590 matches
-
joncțiunea cu Armata Ohio a generalului-maior Don Carlos Buell. Liniile confederate au căzut pradă confuziei în timpul luptelor, și oamenii lui Grant s-au îndreptat înspre nord-est, spre Pittsburg Landing. O poziție pe un drum ușor în vale, denumită "cuibul de viespi", apărata de oamenii generalului de brigadă Benjamin M. Prentiss și de diviziile lui W.H.L. Wallace, a furnizat timp suficient pentru ca restul liniei unioniste să se stabilizeze sub protecția numeroaselor baterii de artilerie. Generalul confederat Johnston a murit în timpul primei
Bătălia de la Shiloh () [Corola-website/Science/314466_a_315795]
-
afirmă într-un feromon memorie că este a 333-a regină a dinastiei. Această federație se întinde în pădurea Fontainebleu, unde se luptă sau cooperează, după caz, cu o serie de alte specii de furnici, precum și cu termitele, albinele și viespile. Ea se războiește, de asemenea, și cu unele păsări și animale care îi atacă cetățile. După zborul de împerechere al sexuatelor, care are loc în primele zile călduroase, prințesele care supraviețuiesc construiesc noi cetăți în care își depun ouăle și
Furnicile (trilogie) () [Corola-website/Science/323776_a_325105]
-
federații, mai cuprinzătoare ca precedenta. În cadrul ei, în afara prințeselor belokaniene care-și construiesc o cetate nouă, intră și alte specii de furnici, precum și o serie de insecte care i-au fost alături lui 103 683 în peregrinările ei: termite, albine, viespi, muște, scarabei-rinoceri sau chiar specii care nu aparțin insectelor, cum ar fi melcii. Spre deosebire de precedenta federație, în care fiecare cetate avea o specializare anume, 103 683 militează pentru răspândirea tuturor cunoștințelor și tehnologiilor descoperite (de către belokaniene sau învățate de la oameni
Furnicile (trilogie) () [Corola-website/Science/323776_a_325105]
-
sentimentele. Ajunsă regină în Bel-o-kan, ea extinde federația belokaniană, căreia îi adaugă comunitatea utopică stabilită de 24 pe Insula Salcâmului, sistemul fundamentalist condus de 23, care vrea să impună religia Degetelor, precum și o serie de alte specii de furnici, albine, viespi, muște, coleoptere și melci. Ea încurajează artele și tehnologia, ajutând furnicile să stăpânească focul și să producă arme mult mai eficiente. Pentru a-și prelungi viața, apelează la nectarul regal al viespilor, care îi permite să devină sexuată și să
Revoluția furnicilor () [Corola-website/Science/323110_a_324439]
-
o serie de alte specii de furnici, albine, viespi, muște, coleoptere și melci. Ea încurajează artele și tehnologia, ajutând furnicile să stăpânească focul și să producă arme mult mai eficiente. Pentru a-și prelungi viața, apelează la nectarul regal al viespilor, care îi permite să devină sexuată și să fie aleasă regină. 103 683 pune apoi bazele unei cruciade pașnice, de proporții nemaivăzute, menită să pună bazele cooperării între rasa furniclor și cea a Degetelor. Delegația insectelor ajunge la timp pentru
Revoluția furnicilor () [Corola-website/Science/323110_a_324439]
-
sute de războinici dârji. Nici unul nu avea să poarte arme de foc, numai lănci și spade. — Acum vreau să văd treaba făcută! Croiți-vă drum în turn! ordonă el. Corpul lăncierilor de elită învălui imediat turnul, ca un roi de viespi, pentru ca în curând să pătrundă înăuntru. Un fum negru ca smoala începu să iasă de la etajul doi, apoi de la al treilea și de la al patrulea. — Bine! răcni Hideyoshi, când din streșinile cu multiple fațete ale turnului țâșni o uriașă umbrelă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
descoperea că avea să fie mult mai greu de clintit decât se așteptase. În cele zece zile petrecute de Hideyoshi în Sakamoto, Ieyasu își mutase armata până la Kiyosu. Era clar că plănuia să stârnească un război ca un roi de viespi în Iga, Ise și Kishu, pentru a avansa apoi spre apus, intrând în Kyoto și forțând înaintarea către Osaka dintr-o lovitură, năprasnic ca un taifun. Dar nici Ieyasu nu credea că-l aștepta un drum ușor. Anticipa cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ca România să sângere din nou. Nu destul s-au purtat soldații noștri degerați și flămânzi pe câmpiile Bulgariei, nu destul că și-au vărsat sângele pentru cauze și interese străine; acum România e menită a intra în cuibul de viespi pregătit în Dobrogea, unde tot după zisa fanariotului se vor vărsa milioanele noastre pentru a face șosele pe apă și poduri pe uscat, căci visteria geme de bani, birnicul nostru nu mai știe ce să-și facă capului de mulțimea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nădragii săi numai petice, - burliconosul și manglahaua, - ptiu!, că-mi veni cu amar în gură, - ptiu! - să-i vezi și pe ei o dată că scrie de vodă că peana Popescului muiata da obicei numa în oțet și-n zeama da viespi, cum scrie el milostivit de ale vremii restriști ce căzură taman pa capu țării și-așa atîta da bătută da Dumnedzieu... Dăm citire a ști fiestecare, ca oarece baznă n-o fi, cum ale gramaticilor obiceaiuri da multe ori se
