3,491 matches
-
să nu o lase corigentă. Printre lacrimi și suspine, Oana a mărturisit pentru prima oară de la începutul scandalului, că, în excursia de la munte, s-a culcat de două ori cu dascălul ei, potrivit libertatea.ro. Cu o zi înainte de presupusul viol, profesorul ar fi amenințat-o că o lasă corigentă la sport și a invitat-o în camera lui pentru o partidă de sex, potrivit libertatea.ro. Oana a declarat procurorilor că acesta a fost motivul pentru care a acceptat propunerea
Eleva de la Monnet: Am făcut sex cu profesorul ca să nu mă lase corigentă () [Corola-journal/Journalistic/24208_a_25533]
-
contribuția lor la societatea care se clădește, liberală la mansarda, pe solide temelii comuniste. Există o dreptate pe lumea asta? La televizor, alt asasin se agită în fața unui juriu, căruia îi revendică tutela asupra fetiței victimei, la ideală vârstă a violului. Întrucât toate acestea sunt numai ficțiuni alcătuite ca să umple plăcut serile în familie ale americanului mijlociu, se poate apasă pe buton, spre a gusta îndrăgitele reclame, revenitoare prin ani și săptămâni, bere, una mai bună ca altă, asigurări, tot așa
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]
-
Julian Assange, a declarat luni că va părăsi "curând" ambasada Ecuadorului din Marea Britanie, unde este refugiat de doi ani pentru a nu fi extrădat în Suedia. El a refuzat să ofere detalii în legătură cu eventuala sa plecare. Assange este cercetat pentru viol în Suedia în baza plângerilor a două femei. Fondatorul Wikileaks s-a refugiat în ambasada Ecudorului din Marea Britanie în urmă cu doi ani după ce Londra a anunțat că intenționează să-l extrădeze în Suedia. Julian Assange crede că, odată ajuns
Julian Assange, Wikileaks: Voi părăsi curând ambasada Ecuadorului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21925_a_23250]
-
Organele" Statului (ale "Partidului" au dispărut) nu mai intervin în viața particulară, să pună capăt violenței față de copii; se nasc copii "liberi" șí din fireștile acuplări ale minorilor din bandele înfrățite în mizeria străzii, ori din beatitudinea "Aurolacului", sau din violurile nestăvilite ori adesea nedeclarate. Ființele acestea umane - de vârste cam de la 3-4 ani până spre 18-20 de ani - au o particularitate: nu prea se văd, mai ales de când au fost izgoniți din gări - și în primul rând din Gara de Nord a
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
zi cu zi din cele patru decenii de comunism, cititorul va răsfoi zadarnic presa timpului spre a se edifica asupra impactului social al violenței și crimei. Cu excepția cazului Râmaru, mediatizat în cele din urmă, nici pomeneală de atacuri la persoană, violuri, omoruri, într-o societate ce se apropia de perfecțiune pe măsură ce se năștea și creștea omul nou, de impecabil comportament civic. Exista pedeapsa cu moartea, dar ea se aplica "bandiților" politici, adversarilor la șefie, delapidatorilor din bunul public. O sustragere de peste
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
rânduri lărgite, gândesc că pe atunci țăranii nu se mai omorau la un țoi de țuică, mânuind greble, mahalagiii cu șișul, iar orășenii, în lipsa armelor de foc, cu ce apucau și la nevoie cu mâinile goale, că nu aveau loc violuri și nici chiar încăierări - treaba lor. Este adevărat că în acei ani violența organelor de stat se manifesta cu o asemenea eficiență, încât cea socială se mulțumea cu locul secund. Suprafața societății arăta ca o apă calmă, iar ce se
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
sat, ne sunt propuse și detaliate de romancier, ridicate la putere de simbol al continuității. Nicolae Stan povestește limpede, mereu interesant, autentic, creează climate psihologice tensionate, conturează comportamente verosimile, pasionale, deznădăjduite sau odioase. Nu lipsesc scenele tari, crime sau sinucideri, - violul în grup sau violul războinicului invadator. Autorul are un real simț al perceperii istoriei, al devalorizării omului prins în invizibilul angrenaj de măcinat destine. Există, evident, o intrigă cu suspens, un thriller inaparent, un scenariu ce se scrie cu viețile
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
și detaliate de romancier, ridicate la putere de simbol al continuității. Nicolae Stan povestește limpede, mereu interesant, autentic, creează climate psihologice tensionate, conturează comportamente verosimile, pasionale, deznădăjduite sau odioase. Nu lipsesc scenele tari, crime sau sinucideri, - violul în grup sau violul războinicului invadator. Autorul are un real simț al perceperii istoriei, al devalorizării omului prins în invizibilul angrenaj de măcinat destine. Există, evident, o intrigă cu suspens, un thriller inaparent, un scenariu ce se scrie cu viețile, culpabilitatea și complicitățile celor
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
