1,701 matches
-
Cristian Mandeal am audiat o versiune surprinzătoare a Simfoniei a VI-a, de Schubert, așa numita "mica simfone în do major"; nu astenie romantică animată de elanuri juvenile, făcea deliciile acestei muzici. Dimpotrivă, ea a fost gândită pe direcțiile simfonismului vienez, de la Haydn la Beethoven, beneficiind de o coerență a structurărilor ce amintește de marile construcții simfonice ale clasicismului. Observat pe această direcționare, Schubert poate fi înțeles ca fiind atașat mai mult liniei clasice și mai puțin drept un precursor al
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
În zonele de graniță dintre epocile de creație, asemenea interpretări devin ele însele creatoare. Fapt admirabil probat de Cristian Mandeal. Inexplicabilă a apărut, în schimb, orientarea pe aceeași direcție, privind realizarea unei simfonii de tinerețe semnate de părintele simfonismului clasic vienez, de Haydn însuși, anume Simfonia a VI-a, "Dimineața"; masivitatea aparatului orchestral, grupul numeros al corzilor, părea a copleși substanța muzicală a simfoniei, de o expresivitate aerată, luminoasă, inclusiv evoluția încântătoare a solourilor susținute de Anda Petrovici, la vioară, de
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
Drăgoi, art. Gellianu, Gr. în Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900, București, 1979. (Vezi și recenzia la Dicționar... în Limbă și literatură, vol. II, 1980, pag. 341-342.) 9) Articolul Naționalii și cosmopoliții, scris de Eminescu în perioada studiilor vieneze, probabil în 1871, a fost publicat pentru prima dată, integral, de I. A. Rădulescu Pogoneanu în Convorbiri literare, nr. 4 din 1903. Vezi fragmente din acest articol important pentru înțelegerea atitudinii lui Eminescu față de Titu Maiorescu, în Presa literară românească
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
Domnul cel bătrîn (se numește Cantacuzino) e foarte bolnav. Soția și copiii așteaptă clipa în care se vor putea întoarce în țara pe care au părăsit-o. Dar mai întîi trebuie ca tatăl suferind să fie bine îngrijit de medicul vienez. Domnișoara Miallaret s-a atașat de toți membrii familiei, care o iubesc și au deplină încredere în ea. - Mai vorbiți-ne despre Franța, vorbiți-ne despre Paris. Fremătînd, micul grup se adună în jurul tinerei. Se vaită toți de soarta țării
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
și crede în puterea literaturii. Tom Judt e englez, stabilit în Statele Unite, colaborator permanent al The NewYork Review of Books, profesor la Universitatea din New York și eurosceptic convins și convingător, Jacques Le Rider e profesor la Sorbona, autor al Modernității vieneze și al multor altor cărți, germanist cu un interes special în cultura austriacă (în înțelesul germanului weltkultur), iar Vladimir Tismăneanu de la Universitatea din Maryland, College Park, e deja o figură familiară cititorului român, mulțumită cărților sale (Arheologia terorii, Fantoma lui
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
Muzicii Noiť. În luna mai a anului trecut l-am întâlnit la Berlin, la Auditorium-ul Muzeului Muzicii; susținea o conferință referitoare la unul dintre ultimele sale cvartete de coarde, lucrare care, ulterior, a fost prezentată cu concursul a patru muzicieni vienezi. Succesul de public a fost enorm. O zi mai târziu, la Institutul Român de cultură ŤTitu Maiorescuť, am avut bucuria de a-i fi găzduit muzica, de a-i fi comentat sistemul componistic, pe parcursul unei conferințe dedicate creației românești din
Singurătatea artistului de cursă lungă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15596_a_16921]
-