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
am fi putut să ne apărăm . Această navă a avut o "viață" destul de lungă pentru o navă prototip de paroape 4-5 ani până a fost distrus de un satelit al unor oameni extrterestri. Planorul morții (en. Death glider) Tip - organice Viespea (en. Dart) Ca și navele stup, crucișătoare Wraith încorporează tehnologii organice și nu au scuturi. Armamentul lor constă din arme cu energie, care pot efectua bombardamente orbitale. Navele stup (en. Hive) sunt componentă principala a flotei Wraith, precum și centrul întregii
Listă de nave din Stargate () [Corola-website/Science/318142_a_319471]
-
un cadavru, din care vrea să facă o tocăniță de dus în vizită în familie...) ș.a.m.d. Textele mixează deseori influențe venite, pe de o parte, din poezia lui Cristian Popescu, iar pe de alta, de la maeștri precum Kafka (Viespea cu cap de muscă), Bulgakov, Dostoievski, dar și Caragiale (vezi titlul cărții!). Cosmin Perța e savuros și creează atmosferă, totul se petrece, în aceste proze scurte, ca într-un vis (personajul se trezește, de multe ori, din somn la final
Vizite cu incidente by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2537_a_3862]
-
că te ții tare. Nu uita că poți să te întorci acasă oricând vrei și o să avem grijă de tine. Îți scriu în legătură cu femeia și câinele care „își făcea treaba“ în fața porții noastre de la intrare. Oh, drace, ce cuib de viespi stârnisem? Recunosc că noi toți am crezut că ai vedenii, din cauza pastilelor pe care le iei. Dar nu mi-e rușine să „pun totul pe tavă“ (ce mai înseamnă și asta? E o expresie legată de barbecue?) și să recunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
formate sub pământ din ciuperci simbiote și rădăcinile plantelor) studiate Îndeaproape de Sir Albert Howard. Vezi capitolul 7. Dintre acești dăunători menționăm: Bupalus piniarius, fluturele pinului (Panolis flammea), omida păroasă a pinului (Dendrolimus pini), omida păroasă a molidului (Lymantria manache), viespea cu ferestrău a acelor de pin (Diprion pini), scolitidele, gheba de rădăcini (Laphodermiam reditiorum), Armillarie, putregaiul roșu și alți funguși (Masser, The Redesigned Forest, p. 78). Pentru o scurtă descriere a acestor practici, vezi Rachel Carson, Silent Spring, Houghton Mifflin
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
arătare mare, cenușie, prin dreptul pâlcului de copaci de la Giurgiu, la vreun kilometru și jumătate, venind chiar pe urmele mele. Doamne, nu se poate! îmi zic eu. Mă șterg la ochi îndelung și apăsat, ca și când m-ar fi înțepat o viespe: "Ei! Drăcia dracului! Ce-o fi asta? E un lup așa de mare?" Mă opresc în loc. mă mai uit o dată. Oare am vedenii? Îl chem lângă mine și pe Ursu. Încerc să-i arăt și lui acea arătare mare, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
soției era pe strada Karl Marx o vilă modestă, din piatră, discretă, ascunsă sub niște tei umbroși, dar încă destul de cochetă, trainică, liniștită, iar dânsa, soția, cu vreo două decenii mai tânără, era o femeiușcă înaltă, blondă, subțire ca o viespe, elegantă, apetisantă; avea niște sprâncene foarte subțiri, iscusit desenate, rimelate, de sub care ochii negri și focoși fugeau în toate părțile cu neastâmpăr și cutezanță, încât, de cum o vedeai prima oară, te rușinai și lăsai ochii în jos, apoi te întrebai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
bun la jocul ăla. Știam și eu atâta lucru. Dar, Doamne Dumnezeule! Prefăcătoria! Când te gândești la maeștrii disimulării care sunt în jurul nostru! și dacă natura ne-a făcut să trăim la fel ca viermii și gândacii, ca să scăpăm de viespea parazitară și să păcălim alți dușmani prin simplă imitație - ei, atuncea asta e! Dar asta nu mai este problema noastră. Și cu Thea mă purtam de parcă nu se întâmplase nimic, și totuși știam că ne îndepărtăm unul de altul. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
