2,852 matches
-
lecție! Nu știam că voi uita așa de repede drama vieții mele (iar o podidește plânsul). - Hai, Violeta, nu mai pișa ochii! Să ascultăm poantele năsoșilor ăștia de la televizor. Și mai pune-un păhărel!.. - Ca să ne-mbătăm nițel, râse trist Violeta. Simt, tanti, că pot să fiu veselă toată noaptea, împreună cu dumneata. Numai noi două. Am fost inspirată când... Referință Bibliografică: NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (roman) - Cap. 6 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
timp. - Începând chiar de...ACUM, eu plec acasă...de mâine, decât să muncesc degeaba mai bine stau degeaba...ai grijă de șeful tău, să nu se prăpădească de plâns când o să afle că nu mai vin la lucru...glumesc...lumină violeta din acest spațiu m-a eliberat complet de voi...va iert, ca să mă liniștesc, dar nu va uit...hai, deschide ușa buncărului, să plec cât mai repede de aici, și cât mai departe. Ușa se deschide, inginerul părăsește în grabă
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378121_a_379450]
-
Toduță’’) și soțul ei, dl. Mircea Prică (fost antrenor al Naționalei de baschet), ing. Andrei Czitrom, dar și sora Agneta cu soțul (veniți de la Ottawa), alți prieteni ziariști, inclusiv de la unele ziare românești din Canada (Dumitru Popescu - “Observator’’, Radu și Violeta Iatan de la “Faptul divers’’ etc.), colegi de la spitalul din Matheson și reputați medici din Toronto, membri ai Parlamentulul și alții. Iată și o scurtă declarație a sărbătoritului, pentru cititorii FĂCLIEI de Cluj: “Prin tot ceea ce am reușit - affirmând mereu și
Diplomă pt. medicul George Freundlich [Corola-blog/BlogPost/93747_a_95039]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > MAMA, DE VIOLETA CÂMPAN Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Mama de Violeta Câmpan Poți o mamă mulțumi, Cu puținul din odaie, Numai dorul de copii Arde-n suflet vâlvătaie ... Am intrat la ea
MAMA, DE VIOLETA CÂMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377259_a_378588]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > MAMA, DE VIOLETA CÂMPAN Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Mama de Violeta Câmpan Poți o mamă mulțumi, Cu puținul din odaie, Numai dorul de copii Arde-n suflet vâlvătaie ... Am intrat la ea cu grijă, Să nu-i tulbur amintirea, Fața albă, tâmpla ninsă, Peste chipul ei - iubirea. O întreb: - Ceva te
MAMA, DE VIOLETA CÂMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377259_a_378588]
-
de lume Mama lui s-a prăpădit, Când, cuprins de remușcare, Înapoi se va întoarce Va găsi-n odaia mare Focul stins. Iar ceasul tace ... Câmp țesut de lăcrămioare Și tăcere de mormânt, Doar lumina-n lumânare Este ultimul cuvânt! Violeta Cîmpan Referință Bibliografică: MAMA, DE VIOLETA CÂMPAN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1528, Anul V, 08 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MAMA, DE VIOLETA CÂMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377259_a_378588]
-
Romanciuc, iar imaginea de pe ele este creația min- tală a domnului Mircea Trifu. La ora stabilită sala era arhiplină. Sosiseră invitați din toate județele Olteniei. Din Vâlcea poeții: Puiu Răducan, Ion Părăianu, Nicu Cismaru, Nicolae Nistor, prozatoarea Zenovia Zamfir și Violeta Scrociob - pictor artist. Din Olt poeții: Constantin Triță, Nicu Zărnescu și Dumitru Sârghie. Din Mehedinți distinsa doamnnă Gabriela Mimi Boroianu, autoarea volumului de poezii „Cântând iu- birea„. Alături de aceștia au fost mulți craioveni, oameni de cultură și artă. La „prezidiu
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377248_a_378577]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > ÎȚI AMINTEȘTI? Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2183 din 22 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Îți amintești? Îți amintești de-aleile bătătorite, de pașii noștri, ce zorii sărutau, de roua de pe florile-adormite, de violetele, ce în albastru lăcrimau? Îți amintești de banca solitară, ce ne-aștepta lângă cireșul înflorit, înveșmântată-n alb, în fiecare seară, ne oferea odihna și un ram îmbobocit? Îți amintești de steaua noastră, la care noi priveam tăcuți, de noaptea
ÎȚI AMINTEȘTI? de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377306_a_378635]
-
„Cheia visurilor” - CD cu lucrări ale Violetei Dinescu Ana SZILÁGYI Deși trăiește de treizeci de ani în Germania, Violeta Dinescu are rădăcinile puternic înfipte în pământul românesc. Acest lucru se aude în lucrările interpretate de Trio Contraste pe ultimul său CD, apărut în 2013 și intitulat “ Cheia