funcționari și-au declinat competența în rezolvarea cererilor, promițînd că le vor transmite "mai sus". O dublă lectură a presei Cronica ororilor provoacă un fel de competiție între cotidiane pentru "a prinde" cât mai multe crime, sinucideri, accidente mortale și violuri pe prima pagină. Dacă luăm la cercetat aceste știri, observăm că protagoniștii lor sunt fie nebuni în criză, fie alcoolici înrăiți, fie persoane cu grave probleme psihice. Lipsesc doar ultimele noutăți de la morgă și din secțiile de furioși ale spitalelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
în fapte nu există decât fleacuri. Singurele evenimente sunt ordonanțele de guvern, care țin locul ineficienței Parlamentului, și aceste negocieri cu Fondul Monetar Inetrnațional care n-au loc pe pagina întâi a ziarelor din cauza faptelor diverse, omoruri, accidente, sinucideri și violuri. Politicienii seamănă cu comentatorii de presă, comentatorii de presă fac politică, de parcă ar fi politicieni. Ziarele descoperă sau inventează scandaluri într-un deșert al acțiunii politice propriu-zise. Și câtă vreme lipsesc faptele, presa transformă vorbele într-o așa-zisă competiție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
de amor și se îngrijorează dacă soții sau iubiții nu le mai rostesc șoapte dulci de dragoste. Inclusiv faptul că o parte dintre reprezentantele feminismului oficial sînt atît de grăbite să extindă sfera semantică a unor noțiuni precum cea de "viol" sau "hărțuire socială" pînă la includerea a practic orice fel de acțiune masculină cît de insignifiant conotată sexual, demonstrează, pentru Lipovetsky, că iubirea în sensul romantic al termenului, ca pasiune și dăruire, rămîne teritoriul femeii moderne, așa cum a fost al
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
barbarii înarmați cu ciomege și lămpașe. Eveniment e circul aviatic organizat cu precizie de cronometru, și nu prăbușirea în serie a avioanelor militare, despre care știm că dispar dar nu știm din cauza cui și cum. Eveniment e starea de permanent viol în care trăiește românul (potențată, între altele, de expunerea maniacală, pe pagina întâi, a feselor bronzate, ținute împreună de șnurul de la mono-kini), dar nu și performanțele (tot mai puține, e drept) ale elevilor români la concursurile internaționale. Eveniment e panseul
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
indignat că bodyguarzii au nerușinarea să le controleze geanta la ieșirea din instituție și că patronul e cu ochiul în permanență pe producție! Așa se explică desigur "deturnarea" infracțiunilor spre zone necunoscute sau slab reprezentate până în 1989: jaful armat, răpirile, violurile în serie, asasinatele bestiale, escrocheriile savant orchestrate, cu participarea unor personaje de înaltă calificare profesională. Revenirea în prim-plan a securității (aflată, pe față sau mascat, la conducerea mai tuturor instituțiilor financiare din România) dovedește că unica organizație independentă din
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
copil, în anul 1959". Au trecut peste patru decenii de-atunci... Recitind trecutul, iată-ne retrăin-du-l în prezent. Citind prezentul punem sub semnul întrebării viitorul, căci ne mirăm întruna de decăderea morală a unei însemnate părți din populația țării: înjunghieri, violuri, incesturi, hoții, bătăi (cu cruzime), hrană deficitară, îngrijire medicală precară, igienă discutabilă, copii abandonați la vîrstă preșcolară, dar și azvîrliți, pur și simplu, la ghenă, tați firești și tați adoptivi (concubini) crăpînd în bătaie capul micuților năpăstuiți de soartă, educație
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
care au confiscat orele de vârf ale transmisiilor tv. Arta a devenit ceva rușinos iar cultura o boală ce trebuie eradicată cât mai repede. Liceele sunt adevărate școli profesionale de exersare la scară largă a bătăii, traficului de droguri și violului, iar universitățile locul de muncă al peștilor, prostituatelor și borfașilor de toate speciile. Aici am ajuns. Aici, la porțile unei Europe spre care stăm cu fața, dar înaintăm cu spatele. Ca într-un step sinucigaș, o populație bezmetică de Fred
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
cinematograful fiind efectiv pentru tînărul cineast francez un mijloc de existență și de exprimare, o formă propice dezvoltării demonstrațiilor filosofice. Practica profesorală îl ajută să-și elaboreze un vast discurs cathartic paralel cu intriga propriu-zisă. În Umanitatea investigarea unui oribil viol este făcută de un polițist de provincie retardat, de fapt un ins hipersensibil, empatic chiar, care suferă pentru toate relele lumii înconjurătoare, asumîndu-și christic o vinovăție generică. Vezi sărutul apăsat dat criminalului: milostivenia lui Dumnezeu pentru om și a omului
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