ediție. ,,Vienala" a debutat în 1960, în încercarea de a răspunde dorinței unor critici de film vienezi care, după câteva săptămâni petrecute la diverse festivaluri, au hotărât să transforme Viena în- tr-un spațiu al întâlnirilor cineaste. Astfel, grupul de critici vienezi afiliați la FIPRESCI (Fédération Internationale de la Presse Cinématographique) au inițiat o săptămână internațională a filmului. Scopul nu era acela de a face concurență festivalurilor deja consacrate, ci de a conferi o nouă dimensiune culturală metropolei dunărene rămase în urmă sub
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
cu producții de excepție semnate, printre alții, de François Truffaut și Akira Kurosawa (care tocmai câștigase marele Premiu pentru regie la festivalul de la Berlin). Dar și producții austriece, necunoscute până atunci, au avut astfel ocazia să fie prezentate pe ecranele vieneze, bucurându-se de un succes extraordinar la public. Inițiatorii acestui eveniment au fost criticul de film Edwin Zbonek, care ulterior s-a afirmat în special ca regizor de teatru, film și televiziune, și Sigmund Kennedy, secretar al Uniunii Criticilor de
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
cele mai bune producții ale diferitelor cinematografii naționale. Ediția din 2001 a înregistrat valori pozitive față de anul trecut atât la numărul de spectatori, cât și la cel de filme. Astfel, cei 68.100 de cinefili prezenți în sălile de cinematograf vieneze au urmărit 220 de filme în decurs de douăsprezece zile. Majoritatea acestor filme au fost prezentate în exclusivitate în cadrul festivalului. Programul principal de filme în premieră a fost dedicat anul acesta legendarei actrițe Fay Wray și producătorului german de filme
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
în 8/10 octombrie că a izbutit să găsească un loc liber în sanatoriul din Oberköbling. Iar în 2 noeimbrie 1883 Chibici Revneanu îl înștiința telegrafic pe Maiorescu că l-a internat, cu sprijinul lui C. Popasu, în amintitul sanatoriu vienez cu 150 coroane pe lună. Aflăm printre aceste documente și o succintă scrisoare a unui medic din Sanatoriu către Popasu despre diagnosticul bolii lui Eminescu, pe care acesta îl expediază urgent lui Maiorescu. În acea scrisoare se precizează: "Domnul Eminescu
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
1839) al lui Karl Spitzweg (1808-1885), unul dintre cei mai cunoscuți exponenți ai Biedermeierului german, ale cărui picturi, în special cea în cauză, cunosc în epoca o mare răspândire prin numeroase reproduceri. Cum interesul lui Eminescu pentru pictură în perioada vieneza a fost deja discutat, Ana-Stanca Tăbărași purcede la analiza propriu-zisă. Odaia din pod, haină jerpelita și ruptă în coate, sobă fără foc, garafa goală cu un capăt de lumânare, contemplarea filozofica a purecului și atitudinea "tolerant-nepăsătoare", totul se gaseste aidoma
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
poezii, încît stabilirea sumarului acelei prime ediții nu e meritul criticului, ci chiar al poetului. Bizară ipoteză și prin nimic demonstrată. Într-un loc (p. 128 din întîiul volum), referindu-se la scrisoarea lui Maiorescu către poetul aflat la sanatoriul vienez Ober-Döbling și la unele precizări ale aceluiași critic din nota sa asupra ediției (prefață), dl N. Georgescu observă: "Asta atestă, o dată în plus, că Titu Maiorescu nu-și ia răspunderea să schimbe ceva, că transmite un mansucris așa cum l-a
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
este prezentă acum într-o formă aproape exacerbată. Expresionismul germanic, amestecul de elemente decorative, componente simboliste și explozii de vitalitate ca semnale sigure ale unei disoluții iminente, respiră cu o naturalețe imperturbabilă pe întreaga suprafață a pînzei și invocă spațiul vienez al sfîrșitului de secol XIX drept loc sigur și timp legitim pentru pictura Mirelei Trăistaru; acum cu un spor de cruzime cromatică și de exotic oriental. În condițiile acestei certe geografii stilistico-formale, părinții săi indicutabili sînt de găsit tot în
