6,727 matches
-
Acasa > Impact > Vocatii > O ALTFEL DE ROMÂNIE Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Articol scris de Radu Vida - iulie 2010 N-aș vrea să mă dau „rotund” și să mă forțez explicând de ce România este văzută în diferite feluri. Asta, când vine vorba despre confrații de pe planetă. Dincolo de subiectivism, obiectivitate, comandă politică și ce mai vreți dumneavoastră, jurnalistul
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355800_a_357129]
-
ne topim rătăciți în livadă” (Tatiana Scurtu). Mai trebuie s-adaug, întristată adunare, că aceste rânduri le-am scris/compilat ca balsam pentru sufletele măcinate de creșterea TVA, scăderea nivelului de trai, șomaj, lipsă de perspective și decoruri sumbre. Radu VIDA www. ziarulfaclia.ro Referință Bibliografică: O ALTFEL DE ROMÂNIE / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355800_a_357129]
-
Acasa > Orizont > Opinii > O ALTFEL DE ROMÂNIE Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 244 din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului de Radu Vida 17 iulie 2010 N-aș vrea să mă dau „rotund” și să mă forțez explicând de ce România este văzută în diferite feluri. Asta, când vine vorba despre confrații de pe planetă. Dincolo de subiectivism, obiectivitate, comandă politică și ce mai vreți dumneavoastră
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356019_a_357348]
-
ne topim rătăciți în livadă” (Tatiana Scurtu). Mai trebuie s-adaug, întristată adunare, că aceste rânduri le-am scris/compilat ca balsam pentru sufletele măcinate de creșterea TVA, scăderea nivelului de trai, șomaj, lipsă de perspective și decoruri sumbre. Radu VIDA www. ziarulfaclia. ro Referință Bibliografică: O ALTFEL DE ROMÂNIE / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356019_a_357348]
-
evocă Marin Trașcă în proza sa - parte a acestui volum antologic - scrisă cu talent și cu suflet... Dona Tudor, ultima prozatoare, după catalog, din această carte, este tot un scriitor cu destin aparte. Născută la 23 noiembrie 1950 în comuna Vida, județul Teleorman, este cadru didactic la facultățile de jurnalism din capitală. Are specializări în Științele comunicării. Lucrează la televiziune, unde realizează filme documentare (în serial) despre zone de conflict din lume: Somalia, Angola, Iugoslavia, Bosnia. Regizor de film: „Lacrimi pe
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
mic decât nimic? Nu, nu ne jucăm cu vorbe. Infinitul mic este o entitate numerică care tinde spre 0. Infinitul, în speță și infinitul mic, sunt limite care teoretic nu se pot atinge niciodată. Prin 0 matematicienii înțeleg o mulțime vidă. Similitudinea este perfectă în asemănare cu vidul fizic. Un vid fizic (spațiu lipsit de ori ce moleculă sau entități mai mici ca ea) nu se poate obține nici o dată. Zero poate fi depășit, în ori ce direcție dar nu poate
UN INFINIT MAI MARE SAU MAI MIC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370401_a_371730]
-
2003; Moartea tatălui, 2005; În Piața Centrală, 2007; Omul din oglindă (antologie 2003 - 2008), 2008. volumul Exodul, 2001), Drumul spre Tenerife, 2009 și Elegiile de la Bad Hofgastein, 2010, cu un motto clar tematicii abordată de scriitor. La duración de nuestra vida es de setenta aňos, la de los más fuertes, ochenta, pero en su mayor parte no son más que trabajos y miseria, pues pasan aprisa y nosotros volamos. (Salmo 90/89, 10) Durata de viata noastră de viață este de
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
Literatura > Eseuri > FASCINAȚIA CAPODOPEREI Autor: Nicolae Dina Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului FASCINAȚIA CAPODOPEREI Deși calitatea (dublă) de doctor (Filologie și Teatralogie) ne-ar putea crea impresia că principalele preocupări ale lui Ștefan Vida Marinescu (unul dintre cei mai reprezentativi scriitori teleormăneni, prozator, poet, critic și istoric literar redutabil, membru al Uniunii Scriitorilor din România) s-ar cantona doar în aceste domenii, este suficient să răsfoim lucrările și revistele sale mai vechi pentru a
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
arta dramatică (Comedia românească în spectacologia contemporană) ori despre arta cinematografică (Natură vie cu filme și cărți), în care au excelat mari actori precum Dem Rădulescu (Marele Dem). Iată de ce un mare critic literar român, Dumitru Micu, afirma că Ștefan Vida Marinescu este „scriitorul aproape total”, care „experimentează și reușește în toate - sau aproape în toate modalitățile și formulele fiecăruia dintre genurile literare ți publicistice cultivate”, subliniind astfel pasiunea, vocația și spiritul superior al celui care și-a pus talentul, mintea
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
