434,232 matches
-
urai Biserica și care pedepseai pe tot cel ce-și ducea viața în sfințenie: cum o duci tu acum, după ce ți-ai sfârșit viața? Din ce amar îți este țesută soarta? (Soartă care s-a și văzut în clipele premergătoare vieții tale, când ai căzut dimpreună cu întreaga-ți oaste pe câmpul de luptă din Sciția, făcând de râsul geților mult trâmbițata forță a Romei!). Dar tu, Valeriane, care față de slujitorii lui Dumnezeu ți-ai dat în vileag aceeași sete de
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
vileag relele urmări ale nebuniei, închizându-se între pereții unei case de rând. Or- întreb eu atunci- la ce i-a folosit lui faptul de a fi pornit la luptă împotriva Dumnezeului nostru? Fiindcă- dacă nu mă înșel- tot restul vieții Dioclețian a tremurat de frică să nu moară cumva lovit de trăznet! Poate să o spună Nicomidia; istorisesc și cei ce au fost de față atunci, printre care mă număr și eu însumi! Fiindcă într-adevăr am putut vedea cum
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
de cel mai mărunt zgomot, se văicărea Dioclețian recunoscând că sminteala lui ajunsese să fie cauza tuturor năpastelor ce-l asaltau, de când stârnise la luptă împotriva lui- și de partea drepților- purtarea de grijă a lui Dumnezeu! (Eusebiu de Cezareea, Viața..., Cuvântul lui Constantin către adunarea sfinților, cap. 24, 25, PSB, vol. 14, ...). Dacă gânditorii lumii antice au stăruit disperați în încercarea lor de a ignora sau exclude durerea umană, suveranii despoți au intensificat-o, au preamărit-o. În Vatra lumii
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
-o. În Vatra lumii vechi, durerea a închircit sufletul omului, iar voluptatea l-a caricaturizat. Religiozitatea antică a săltat lumea în golul rece și prăpăstios al durerii și al deșertăciunii. Numai Zamolxianismul pelasg, viu, monoteist, țâșnind ca un torent al vieții, premergător al Creștinismul a păstrat demnitatea umană între virtuțiile ei firești, cardinale, ale trăsăturilor chipului creat, încercând prin suferință, credință și jertfă să restaureze asemănarea și nemurirea prin dragoste după Chipul divin al Atotcreatorului Cosmosului. Zamolxianismul a zămislit în sânul
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
înțeleptului, care înainte de orice este echilibru. Cinicul este un orgolios și de aceea un singularizat între semenii lui. Punctul lui de reazem e în afară; dar nu într-un absolut transcendent, ci în respectul temător al celorlalți. Formula lui de viață nu are valoare circulatorie; nu trebuie să aibă, pentru că satisfacția lui stă tocmai în prestigiu, și nu poate da prestigiu decât tocmai ceea ce nu se poate realiza de toți oamenii. Este prea puțin ca cucerire pozitivă în problematica bucuriei, nu
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
ușor și curat de la legitimul sacrificiu al nemuririi la Creștinismul jertfitor ortodox și mântuitor. Prin Suferința dumnezeiască a lui Iisus Hristos s-a trecut la sublimarea suferinței noastre,a creștinilor ortodocși, care a deschis Calea mântuirii umane. Aceasta era realitatea vieții istorico-religioase în lumea romană în care trăia generalul și viitorul Mare Împărat Dac Constantin. Din acele firi aristocrate, purtătoare de prejudecăți, de superstiții, de ignoranță, de imoralitate, de orgoliu, plini de resentimente păgâne, pătimașe, vrăjmașe, lașe și trădătoare s-au
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
de aceeași vârstă cu el prin puterea lui, s-a apropiat de Dumnezeu, cinstindu-L mai presus de toate cele create și existente: aflându-L a fi Mântuitor și păzitor al împărăției și dătător al tuturor bunătăților. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea 1, cap. 12, în PSB, vol. 14. Ed. I.B.M. al B.O.R., București, 1991, p. 19-20; 69) Referințele oferite de cronicarii și marii istorici creștini ai acelei vremi Socrate, Sozomen, Evgarie, Kedrenos, Teodoret, ne ajută
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
religios, înțelept în probleme legislative, desfășurând o mare lucrare legislativă. Punea preț pe valoarea cercetărilor, a științelor, a artelor și , mai cu seamă a literaturii. Era foarte învățat și foarte cultivat spiritual, apropiat mult de desăvârșirea umană. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin, op. cit., IV, 54) Istoricul Sozomen mărturisește că Împăratul Constantin cel Mare a fost: primul și cel mai important dintre împărați pentru Biserică. Iosif Vrienios, continuă portretul suveranului spunând că: împăratul Constantin cel Mare a fost primul împărat creștin