va doborî păsările zburătoare, din văzduh! Va stârpi și va pârjoli pajiștile, florile și verdeața câmpului, soiurile ierburilor celor cu sămânță și pomii roditori...! Pe Avocat, îl chinuie din rărunchi apăsarea, viermuirea brutală, căznită, a morților înnebuniți și năvăliți ca viespile la stupină, tăbărâți pe spinarea Poetului, care continuă să-l apere, ca o pavăză, cu întregul lui trup. Apoi, Stăpânul va înnegri Soarele și va înghiți Luna! Va scufunda munții cu stâncile și uscatul în mare și va împinge apele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
frec obrajii cu o cârpă fierbinte. Pe banca lui Connolly, Sheba a văzut un catalog de reduceri de la magazinul Harrods. Avea pe copertă o schiță foarte stilizată, făcută în peniță, o femeie cu o capă de blană, cu talia de viespe și cu acea tipică expresie disprețuitoare. Connolly copia desenul la sfârșitul caietului de matematică. Sheba l-a asigurat că nu venea să-l certe, ci doar să vadă ce face. Desenul era foarte bun, a zis ea. Stânjeneala sau poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
cea a lui Ronnie. Toată lumea era de acord că i se potrivea ca o mănușă felului ei de-a fi gălăgios și cu mult tupeu. Purta haine bine croite și largi și scumpe, care Îi scoteau În evidență talia de viespe dar nu se strângeau sau nu se lipeau de corp În locurile unde nu trebuie. În seara asta era elegantă În mod special; purta o rochie cloche cu talia Înaltă și cizme asortate cu vârf ascuțit, din piele Întoarsă. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
casă. Le punea Într-un coș pe bicicletă și se pornea către școală, cam când știa el că trebuie să fie pauză. Bătea cumva sfios În ușa cancelariei și intra, cu coșul În brațe. Cucoanele navetiste săreau pe el ca viespile. El le domolea avântul și le Împărțea marfa, cumpănit ca un țăran sfătos: pentru doamna Cati, pentru domnișoara Tița, pentru doamna Lizi, Marcelica, Lili, drăcica și lăcica - cum le-o fi chemat pe fiecare. După care, parcă umil, ca și cum le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de pământ și acoperită cu trestie. Nu știa nimeni dacă fusese cu adevărat un canton forestier: de multă vreme Încoace acolo se adăposteau de ploaie porcarii pe care Îi prindea furtuna În apropiere. În pereții găuriți Își făcuseră cuibul niște viespi uriașe, cât degetul cel mare, care scoteau un zbârnâit gros și Înfiorător când zburau. Nu mulți ar fi avut curajul să intre În dărăpănătura aia, mai ales că șerpii colcăiau În voie și-n odaie și-mprejurul ei. Când auzi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fricosule, că nu intrăm! Mergem În jăpșile dinspre Canton, ce să căutăm Înăuntru? Vrei să prinzi carași zburători sau ce?”. Blondul, fricos și prostănac, nu zise nimic și se luă după ceilalți. Îi era frică de orice: lupi, lipitori, albine, viespi, Întuneric, cucuvele, șerpi, gândaci, dihori, ape adânci, ape repezi, tufișuri dese, singurătate, morți, biserică, profesori, fete, câini, cimitire și orice ar mai fi putut Înspăimânta un băiat de vârsta lui. Văru-său, dimpotrivă, nu se temea de nimic. De el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
șerpi, gândaci, dihori, ape adânci, ape repezi, tufișuri dese, singurătate, morți, biserică, profesori, fete, câini, cimitire și orice ar mai fi putut Înspăimânta un băiat de vârsta lui. Văru-său, dimpotrivă, nu se temea de nimic. De el nu se Împiedicau viespile În zborul lor, pe el nu se puneau lipitori și, când Îl vedeau, șerpii o luau În partea cealaltă. Bălțile scoteau clăbuci moi, ca și cum ar fi fiert la foc domol. Sălciile erau Înecate până la crengi, iar din tulpinile udate ieșiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care întreaga narațiune este condusă de un narator-martor. În următorul fragment se simte prezența unui enunțător care participă la viața satului descris, nefiind totuși un personaj identificabil: Aubignane e lipit de marginea netedă a platoului ca un mic cuib de viespi; și e adevărat, aici n-au mai rămas decât trei oameni. Sub sat, povârnișul coboară fără ierburi. Aproape la capătul lui e o fâșie de pământ moale și peria aspră a unui răchitiș prăpădit. Mai jos e o vale strâmtă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Fragmente de cartier latin de Emil Cioran și alte nuvele și povestiri aparținând lui Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, Gala Galaction, Cella Delavrancea, Petru Manoliu, Ion Călugăru, Claudia Millian. Alexandru Kirițescu oferă un fragment din piesa în trei acte Cuib de viespi. Cronica literară este susținută de Tudor Vianu și sporadic de Cezar Petrescu în 1925 și 1926, iar din 1927 de Perpessicius, Mircea Eliade și Mihail Sebastian, care recenzează cărțile editate până în 1940, printre acestea numărându-se scrieri de referință ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]