la întîmplare ca în filmul lui David Ondrícek Șoptește (Cehia, 1996), care se înrudește cu Formele nopții (Germania-Franța, 1998) în regia lui Andreas Dresen. Redusă la un simplu act mecanic, iubirea ajunge nu o dată să se confunde/confrunte cu un viol ca în Capcane mici, capcane mari (Cehia, 1998), filmul Verei Chytilová unde castrarea amendează nemijlocit politicianismul și demagogia. Condițiile vitrege din vremea războiului civil distrug o dragoste oricum începută prost pentru Vassiliki (Grecia, 1997). Cu intoleranța semenilor are de luptat
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
decisiv o bibliografie a îndoielilor. Nimic mai terifiant ca această lume a dezlănțuirii cărnii! Nimic mai restrictiv totodată! Nimic mai inițiatic! Nu atât despre îndestularea simțurilor e vorba în sexualitatea antică, cât despre o panoplie de simboluri amenințătoare, începând cu violul ca ritual matrimonial și încheind cu proteica, ubicua angoasă a castrării! S-ar părea că, în anumite epoci cel puțin, erosul și violența sunt de nedespărțit. Pe lângă această constatare, rafinamentul erotic al unui împărat ca Tiberiu, despre care cartea ne
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
care putere de expresivitate mai are doar putregaiul, crima, violența și tragedia domestică. în felul acesta se dorește ascunderea marii tragedii naționale: imuni la nefericirea aproapelui nostru (pentru că la asta conduce bombardamentul de crime cu satârul și cuțitul de bucătărie, violul tată-fiică și incestul mamă-fiu, înecurile cotidiene în bălți imunde, furturile de cabluri electrice și de benzină din conductă), cum să mai observăm marea tragedie la nivel de țară? Cu niște conducători pe care dacă-i numești "iresponsabili" le faci un
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
bunul-simț este dușmanul absolut al genialității speciei umane (e vorba, evident, de jumătatea sa masculină...) etc. etc. Teorii zgomotoase și producătoare de dezordine - care este, desigur, principial și indiferent de condiții, creatoare... Nimic mai zgomotos, nu e așa, decît un viol. Victima unei asemenea tentative este Lelia din Bunavestire, înțeleaptă femeie falică ce acceptă și respectă ordinea patriarhală a lumii, dorindu-și doar un loc cît mai comod și mai de autoritate pentru leneșa și senzuala ei persoană. Prizonieră a 4
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
este Lelia din Bunavestire, înțeleaptă femeie falică ce acceptă și respectă ordinea patriarhală a lumii, dorindu-și doar un loc cît mai comod și mai de autoritate pentru leneșa și senzuala ei persoană. Prizonieră a 4 bărbați, cu perspectiva unui viol în grup plutind în atmosfera tensionată a discuției la nesfîrșit lungite, Lelia scapă pentru că, la un moment dat, unul dintre bărbați își pierde calmul și îi dă două palme. Gestul agresiv "simplifică" brusc tabloul și îi dă energia să încerce
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
agresiv "simplifică" brusc tabloul și îi dă energia să încerce și să reușească să iasă din casă. Scenariul este, pînă aici, plauzibil - dar recunoștința Leliei față de cel care a lovit-o, despre care crede sincer că a salvat-o de la viol, e o excrescență machistă pe o imagine, la prima vedere, netrucată - cum e și recunoștința Toniei din Don Juan față de bădăranul Rogulski care, pe lîngă că îi face favorul de a nu o forța să onoreze contractul inițiat de soțul
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
de legalitate (el e protectorul ordinii lumii, în fond...). De aici nevoia de a-i inventa femeii (care, de altfel, chiar este invenția lui, a eternului Don Juan, acesta este mesajul întregii literaturi a lui Nicolae Breban) o vocație masochistă. Violul se golește, în aceste condiții, de conținutul de atrocitate și devine o primejdie din care, dacă scapi, ești mai frumoasă și mai fericită. Asta crede Lelia, cînd se gîndește la pericolul prin care a trecut. Concluzia, la capătul unor întinse
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
și tu și el cu atît. Foarte mult, nu, foarte chic pentru o damă sofisticată. Iar pentru un plebeu, cu labele lui groase de pinguin, ce satisfacție, ce glorie!". Că o palmă peste fund, pe stradă, e de preferat unui viol, nu s-ar putea pune la îndoială. Dar că o femeie rafinată ar putea găsi asta "chic" e un alt exemplu de wishful thinking machist, din larga și cuprinzătoarea serie a tertipurilor de minimalizare a femeii intimidante, serie în care
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
avut întotdeauna un aer suspect, pasibile de a fi întrupări demonice sau doar mici senzuale proaste - în cazuri extreme (Nadina din Răscoala), dacă femeia în cauză e și aristocrată cu blazon (fie el și local), fiind de așteptat ca un viol din partea unei creaturi agresive și murdare să-i satisfacă simțurile plictisite. Acestea fiind spuse, nu ne vom mai uimi de faptul că, în raport cu Grobei - executat de narator, în prima parte a romanului, cu o ironie atroce! -, Lelia are, în cuprinsul
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]