dintre care am reținut două. Una evidențiază concepția artistului despre rolul artei („Arta trebuie să apropie, nu să depărteze.”), cealaltă subliniind principiul universal aflat la temelia întregii sale creații („Frumosul e echilibrul absolut.”). Deși nu foarte extins, eseul lui Ștefan Vida Marinescu ne apropie de arta sculpturii, ne face părtași la bucuria de a admira (și a înțelege) creația celui mai mare sculptor român, ne potențează sentimentul de mândrie că aparținem unui popor care a zămislit o pleiadă de genii (Mihai
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
din 19 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Neobositul și neliniștitul jurnalist, cu certa vocație a reporterului care, în ultimul timp, pare a o întrece pe cea a criticului și a eseistului cu care ne obișnuise cu câțiva ani înainte, ȘTEFAN VIDA MARINESCU, revine în publicistică, destul de repede, cu o altă culegere de evocări, articole, secvențe „la minut”, amintiri ale unor perioade nefaste pentru poporul român, dar și momente de împliniri, de entuziasm produs de cele mai iubite personalități din toate domeniile
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
pe bătrânul de 83 de ani, a cărui viață a fost o adevărată odisee, surprinsă în opt episoade, ca într-un serial de aventuri (chiar ar merita transpus într-un scenariu cinematografic chiar de către Doctorul în Teatralogie care este Ștefan Vida Marinescu, dacă nu chiar într-un roman de către prozatorul cu același nume), în care este surprinsă copilăria, adolescența, milităria cu mobilizările ei și anii de război. Nea Florică este un Erou a cărui tărie de caracter, al cărui eroism și
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
al unui județ de la câmpie, reajuns agrar prin excelență, dar cu o viață spirituală demnă de reținut și cu personalități ale culturii, ale științei și, nu în ultimul rând, ale literaturii, remarcabile. Două sunt aspectele pozitive ale întreprinderii lui Ștefan Vida Marinescu, și anume că, deși este un critic literar (re)cunoscut și unul dintre puținii cronicari preocupați de analiza și promovarea operelor literare ale scriitorilor teleormăneni, nu-și reprimă curiozitatea publicistului de a cunoaște preocupările din alte domenii, nu numai
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
ordonatoare, oferind o imagine retrospectivă a culturii” din județul nostru, cu atât mai valoroasă cu cât reușește „a racorda - cu argumente irefutabile - Teleormanul la valorile naționale”. Cu toate că cele mai multe dintre articolele prezente în acest volum au mai fost publicate cândva, Ștefan Vida Marinescu readuce în memoria cititorilor acele aspecte pozitive care bucură inimile acestora fiind dătătoare de speranță în sensul că, dincolo de neîmplinirile din viața de toate zilele, există și oameni de bine care surprind în lucrările lor tot ce este mai
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
dintr-un trecut demn de admirat, lăsând generațiilor viitoare adevărate documente pentru cunoașterea istoriei unei zone bogate în evenimente și personalități din toate domeniile vieții politice și economice, sociale și culturale, literare și artistice. Este meritul cărții/cărților lui Ștefan Vida Marinescu de a evoca, pro memoria, pe autorii și lucrările lor, rod al strădaniei creatoare, dar mai ales al sentimentelor de dragoste pentru meleagurile natale, adevărate „lecții de patriotism local [...]educativ și stimulativ pentru tânăra generație”. NICOLAE DINA ALEXANDRIA - TELEORMAN
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
și ridicolă de oameni, obiecte și [...] mofturi, un bâlci al deșertăciunilor”. Este de la sine înțeles că un profesor de literatură română, având un doctorat în Filologie și, în același timp, un critic dramatic, cu un alt doctorat în Teatrologie, Ștefan Vida Marinescu, un alt reprezentant remarcabil al literaturii teleormănene, „personalitate polivalentă, cu certitudine cel mai important om de spirit și de catedră din istoria instituției (Liceul Teoretic Videle, n.n.) în care profesează” (Emil Banu) nu putea să nu fie atras de
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
deschide în fața lectorului/spectatorului, descoperind cele două alei principale ale operei - literară și teatrală - cinematografică - unde, pe rând, câte un ,,ghid” avizat ne va conduce spre cunoașterea, înțelegerea și savurarea universului caragialian, desigur cu ajutorul unui ,,regizor”, nimeni altcineva decât Ștefan Vida Marinescu. Un prim subcapitol al celei dintâi părți (Profilaxia în contra alienării) surprinde portretul omului Caragiale, căruia îi place să se afle pretutindeni (,, la cafenea, la restaurant, în gară, la berărie, pe stradă, în birjă, în tren, la vreun «domițiliu», în
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
