651 matches
-
prevenire și evitare a situațiilor de risc și în contextul în care agresorul locuiește în aceeași localitate cu victima. IV. Obiective: 1. oferirea de asistență și suport emoțional în vederea diminuării impactului experienței trăite de către D., precum și a depășiri situațiilor de victimizare / revictimizare. 2. construirea unei relații de suport cu D; Atingerea acestui obiectiv presupune menținerea unei legături constante cu minorul prin derularea de întrevederi cu acesta, sub formă de vizite sau convorbiri telefonice. 3. includerea minorului în programe de consiliere psihologică
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
și evitare a situațiilor de risc și în contextul în care agresorul locuiește în aceeași localitate cu victima. IV. Obiective: 1. oferirea de asistență și suport emoțional în vederea diminuării impactului experienței trăite de către A.M.C, precum și a depășiri situațiilor de victimizare / revictimizare. 2. construirea unei relații de suport cu A.M.C; Atingerea acestui obiectiv presupune menținerea unei legături constante cu minora prin derularea de întrevederi cu aceasta, sub formă de vizite sau convorbiri telefonice. 3. includerea minorei în programe de consiliere
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
Un "indicator" sociologic elocvent este "familiarizarea cu gunoiul de lîngă noi", care devine o expresie socială a însușirii nesimțirii publice ca formă de firesc interpersonal într-o societate în care subiectului social nu-i mai rămîne decît soluția derizorie a victimizării. În sfîrșit, un factor relevant care poate circumscrie lămuritor un profil cultural este reprezentat de tiparele de angajare publică, care desemnează tipuri diferite de exprimare comunitară, de la cele angajante, civic-participative, la cele retractile, asistențiale, parohiale (Almond, Verba, 1969/1996). O
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relativizată duritatea simbolică. în schimb, "judecătorii" nord americani calificau un comportament de acest gen drept inacceptabil, ineficient și imoral, și îl sancționau simbolic drastic pe "un asemenea șef". într-o altă cercetare de amploare derulată pe 52 de culturi naționale, victimizarea femeilor era negativ corelată cu egalitatea de gen și cu individualismul și pozitiv cu intensitatea atitudinilor sexiste și acordul tacit pentru "corecțiile corporale aplicate femeilor" (Archer, 2006). O temă studiată de psihologi a fost și cea legată de modul prin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
scurt și țintit>, <din frustrare>, <e nemulțumit că iar "a fost înșelat">, <a căzut pradă "conspirației" (șefului, nevestei, soacrei, masonilor, ungurilor sau tuturor la un loc)>. întrucît <"adevărurile" sale sînt "terfelite">, <nu îi mai rămîne decît afișarea cu năduf a victimizării sale>. De aceea, un asemenea subiect e mereu centrat pe "celălalt" și pe <"lecția" pe care o are de dat "vulgului"> <de la înălțimea staturii sale> simbolice. Cel mai stingher e însă tipul centrat pe sine (12%) <"scuipătorului timid, cu remușcări
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colegilor etc. Fuga de la școală stabilește raporturi de interdeterminare cu alte două conduite de devianță școlară de tip evazionist:absenteismul și abandonul școlar. Fuga de acasă și de la școală reprezintă o conduită gravă, cu un înalt risc delincvențial și de victimizare, nu atât prin ea însăși, cât prin consecințele pe care le antrenează. Astfel, la primul episod evazionist, cei care fug de acasă trăiesc un șoc, speranțele lor de aventură și fericire fiind contrazise de realitate. Cei care fug de acasă
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
către utilizarea lor cu sens sinonim, deși există multe voci care susțin distincția dintre ei. Dan Olweus, cercetător norvegian specializat în studiul agresiunii manifestate de copiii de vârstă școlară, folosește mobbing și bullying cu același sens și definește conceptul în „Victimizarea în rândul copiilor școlari” ca fiind expunerea unei persoane în mod repetat și pe o perioadă îndelungată de timp la acțiuni negative exercitate de una sau mai multe persoane. O acțiune negativă, continuă același cercetător, intervine atunci când o persoană lezează
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
violența fizică. În prezent, majoritatea cercetătorilor europeni și americani folosesc termenul de mobbing, pe când cei englezi preferă termenul de bullying. Literatura mai face referire la acest fenomen și prin termenii de abuz emoțional, violență psihologică, hărțuire morală, psihoteroare, teroare psihologică, victimizare ș.a. Indiferent însă de formulare, hărțuirea psihologică devine tot mai puternic conștientizată și se iau măsuri din ce în ce mai severe pe direcția prevenirii și diminuării efectelor sale. 2.2. Definire După Hadjifotiou (1983, apud Einarsen, 1999, pag. 2), mobbing-ul descrie toate acele
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