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
aceea mă voi opri doar la observația pertinentă a istoricului francez Louis-Gaston Boissier, în grandioasa sa lucrare, Sfârșitul păgânismului: Din nefericire, atunci când ne ocupăm de marii bărbați, care au jucat un rol important în istorie, și încercăm să le cercetăm viața și activitatea, rareori suntem satisfăcuți de explicațiile firești. Faptul că oamenii aceștia au ceva diferit față de ceilalți oameni ne face să nu credem că pot să funcționeze ca simplii oameni. Căutăm motive întunecate în spatele chiar și celui mai simplu gest
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Totul începe într-o vară însorită, secetoasă. Pomii aveau o culoare verde deschis, plină de viață, doar câte un tufiș maroniu se mai ivea. Afectat de climă și simțindu-mă ca într-un cuptor, am luat hotărârea de a ieși din casă, până la magazin. În spatele magazinului, există un depozit abandonat, din curiozitate am întrebat vânzătorul, el
Matei Ionescu: Depozitul. Proză scurtă by http://revistaderecenzii.ro/tedi-ionescu-depozitul-proza-scurta/ [Corola-blog/BlogPost/339258_a_340587]
-
02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sub un coviltir de brumă înțărcând a morții sete, odihnește-un chip de mumă prin a humei, negre plete. Iarna, prinsă-n flori de gheață i-a-nflorit pe la ureche, arcuind un fir de viață pe la casa ei, cea veche. Ochii ei, blânde izvoare înecau în streșini, plânsul, tot privind pe geam o floare cu-al său chip sculptat, într-însul. Buzele, poveți de suflet tremurau în adormire, aruncând săgeți de zâmbet fetei dragi spre
OCHII MAMEI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1472806688.html [Corola-blog/BlogPost/381628_a_382957]
-
în streșini, plânsul, tot privind pe geam o floare cu-al său chip sculptat, într-însul. Buzele, poveți de suflet tremurau în adormire, aruncând săgeți de zâmbet fetei dragi spre dăinuire. Iarna, coarnele-și înfipse și-i topi bruma de viață, casa dragă i se stinse de prin ochii mari, de gheață. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: OCHII MAMEI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2072, Anul VI, 02 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate
OCHII MAMEI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1472806688.html [Corola-blog/BlogPost/381628_a_382957]
-
s-a trezit luat în armată. Până acum citise o singură carte, recomandată prin clasa a cincea de un tocilar, Cei trei muschetari. Îi plăcuse foarte mult și o tot povestea mereu dar nu credea că-i va influența vreodată viața. În armată însă după ce a dat câte o damigeană de zaibăr de la bunică-su mai multor factori de decizie a ajuns ajutor de felcer lucru tare bun dacă te gândești că pe vremea aceea soldații se instruiau în cel mai
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
important însă este faptul că, la o adică, nu am auzit de nici un caz în care să moară omu’ de gargară. Deci, ești la adăpost! Mare înțelept nea Dobrică și habar nu avea atunci că vorbele astea îi vor salva viața bietului Verdunel, peste amar de ani. Având parte de o asemenea pregătire ajunsese vestit pentru priceperea sa și, ca să se dea intelectual, mai ales că umbla, așa cum știm, numai în halat alb și cu stetoscopul agățat de gât, a mai
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
așa cum știm, numai în halat alb și cu stetoscopul agățat de gât, a mai citit, noaptea când ceilalți dormeau frânți de muncă: După douăzeci de ani, apoi, prins de vraja poveștilor, Vicontele de Bragellone. Ajunsese să îndrăgească atât de mult viața și personajele din acele vremuri încât, atunci când a terminat armata, deși era foarte mâhnit și conștient că o viață mai bună ca asta nu va mai avea niciodată, s-a hotărât să dea examen la facultatea de istorie. I se
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
frânți de muncă: După douăzeci de ani, apoi, prins de vraja poveștilor, Vicontele de Bragellone. Ajunsese să îndrăgească atât de mult viața și personajele din acele vremuri încât, atunci când a terminat armata, deși era foarte mâhnit și conștient că o viață mai bună ca asta nu va mai avea niciodată, s-a hotărât să dea examen la facultatea de istorie. I se părea că este singura opțiune posibilă, fiindcă, hai, să fim sinceri, din celelalte materii din liceu nu-și mai
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