Memoria sfîrșitului de secol by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16304_a_17629]
-
naționalist al lui Haider, atunci tenta americănească a spectacolului nu mai părea una întîmplătoare. Vrînd-nevrînd, doamnele și domnii din Viena (i.e. "elita naturală") au "servit" mica lecție de democrație și toleranță (copiilor negri li s-au alăturat, în cor, odraslele vienezilor) administrată, vag ritos, de americani, iar preceptele lui Lincoln, în inconfundabila dicție a veneratului actor, pe fondul muzicii stenice a lui Copland, au fost extrem de concludente. Toate astea însă montate ingenios în fastul unic al concertului. *** Aceeași confuzie care face
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
se compară cu asta, cu pesta balcanică... la ideea de autor, este o idee superioară, dacă vreunul din balcanicii de acum puși să scrie povești... i-ar veni sau ar îndrăzni să aleagă, dintre atîți eroi posibili, ,... O doctoriță evreică vieneză blondă cu ochii foarte albaștri, stinși. A plecat cu fetița ei pe munte și s-au rostogolit amîndouă căzînd pe un grohotiș o sută de metri în prăpastie. Amîndouă au fețele jupuite. Au stat toată noaptea în prăpastie țipînd. Pînă
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
și s-au rostogolit amîndouă căzînd pe un grohotiș o sută de metri în prăpastie. Amîndouă au fețele jupuite. Au stat toată noaptea în prăpastie țipînd. Pînă dimineașa cînd le-au auzit niște turiști care le-au salvat. Femeia, doctorița vieneză de curînd stabilită în România, unde are niște neamuri, a învățat ceva românește, dar după niște traduceri proaste, ceea ce o face și azi, după teribila ei aventură, să vorbească numai la perfectul simplu, după traducerile caraghioase: Avui impresia că nu
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
dilată, la frig se contractă, și că alta este imaginea cînd e lumină și alta cînd lumina scade sau se schimbă. Luminile, umbrele, la căldură, la răceală, se contractă, se dilată, alcătuind alte structuri. Mă întreabă dacă am văzut tabloul vienez Schoenbrunn și cît e de frumos el la lumină și cît de hidos e cînd se înnorează. Sau Tritonul prins în plașa unui pescar?... - Tritonul?... nu, doamnă, recunosc. Știu, doar, tot de la un german, scriitor, că Diavolul este punctul maxim
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
de la Cassavetes și chiar de la Dogma '95. Stăpînind perfect rețeta thriller-ului și considerînd că " În ziua de azi cel mai comun drog e banul", austriacul Götz Spielmann a înnobilat un story ca oricare printr-o idilă între un taximetrist vienez și o traficantă mexicană, născută frumos dintr-un lamento spaniol. În ordinea corespondențelor pe care și cinematograful le poate provoca, Infidela semnat de Liv Ullmann pe scenariul lui Ingmar Bergman este o fascinantă mostră de intense sinestezii, iscate de un
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
jur, în mine. Anii, secolele merg înainte și-napoi, ca într-o proiecție pe care o controlez dezinvolt. Pași, ferestre, chipuri celebre, respirații, case, cafenele, hoteluri, străduțe, palate, somptuoase, voluptoase. N-am timp de nimic, de fapt, în goana mea vieneză. Decît de Werther. Cortina a doua, ca o schiță de lucru în alb și negru la un spectacol vechi cu Antigona, se ridică. Un copac imens pare mutat dintr-o pădure seculară aici. Genială ideea acestui mare scenograf, Peter Pabst
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