plină de ură a unor clerici musulmani din Marea Britanie. Nici una dintre aceste explicații nu este cu adevărat convingătoare. În contextul invaziei din Irak, imamilor radicali le-a fost mai ușor să afirme că toți musulmanii se află sub asediu; dar victimizarea nu reprezintă o scuză morală pentru aruncarea în aer a vagoanelor din metroul londonez. Clericii agresivi care au stârnit viesparul ar trebui să dea socoteală pentru faptele lor, dar asta nu înseamnă că a fost înțelept din partea noastră să le
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
lucru - că însușirea unor scheme mental-comportamentale de agresivitate, încadrate într-un spațiu cognitiv mai complex (credințe și atitudini interconectate, scenarii detaliate), este deci determinată de mediul social și familial în care se naște și crește copilul: privațiunile de tot felul, victimizarea, tratamentul violent din partea părinților, caracterul nesigur, cu găștile de tineri delincvenți, lipsa de suport social e greu să producă indivizi inocenți. Iar ca note comune ale acestor stări sunt sărăcia și lipsa de educație - caracteristici aflate la rândul lor în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au ruginit/ și tăticu', mamă, n-a venit... Șapte lanțuri și-o cătușă/ mă țineau legat de-o ușă/ și de ușă și de pat/ c-așa-am fost eu condamnat". Ideea pedepsei arbitrare și fundamental nedreaptă întărește sentimentul de victimizare, precum și pe cel asociat lui, de răzbunare. În cîntecele carcerale, deținutul cere ajutor pentru pedepsirea procurorilor: "Cînd vii, mamă, joi la mine/ adu un pistol cu tine / un cuțit și un pistol/ să-l omor pe procuror". Gîndul răzbunării se
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
e trimis apoi o perioadă (ce durează, de regulă, mai mult de 21 de zile, cît e legal) la carantină pentru a se acomoda cu viața de detenție. Șocul e mare și aici: insomnii, plînsete, dezorientare, slăbire, apoi sentimentul de victimizare, de culpabilitate, nesiguranța și așteptarea pînă la intrarea în colectiv. Destul de repede, dezamăgirea ia locul disperării. Părăsit de familie, jefuit de bunurile personale de către ceilalți deținuți mai vechi, obligat să ia contact cu mentalități și stiluri de viață greu de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care romanul psiho-biografic urmărește să scoată În evidență tocmai evenimentele dureroase ale vieții, traumatismele, situațiile frustrante, carențele și castrările individuale, eșecurile persoanei. În aceste situații, Eul personal manifestă serioase forme de regresiune. Cea mai generală dintre acestea este cea de victimizare a persoanei. Ne aflăm În fața a două modele biografice: romanul apoteotic și romanul victimizant. Romanul apoteotic pune În valoare, printr-o exagerare fantasmatică, Eul personal al unui individ, cu valoare compensatoare a orgoliului acestuia. Romanul victimizant este cel care prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai mare), nici ceea ce a înțeles Heineman prin acest termen (comportamentele agresive ale unui grup redus de copii orientate împotriva altuia singur). Leymann se apropie mai degrabă de concepția lui Dan Olweus (1993), care a studiat fenomenele apărute în contextul victimizării copiilor școlari și pe care el le numește prin termenul de bullying. După opinia lui Olweus, bullying-ul se referă la acțiunile negative repetate și îndelungat exercitate de o persoană sau mai multe persoane asupra uneia sau altor persoane. Acțiunile negative
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
știu că nota maximă depinde de reproducerea fidelă a cunoștințelor; elevii doresc să ajungă sau să rămână În fruntea ierarhiei clasei la Învățătură. Fuga de acasă și de la școală reprezintă o conduită gravă, cu un Înalt risc delincvențial și de victimizare, nu atât prin ea Însăși, cât prin consecințele pe care le antrenează. Astfel, cei care fug de acasă trăiesc un șoc, speranțele lor de aventură și de fericire fiind contrazise de realitate. Cei care fug de acasă și de la școală
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
voturi suficiente? Proliferarea excesivă a paradoxului netransfigurat este o boală mentală mai veche pe care comunismul a urâțit-o, iar tranziția a cronicizat-o. Un exemplu elocvent preluat dintr-un interviu al lui Andrei Pleșu este cel referitor la vocația victimizării la români. Susținem sus și tare că suntem cei mai tari și cei mai mari, dar ne asumăm conștient rolul marginalului, exclusului, damnatului. Al victimei unui malefic complot național sau mondial, după caz. Victimizarea poate, uneori, funcționa ca o credibilă
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Pleșu este cel referitor la vocația victimizării la români. Susținem sus și tare că suntem cei mai tari și cei mai mari, dar ne asumăm conștient rolul marginalului, exclusului, damnatului. Al victimei unui malefic complot național sau mondial, după caz. Victimizarea poate, uneori, funcționa ca o credibilă scuză a ratării, după cum spune Andrei Pleșu. Alteori este banalul subterfugiu al înhățării unor bani de la stat. Lista motivațiilor poate continua. Am să închei cu un exemplu de incontestabilă actualitate inspirat tot de un
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