să se prăbușească destul de inestetic la niște picioare ițite și ele din mormanul de haine aurii. De sub oaie ieși o voce subțire care-i porunci, într-o franceză cam ciudată, să se ridice și să se prezinte. Extrem de uimit, în viața lui nu mai auzise oi vorbind franceza, Verdunel se ridică și privi năuc la ciudățenia din roabă. De sub oaie doi ochi reci îl priveau cu o scârbă infinită. - Frate, am belit-o, gândi el cu o surprinzătore luciditate! Nimerii la
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
luciditate! Nimerii la regele balamucului! Dacă nu sunt atent mă scurtează cu ceva centimetri, că ăștia nu dau socoteală nimănui. Ia să mă adun eu și să intru în jocul lor că altfel m-am ars. Nu mai văd în viața mea Fâlfaniul natal! - Cum te numești și cine ești slugă nevrednică? Scârțâi din nou, destul de sinistru, vocea oii. - Maiestate, numele meu este Verdunel Clisă și sunt profesor-doctor la noi în Băilești. Po-runcă! - Mmm, verdun, verdun, asta nu-i o așezare
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
eviscerat de cornul unui taur. De picioare se apropie grupul de corbi cu priviri de hienă. Doctorii regali... - Ce credeți doctore, mugi stins regalul glas... Curtenii se înviorară. Speranțele măcar ale unei mici biciuiri în piața publică păreau că prind viață. Numai că nu știau cu cine au de-a face! Nici un oltean nu se pierde cu firea atunci când vine vorba să se dea mare. Prin urmare, Verdunel făcu o față de a toate cunoscător, gândi simplu, futu-vă, muma-n cur
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
totuși: - Băi, jidane, tu ești baliga aia de-l văzu pe târța-pârța, hodorogu’ ăla de cumnat al meu!? Având încă mințile slăbite Costel îngăimă, spre bucuria cioclilor de lângă el: - Sunt juvete nu... O nouă palmă, la fel de meseriașă, zdruncină încrederea în viață a sărmanului om și-l convinse că umorul nu era una din virtuțile epocii. - Băi, căcat moale ce ești, eu sunt Prințesă din marea casă a principilor electori ai Bavariei și dacă am nimerit în cloaca asta este pentru că așa
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
vreme chiar și doctorilor regali, consecințele nu se lăsară prea mult așteptate. Prin urmare aceștia fură expediați urgent la închisoare, apoi în colonii spre a mai învăța meserie de la vraci și eventual să-și exprime talentele pe sălbatici a căror viață chiar că nu avea nici o importanță. Ce-i drept nici regele nu a urmat tratamentele propuse de Verdunel și a rămas tot restul vieții infectat cu paraziți intestinali, cu dureri groaznice de la gută, cu dificultăți de a înghiți și puțind
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
a mai învăța meserie de la vraci și eventual să-și exprime talentele pe sălbatici a căror viață chiar că nu avea nici o importanță. Ce-i drept nici regele nu a urmat tratamentele propuse de Verdunel și a rămas tot restul vieții infectat cu paraziți intestinali, cu dureri groaznice de la gută, cu dificultăți de a înghiți și puțind mai ceva decât groapa cu lături a palatului, ceea ce nu l-a împiedicat s-o facă mereu pe Regele Soare. *** Verdunel se trezi într-
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
și la 2400 m altitudine: bune cunoștințe din p.d.v. tehnic; un sistem de navigare foarte performant. - Ce hobby-uri mai ai? Ce-ți place să faci în timpul liber?* - Pentru mine mountain biking-ul nu este un hobby - e un mod de viață! Mă îndrept spre natură...
Interviu cu Dan Spulber by http://www.zilesinopti.ro/articole/1024/interviu-cu-dan-spulber [Corola-blog/BlogPost/96969_a_98261]
-
instrumentiști foarte talentați, care au bucurat auzul multora dintre noi. Având în vedere că trupa și-a exprimat dorința de a se reîntoarce în România, așteptăm cu nerăbdare următorul lor concert și sperăm că va fi mult mai plin de viață!
Maroon 5 @ Piața Constituției [recenzie] by http://www.zilesinopti.ro/articole/12763/maroon-5-piata-constitutiei-recenzie [Corola-blog/BlogPost/100596_a_101888]
-
gându-mi visător... Era trist săracul și plângea-n tăcere. Litere-adunate în palma fanteziei Am așezat în vers, din colț de încăpere. Cuvintele îmi strigă de pe o foaie albă Neliniștea-mi surprinde clipa în zăbavă. Caut disperată ascunsul sens al vieții Viitor trecut, al timpului otravă... Tăcerea s-a întins greoaie pe-a mea pernă De parcă ar fi vrut în locul meu să doarmă. Singurătatea-mi spune cuvânt de alinare Dar sufletu-mi e trist și-n stare de alarmă. Noaptea îmbrăcată
UN LICĂR DE SPERANȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/doina_theiss_1488219541.html [Corola-blog/BlogPost/368776_a_370105]