, dar reiese o impresie de comod care îmi repugnă. - Este, dragă Ioana, ceea ce susțin eu despre celălalt. - Nu putem începe o discuție generală fără să nu aduci aminte de ceea ce a
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
-o și așa ar rămânea înfățoșările fără de copulare, adică nu s-ar naște nici un județ. Din aceste urmează cumcă județele după cantitate și calitate au 4 forme, adecă 1) sunt județele universal-afirmative; 2) universal negative, d[e] ex[emplu]: Nici un vițiu nu este stimabil; 3) particular-afirmative, d[e] ex[emplu]: Unii români sunt buni patrioți; 4) particular-negative, d[e] ex[emplu]: Unii români nu sunt buni patrioți. PENTRU PUSTIETATE SAU SINGURĂTATE. DIN CUGETĂRILE LUI OXENSTIERNA. TRADUCERE DIN 1750 2307 Fericit acela
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
tradițional, gustul decadent pentru „geniul melancolic” al modernității, sensibilitatea social(ist)ă pentru marginali și dezmoșteniți: „Vagabonzii și cerșetorii defilează, desenați cu o nemaipomenită îndrăzneală și poetizați, în decorul cel mai încîntător; cum zice Vogue: realism liric. Nenorocul, mizeria, lenea, vițiul, alcoolul, totul contribuie la sporirea mulțimei mizerabile și anonime, din care scriitorul își alege pe studentul sărac, pe negustorul falit, pe funcționarul bețiv, pe militarul izgonit sau dezertor și pe femeile de stradă. N-are niciodată intrigă sau acțiune; prinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
teatru, școală, edituri etc.) la vestimentație, de la arhitectură și decorații interioare la coafură și - ei, bine: da - la felul de a face nod cravatei, să fie toate acestea, cum crede (În același spirit conservator) Maiorescu, simple preluări, imitații de suprafață, „vițiu radical”, „neadevăr”, „lustru”, „superficialitate fatală”, „iluzii juvenile”, rod al vanității? Subiect fierbinte, neepuizat nici azi, după atâția ani de la cunoscuta formulare maioresciană. Care Își găsește, de altfel, numeroși precursori, unii provenind chiar din rândul celor ce au adus moda Occidentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
care a militat perseverent, în care a văzut chezășia progresului și a independenței țării, „Sîntem deci o țară agricolă [...] - scria el. Mulți cred că aceasta e foarte bine și că noi trebuie să rămânem așa. Noi credem că [...] aici stă vițiul întregei noastre dezvoltări, pericolul care amenință chiar viața și existența noastră”, căci „a rămânea dedați numai agriculturii [...] este a ne constitui pentru totdeauna robii străinătății”. Dezvăluind urmările nefaste ale neglijării industriei, A. D. Xenopol a oferit și remedii, în care influența
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tărie egală pe cei tineri și pe cei bătrâni, pe cei cari se duc spre a învăța și pe cei cari sau întors spre a aplica învățătura lor.<ref id=”1”>Titu Maiorescu, Opere, I, ed. cit., pp. 159-160.</ref> „Vițiul neadevărului“, stigmatizat de Maiorescu în textul de la 1868, poate fi citit, în cheie liberal conservatoare, ca indiciul insuccesului politicii de adaptare a grefei la solul local. Încă o dată, alternativa junimistă se organizează în jurul unei căi de mijloc, a moderației militante
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
București intră în relații cu o altă femeie lepădată. Erumpe în fine nebunia, dar după câteva luni se mai lumină ceva și numaidecât se înamorează de o engleză. Reîntors în țară, inteligența și voința cu totul stinse, dar „senzualitatea și vițiul se manifestară în el în plină lumină, fără grijă de nimeni și fără rușine. Se ținea după femei ordinare, înșela lumea, fura mici lucruri ca un copil, cerea bani” etc. În urmă, boala-și luă nou avânt și se termină
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fine, la albumul confecționat de Veronica Micle în Mânăstirea Agapia, după moartea poetului, cu poezii de tinerețe de-ale lui dedicate ei poezii care nu se regăsesc în manuscrisele actuale din Biblioteca Academiei. „(Lai Iași, în 1885 1886)...senzualitatea și vițiul se manifestară în el în plină lumină, fără grijă de nimeni și fără rușine. Se ținea după femei ordinare, înșăla lumea, fura mici lucruri ca un copil, cerea bani și, în rare momente lucide, se simțea umilit de ceea ce făcuse
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
47 cm. și se tipărea la Bârlad, la Tipografia lui N. Peiu. Direcor al publicației era învățătorul Gheorghe Arteni. Din cuvânt „Către cititori" semnat de Ioan V. Bălan, președintele Societății, aflăm că publicația își propunea să combată diferitele „boli și viții", să popularizeze „datini strămoșești, portul și limba să fie păstrate cu sfințenie", sfătuindu-i pe agricultori „cum să și muncească pământul mai bine”, cum să-și îngrijească vitele, despre foloasele ce le aduc viermii de mătase, albinele, pomii roditori și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poeții vor înțelege, singurii, taina acelui procedeu de "exhauțiune", de epuizare a calităților unei figuri - generoasă și liberă construcție a transcendenței. Lumile matematice sînt vizibil exterioare; numai elanuri somatorii virtuale, acumulări de operații le leagă. Extremele bogății, onoruri, frumuseți și viții atribuite de Matei Caragiale personagiilor sale sînt de aceeași natură cu infinitatea de operații care ne dezleagă de o lume de ființe algebrice, pentru un grad superior de transcendență. în literatură, idealitatea personagiilor se obține printr-un exces de dărnicie
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
epoci indiscrețiile culese de Saint-Simon din gura lacheilor de la Versailles sau cele văzute de Brantôme prin gaura cheii, sau cele adunate de Proust printre bârfelile, intrigile și vanitățile snobilor și mondenelor din saloanele cu lume obosită de trândăveli și de viții”. Amintirile lui B. vădesc o personalitate iscoditoare, ageră, dotată cu o „curiozitate avidă și malițioasă”, cu „limbă rea”, și „gură spartă”, uneori chiar „nespălată” (unii intimi i-au reproșat că anumite pagini ale sale amintesc de Vitellius), însă nu pătimaș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
infernale autohtone, folosind note ale animalelor celor mai bestiale, taurul, mistrețul, sau mai instabile, ca iapa, dând chip unor simple abstracțiuni ca "spaima" sau atribute ale demonului precum "naiba", ce pierduse în expresii orice înțeles figurativ, aducând în formă înfricoșetoare vițiul lui Setilă, totul într-o procesiune hohotitoare, crunt umoristică și poetică, vis dureros în soiul lui Breughel și Callot: Așa vorbi bătrâna El are cap de taur Și Mihnea tremură; Și gheare de strigoi, Iar naiba, ce fântâna Și coada
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]