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
„Cheia visurilor” - CD cu lucrări ale Violetei Dinescu Ana SZILÁGYI Deși trăiește de treizeci de ani în Germania, Violeta Dinescu are rădăcinile puternic înfipte în pământul românesc. Acest lucru se aude în lucrările interpretate de Trio Contraste pe ultimul său CD, apărut în 2013 și intitulat “ Cheia visurilor” - “Der Schlüssel der Träume” (Label gutingi, charisma Musikproduktion, în colaborare cu
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
der Träume” (Label gutingi, charisma Musikproduktion, în colaborare cu Rundfunk Berlin Brandenburg). Ascultând CD-ul, te simți parcă învăluit de sunete magice, care au ca punct de plecare muzica folclorică românească. Aceste sunete par a avea o viață proprie. Pentru Violeta Dinescu, ele există deja în conștiința noastră. Compozitorul trebuie doar să le insufle viață “printr-o adiere de vânt”. Într-un interviu cu Maria Houben, compozitoarea spune că “dorește să dea fiecărui om propria cheie, care să-l conducă în
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
printr-o adiere de vânt”. Într-un interviu cu Maria Houben, compozitoarea spune că “dorește să dea fiecărui om propria cheie, care să-l conducă în grădina care-i aparține” (“Klänge sind wie Lebewesen”, “ Sunetele sunt ca niște ființe”, în “Violeta Dinescu”, ed. de Eva Houben, Saarbrücken, PFAU-Verlag 2004, p. 9). Dincolo de o stucturare precisă a materialului sonor, muzica Violetei Dinescu exprimă sau induce o paletă largă de stări psihice, unele aflate la granița conștiinței, ca în vis. Inventivitatea melodică și
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
propria cheie, care să-l conducă în grădina care-i aparține” (“Klänge sind wie Lebewesen”, “ Sunetele sunt ca niște ființe”, în “Violeta Dinescu”, ed. de Eva Houben, Saarbrücken, PFAU-Verlag 2004, p. 9). Dincolo de o stucturare precisă a materialului sonor, muzica Violetei Dinescu exprimă sau induce o paletă largă de stări psihice, unele aflate la granița conștiinței, ca în vis. Inventivitatea melodică și timbrală are la bază motive și sonorități specifice instrumentelor folclorice din diferite arii geografice, transpuse într-un limbaj muzical
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
în contemplator asociații, prin atribuirea unor denumiri false obiectelor expuse (de exemplu un pantof de damă devine o “lună”). Acestea ar apărea ca într-un vis, care nu se aseamănă însă cu cel din somn, pentru că este un vis “intenționat”. Violeta Dinescu dorește prin cele 10 mini-compoziții diverse grupate sub acest titlu, pentu flaute, percuție și pian/sintetizator, să provoace stări contrare. Mini-compozițiile sunt ca un fir conducător, ele vor fi alternate pe CD cu alte lucrări, în care nr. 1
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
Lucrarea „Bindfaden” se inspiră din sculpturile lui Fred Sandback, a cărui expoziție a avut loc în 2008 în Sprengel Museum din Hanovra. Sandback a intenționat să creeze sculpturi fără masă opacă, formate numai din linii, cu ajutorul sârmelor și al ațelor. Violeta Dinescu a tradus muzical sculpturile printr-o transparență sonoră. Imaginile contrastante se datorează instrumentului chinez cu ancie dublă, Suona, care are scurte intervenții. Pe lângă acesta, pianul preparat expune de asemenea o pentatonie descendentă, într-un ritm ostinat. La flaut se
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
pe rând. În nr. 10, se aud șoapte, iar la sfârșit se deslușește textul „Nun träume ich nachts vom Fliegen” - „Acum visez nopțile un zbor”. În încheiere, dorim să menționăm încă un premiu, care se adaugă la palmaresul compo- zitoarei Violetei Dinescu. Este vorba de Premiul “Johann- Wenzel-Stamitz 2012” pentru întreaga creație. Acest premiu, care poartă numele compozitorului boemian, creatorul Școlii de la Mannheim, a fost instituit la Esslingen /Neckar și se acordă anual personalităților din Europa de Est, a căror creație muzicală este
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
Festivitatea de acordare a premiului a avut loc la 8 martie 2013 în Konzerthaus Berlin, în Werner-Otto-Saal. Cu acest prilej, s-a interpretat de către Trio Contraste, cu Ion Bogdan Ștefănescu, Doru Roman și Sorin Petrescu, A Symphony of Horror de Violeta Dinescu, reprezentând muzica la filmul mut Nosferatu (1922) al regizorului Friedrich Wilhelm Murnau. Prin acest premiu, i s-a recunoscut compozitoarei meritul de a fi creat o punte între muzica românească și cea germană.