L. R.) l Sâmbătă, 19 aprilie, de la ora 8, la Reșița se va desfășura concursul de viteză pe traseu montan (VTM), care va conta și ca etapă din Campionatul Județean de Automobilism organizat de A.C.R. Timiș. ( C. V.) ȘTIRI Arhitectura vieneză Vineri la prânz, la noul sediu al Facultății de Arte Plastice a Universității de Vest din Timișoara (str. Oituz nr. 4), a avut loc vernisajul expoziției „Arhitectura vieneză în jurul anului 1900“, organizată de Biblioteca Austria din Timișoara sub patronajul Ambasadei
Agenda2003-15-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280895_a_282224]
-
Campionatul Județean de Automobilism organizat de A.C.R. Timiș. ( C. V.) ȘTIRI Arhitectura vieneză Vineri la prânz, la noul sediu al Facultății de Arte Plastice a Universității de Vest din Timișoara (str. Oituz nr. 4), a avut loc vernisajul expoziției „Arhitectura vieneză în jurul anului 1900“, organizată de Biblioteca Austria din Timișoara sub patronajul Ambasadei Austriei și al Forumului Cultural Austriac din București. Expoziția va putea fi vizitată până la sfârșitul lunii aprilie. ( I. B.) Gimnastică aerobică De vineri, 11 aprilie, în sala de
Agenda2003-15-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280895_a_282224]
-
închis); Memorialul Revoluției: „Decembrie 1989 - Revoluția română în imagini“ (9-16; duminica, închis); Palatul Administrativ: „Artiști plastici contemporani din Timișoara“ - expoziție de pictură (8-16); Art Shopping Center „Orchideea“: Pictură Victor Acatrinei; (12-20; sâmbăta, 11-20; duminica, 17-20); Facultatea de Arte Plastice: Arhitectura vieneză (8-20); Casa „A. M. Guttenbrunn“: Grafică Nora Novak și Adrian Fodor (9-17; duminica, închis); „Galleria 28 - Anastasia“: Pictură Horia Paștina (16-20; sâmbăta-duminica, închis); Banca HVB: Expoziție de familie - Ion, Silvia și Camil Mihăiescu (10-16; sâmbăta-duminica, închis); „Carmen Art“: Expoziție cu
Agenda2003-16-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280926_a_282255]
-
domului romano-catolic și interiorul capelei de la Palatul Episcopal. Altarele au fost terminate în anii 1772-1773, interval în care Johann Adam Schöpf s-a aflat și la Timișoara. Statuile de mari dimensiuni care flanchează altarul principal au fost create de sculptorul vienez Johann Jospeh Rössler, și îi reprezintă pe Sf. Carol Boromeus și pe Sf. Tereza aducând prin aceasta omagiul cuvenit împăraților Carol VI și Mariei Tereza, care au sprijinit efectiv ridicarea catedralei. Sculptorul vienez a realizat și perechea de heruvimi care
Agenda2003-16-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280929_a_282258]
-
altarul principal au fost create de sculptorul vienez Johann Jospeh Rössler, și îi reprezintă pe Sf. Carol Boromeus și pe Sf. Tereza aducând prin aceasta omagiul cuvenit împăraților Carol VI și Mariei Tereza, care au sprijinit efectiv ridicarea catedralei. Sculptorul vienez a realizat și perechea de heruvimi care domină ornamentația din partea centrală a altarului. Orgile Catedralei La început, în catedrala romano-catolică, partea muzicală a slujbelor a fost asigurată de mici formații instrumentale. Chiar și la misa solemnă de sfințire a domului
Agenda2003-16-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280929_a_282258]
-
orchestră. Dintr-un inventar din 1751, reiese că mobilierul catedralei aflate în construcție cuprindea și o mică orgă cu un manual. Prima orgă cu adevărat performantă, frumos ornamentată și realizată într-un stil baroc autentic a fost construită de meșterul vienez Paul Hanke, în 1767, pentru 300 de florini. Orga lui Paul Hanke a fost schimbată cu un instrument mai complex, construit în 1908 de cunoscuta fabrică de orgi din Timișoara a lui Carl Leopold Wegenstein. Tractura instrumentului este pneumatică, cu
Agenda2003-16-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280929_a_282258]