și pe a altor ... IX. FASCINAȚIA CAPODOPEREI, de Nicolae Dina, publicat în Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017. FASCINAȚIA CAPODOPEREI Deși calitatea (dublă) de doctor (Filologie și Teatralogie) ne-ar putea crea impresia că principalele preocupări ale lui Ștefan Vida Marinescu (unul dintre cei mai reprezentativi scriitori teleormăneni, prozator, poet, critic și istoric literar redutabil, membru al Uniunii Scriitorilor din România) s-ar cantona doar în aceste domenii, este suficient să răsfoim lucrările și revistele sale mai vechi pentru a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
interpret al naiului, Gheorghe Zamfir, sau rubricile dedicate stilurilor de muzică moderne și interpreților ei, topurilor muzicale ... Citește mai mult FASCINAȚIA CAPODOPEREIDeși calitatea (dublă) de doctor (Filologie și Teatralogie) ne-ar putea crea impresia că principalele preocupări ale lui Ștefan Vida Marinescu (unul dintre cei mai reprezentativi scriitori teleormăneni, prozator, poet, critic și istoric literar redutabil, membru al Uniunii Scriitorilor din România) s-ar cantona doar în aceste domenii, este suficient să răsfoim lucrările și revistele sale mai vechi pentru a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016. Neobositul și neliniștitul jurnalist, cu certa vocație a reporterului care, în ultimul timp, pare a o întrece pe cea a criticului și a eseistului cu care ne obișnuise cu câțiva ani înainte, ȘTEFAN VIDA MARINESCU, revine în publicistică, destul de repede, cu o altă culegere de evocări, articole, secvențe „la minut”, amintiri ale unor perioade nefaste pentru poporul român, dar și momente de împliniri, de entuziasm produs de cele mai iubite personalități din toate domeniile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
-li-se câteva inedite. Citește mai mult Neobositul și neliniștitul jurnalist, cu certa vocație a reporterului care, în ultimul timp, pare a o întrece pe cea a criticului și a eseistului cu care ne obișnuise cu câțiva ani înainte, ȘTEFAN VIDA MARINESCU, revine în publicistică, destul de repede, cu o altă culegere de evocări, articole, secvențe „la minut”, amintiri ale unor perioade nefaste pentru poporul român, dar și momente de împliniri, de entuziasm produs de cele mai iubite personalități din toate domeniile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
copchiii tăi, am sî vin șî io la voi... Îi spuse toate acestea, privind-o, printre lacrimi, senină, calmă, mângâindu-i necontenit obrajii cum doar o mamă o poate face, apoi așeză cearșaful, se întoarse și rosti: - Sî mergim, sî videm ci trebui di făcut domnuli doctor... Tre sî-mi duc fata acasî... * Găsind-o pe Daniela dormind, Emanuela a profitat de ocazie și s-a așezat pe un scaun în salon, mulțumindu-se să o privească. Avea nevoie de asta! Poate
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
del Amor, de los huesos y de la sangre. El canto del tiempo que fluye en el río mágico de la memoria. Con primaveras que cubren los dolores del alma. No somos nada sin la ternura, sin la palabra que teje la vida: Pasión, soledad, muerte y dulzura. Traducere ( DEBUT) din limba spaniolă : MARIN MIHAI *Publicată în Revista Armonii Culturale ( http://armoniiculturale.ro ),la 21 martie 2013-ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI http://mihaimarin.wordpress.com -------------------------------------------------------------------------------- Enjoy !
WORLD POETRY DAY. MARIN MIHAI. TRADUCERE DE VERSURI DIN LIMBA SPANIOLA. SERGIO MACIAS (CHILE) : LA POESIA ES… [Corola-blog/BlogPost/353434_a_354763]
-
de tristul destin al neamului românesc, căci țoapa este româncă, cu ''r''-ul apăsat, până în măduva oaselor. Mai nou, țoapele sunt obsedate de medicina alternativ-naturistă, de tendințele bio-eco de hrană sănătoasă. Până la urmă par niște păpuși automate, perfecte la exterior, vidate de sens și năzuință în interior. La urma urmei, la tzoapa c'est moi! Dar ce țoapă are puterea să recunoască faptul că e țoapă? Țoapa și țopîrlanul derivă din interjecția ''țop''. Mitocănia ordinară dezgustă. Mă întreb de ce nu-i
VĂ IMPLOR,TĂCEŢI MAI TARE! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353114_a_354443]
-
șinelor/extensii ale sufletelor harpii/ nu-mi ajung monedele/particule dezaccelerate/ pentru un loc cu fața spre locomotivă este prohibit să bei sângele străzii unde ți-ai rupt cordonul ombilical te trec acceleratele comme à la guerre aerul insațiabil îți videază plămânii/blogosfere adiacente/ spiritul tău voyeurist se scaldă în fântâna arteziană privind goliciunea orașului cu - 7 la dioptrii oamenii străzii își încălzesc câinii conștiinței /roboți asimilați de cazuistică/ polițistul de rond își rupe biletul first class rambursabil așa începe totul
VOYEURISM DE – 7 DIOPTRII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353145_a_354474]