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
o poveste pentru copii, în realitate însă extrem de precis notat de către autor, sub formă piramidal-triunghiulară, similară formei gtriunghiulare a decadei pitagoreice. Syrinx pentru flaut solo de Claude Debussy - redat de flautul fermecat al Anei Chifu - a făcut trecerea la piesa Violetei Dinescu, Satya II pentru fagot, al cărui timbru nostalgic, cu inflexiuni arhaice a transmis ecouri din Ritualul primăverii lui Igor Stravinski. Fagotista Maria Chifu posedă rara abilitate de a transforma un instrument destinat în genere ansamblurilor orchestrale, într-unul cu
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
securității și al Canalului, regretatul Ion Gheție a lăsat o operă "de sertar". Dar semnalările cele mai numeroase îi privesc pe debutanți, poeți, prozatori sau istorici literari. Sunt încurajați, ca să dau câteva nume: Oana Lazăr, Lili Goia, Carmen Viorica Steiciuc, Violeta Basa, Constantin Moroșanu, Al. Murafa, Cătălin Virgiliu Ene, Lucian Vasile Bâgiu, cu remarcabila monografie Valeriu Anania-scriitorul și Nicolae Arafu (care nu mai e deloc tânăr), cu volumul de povestiri Rogoz înflorit, acesta constituind și el o "adevărată literatură de sertar
Critică de întâmpinare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8337_a_9662]
-
ce a facilitat cât și de cea a unor personalități ale vieții muzicale românești. Ediția de anul acesta s-a încheiat cu lansarea mondială de carte Doina de Vincent Rastaedter (Germania), ce a avut-o ca invitat special pe compozitoarea Violeta Dinescu (Germania).
Simpozionul Interna?ional de Muzicologie ?George Enescu? by Diana-Elena MUR??AN () [Corola-journal/Journalistic/83426_a_84751]
-
muzicienilor români care au ales calea exilului au reușit să reprezinte cu mare cinste țara" (Liviu Câșleanu); Nu m-am dus în Occident ca să iau, ci ca să dau" (Gigi Căciuleanu); Libertatea există doar în măsura în care interior poți să ți-o imaginezi" (Violeta Dinescu); "Irlandezii sunt foarte talentați. Există similarități între temperamentul irlandezilor și al nostru" (Adrian Petcu); "A fost o schimbare majoră în viața mea și a familiei mele, pentru faptul că deschidea noi orizonturi în a cunoaște mai bine nivelul muzical
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
mea și a familiei mele, pentru faptul că deschidea noi orizonturi în a cunoaște mai bine nivelul muzical din Europa" (Mircea Călin); "La contactul cu un ansamblu occidental, primul lucru pe care l-am învățat a fost disciplina de orchestră" (Violeta Cîrstea Călin); "America a fost construită de emigranți, ei având un rol foarte important și în ceea ce privește cultura, arta" (Lory Wallfish); Întotdeauna am visat să cunosc mai îndeaproape viața muzicală europeană" (Liviu Morna). Sau printre avatarurile variilor școli, tendințe, culturi: În
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
Teglaș, Daniel Dobre și Andrei Ciobanu, care, fiecare într-un fel propriu, au adus în scenă un parfum de dans al străzii, dar cu măsură și în mod inspirat. Și, în fine, toate dansatoarele, Monica Ștraț, Diana Ferencz, Sorina Tiron, Violeta Dumitrașcu, Diana Petrache și Teodora Ghinea, care și-au însușit integral stilul coregrafului, făcând un salt remarcabil către zona dansului contemporan. Monica Ștraț a avut și un foarte bun duet, împreună cu invitatul special al spectacolului, sportivul de performanță Marius Urzică
URBAN KISS sau CUM RENAȘTE O COMPANIE DE DANS by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8637_a_9962]
-
Violeta Dinescu și cheia viselor Portret aniversar<footnote Exprim pe această cale mulțumirile mele Violetei Dinescu, pianistului Sorin Petrescu și muzicologului Roberto Reale pentru materialele și informațiile puse cu generozitate la dispoziție. Toate reproducerile paginilor de partitură în cadrul prezentului articol sunt
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
Violeta Dinescu și cheia viselor Portret aniversar<footnote Exprim pe această cale mulțumirile mele Violetei Dinescu, pianistului Sorin Petrescu și muzicologului Roberto Reale pentru materialele și informațiile puse cu generozitate la dispoziție. Toate reproducerile paginilor de partitură în cadrul prezentului articol sunt făcute cu permisiunea compozitoarei. Articolul apare concomitent în limba germană, în revista „Studia U
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]