mod discutabil asociate doar cu universul feminin, pe agenda de politică externă și pe cea internațională (de exemplu, problema imigrantelor, a refugiatelor, munca la negru și traficul de carne vie, violența împotriva femeilor pe plan internațional, cercetarea teoretică și incriminarea victimizării în masă a femeilor, în timpul conflictelor ș.a.). Feminismul marxist se înscrie în a doua etapă de teoretizare menționată în introducerea acestui capitol, genul ca punct de sprijin pentru critica teoriilor și practicilor internaționale consacrate. Caracteristică feminismului marxist este înțelegerea relațiilor
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
precis prin celebrarea morții unui „țap ispășitor”. Încărcat cu vinovăție imaginară, obiectul expiator trebuie să moară, pentru a tăinui originea conflictului colectiv. Jertfa violentă capătă astfel un halou sacru, întrucât societatea s-a eliberat de violență. René Girard identifică mecanismul victimizării în toate religiile arhaice, pe care le analizează în contrast cu tradiția iudeo-creștină. Scripturile, în opinia sa, dezvăluie procesul de culpabilizare arbitrară a inocenței și atacă frontal psihologia rivalității mimetice. Murind pe cruce, Iisus înăbușă pulsiunea de răzbunare și anihilează circuitul vicios
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
care se stabilesc între victima și agresor în cadrul complexului criminogen.Victimologia este un complex relatțional, având o delimitare ce operează în cadrul raportului dintre o formă de agresiune și efectul consecințelor acesteia, confirmate de existența unei victime și a situației de victimizare a ei. Dintre numeroasele aspecte ce țin de relația agresor-victimă, cel mai pregnant ar fi faptul dacă victimele pot sau nu să împartă într-o anumită măsură responsabilitatea cu agresorii ce comit acte împotriva lor. Conceptul actual al victimologiei se
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
fi gradul de protecție și asigurare a copiilor, adolescenților, vârstnicilor, persoanelor cu necesități speciale, al femeilor, toxicomanilor, etc. Termenul de "risc victimal" a fost introdus în literatura de specialitate de către Z.P. SEPAROVIC, care susține că termenii de victimă sși victimizare se referă la un fenomen social iar acești doi termeni interferează în "riscul victimal". Cercetarea sistematică și interdisciplinara a riscului victimal necesită cuprinderea unui adevărat evantai informațional, din care nu trebuie să lipsească: motivele, nivelul de cultură, instrucție și educație
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
a lui Stephen Schafer (1977) care utilizează drept criteriu gradul de participare și de răspundere al victimei. El diferențiază șapte categorii de victime, după cum urmează : 1. Victime incidentale întâlnirea victimei cu agresorul este întâmplătoare; 2. Victime provocatoare cele care anterior victimizării, în mod conștient sau inconștient, au adus un prejudiciu agresorului; 3. Victime precipitante care prin condiția lor influiențează agresorul, fără a exista între ei nici o legătură prealabilă; 4. Victime biologic deficitare persoane cu slăbiciuni fizice sau psihice, aici intrând și
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
individuală, de grup, de familie, consiliere pastorala, antrenament în rezolvarea conflictelor și a controlului furiei. În cazurile în care, după asistență imediată de urgență, pacienții au beneficiat ulterior de serviciile speciale, s-a constatat reducerea simțitoare a evoluției procesului de victimizare. Cele mai frecvente servicii solicitate au fost grupurile de sprijin pentru viol și al femeii bătute. Obiectivul principal al acestor servicii a fost reducerea violenței intenționale. După asistență victimelor violenței interpersonale, acestea au fost orientate către agenții și programe specializate
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
fost reducerea violenței intenționale. După asistență victimelor violenței interpersonale, acestea au fost orientate către agenții și programe specializate. Statisticele oferite de aceste servicii dau magnitudinea violenței în societate, fiind de un real interes în asistență victimelor violenței interpersonale și prevenirea victimizării ulterioare. V. Protecția împotriva victimizării. Măsurile care trebuiesc luate în vederea prevenirii riscurilor victimale pot fi clasificate în : 1. Măsuri de protecție socială sunt acțiuni de anticipare și prevenire a comportamentelor agresive și violențe, cu aplicare promptă și eficiența; acestea revenind
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
asistență victimelor violenței interpersonale, acestea au fost orientate către agenții și programe specializate. Statisticele oferite de aceste servicii dau magnitudinea violenței în societate, fiind de un real interes în asistență victimelor violenței interpersonale și prevenirea victimizării ulterioare. V. Protecția împotriva victimizării. Măsurile care trebuiesc luate în vederea prevenirii riscurilor victimale pot fi clasificate în : 1. Măsuri de protecție socială sunt acțiuni de anticipare și prevenire a comportamentelor agresive și violențe, cu aplicare promptă și eficiența; acestea revenind în special organelor judiciare, organizațiilor
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]