1,169 matches
-
avantajat decât cel bun, cel crud găsește mai multă cruțare decât cel slab, cel orgolios e înconjurat de mai mare abundență decât cel smerit, mincinosul e mai sătul decât cel care spune adevărul, desfrânatul are un trai mai dulce decât virtuosul. Eram convinși că așa a fost și așa va fi în veci, cât timp va exista omul pe pământ. Clasa își ținea respirația. În sală eram aproape treizeci de elevi, dar auzeam clar cum în buzunarul vecinului țăcăne ceasul interzis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
multe cârciumi decât agheasmatare și mai multe bordeluri decât confesionale e foarte adevărat. Și, de fapt, Într-acolo mă trage steaua mea, să mă căiesc pentru faptele mele și să dobândesc indulgența la Centesimus. Dar un popas În orașul tău virtuos e obligatoriu pentru oricine o apucă pe calea binelui și a căinței. Cât despre nădragii mei, reluă el, Întinzându-și picioarele durdulii și aruncându-le o ocheadă satisfăcută, trebuie să spun că la Florența nimeni nu s-a plâns de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pe un scuipat ieșit din el, fără mai multă importanță decât scuipatul... -, el mai adaugă la acest portret și faptul că n-ar putea fi un bun cetățean. în Atena zisă democratică, nu se prea glumea cu astfel de lucruri. Virtuosul Socrate, apărător al îndatoririlor cetățeanului în fața lui Aristip care le neagă, va plăti cu viața faptul de a fi filosofat contra cetății... Aristip se dezangajează din treburile colective, cu care consideră că-ți pierzi vremea și energia, bunuri de preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
un morman de blănuri, învelit în niște pături... Asemenea simulacre de lux, de moliciune - un păcat grecesc -, de abandon, de delăsare te fac să te gândești nu atât la cursul unui atenian auster, care proslăvește virtuțile ascetice, rigoarea și virtutea virtuoasă, cât la scenografia unui artist care, de altfel, nu și-a ascuns niciodată gustul pentru bani și pentru facilitățile pe care aceștia le procură. Sub piei de animale, în căldura jilavă a culcușului în care lâncezește, Prodicos nu aduce câtuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
în ceata profesorilor de virtute, a negustorilor de morală. De această reputația nu va mai scăpa... Nimic din rândurile rămase nu ne autorizează să conchidem că Prodicos este în favoarea unui termen sau a altuia: viața frivolă de plăceri sau viața virtuoasă și austeră. Pentru că, citind Memorabilele lui Xenofon - care redau spiritul, fără să avem însă acces la literă și, mai ales, fără să cunoaștem condițiile în care a fost scris textul lui Prodicos, contextul realizării lui -, descoperim mai degrabă un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
se dezvolte două ramuri întinse spre cer, dar în direcții opuse. O viață, două existențe posibile... Fericire sau Virtute. încă din primul moment al opoziției, comentariul și analiza acestei figuri lasă să transpară o evidență: fericirea nu este virtute, nici virtuoasă, și nici obligatoriu morală; virtutea, la rându-i, pare să întoarcă spatele fericirii, căci practicarea ei nu presupune nicio jubilare. Ori una, ori alta: ori te bucuri de plăcerile vieții, ori suferi în drum spre perfecțiune. Nu și una, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
incapabili să suporte și să se abțină - maxima lor - cu eleganță... Să lăsăm deci în urma noastră ideea unui discipol al Grădinii egocentric, preocupat doar de sine și uitând de lume confruntat cu un adept al Porticului, angajat în treburile cetății, virtuos, măreț, mare senior, semănând până la confuzie cu clișeele peplumurilor... Versiunea lui Cicero spune mai multe despre incapacitatea unui om de a trăi la înălțimea idealurilor sale decât despre adevărul tezei lui. Pentru că există epicurieni implicați în viața cetățenească și politică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
alienări - bucătăria de lux și vinurile fine -, dar și fără a te limita la pâinea și apa epicurienilor ortodocși; plăcerile conversației fără un plan anume, purtată în mijlocul naturii, între prieteni... Hedonismul tragic al lui Lucrețiu se sprijină pe această simplitate virtuoasă, romană. Moartea îi terorizează pe majoritatea oamenilor? Ea trebuie să-l conducă pe filosof la împăcarea cu sine însuși. Neantul îi paralizează pe cei mai mulți? înțeleptul știe să se sprijine pe acest vid sideral pentru a bascula într-o voluptate confecționată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
să ne rostogolim în dispoziția opusă mândriei, socotind virtutea și cunoștința ca izbânzi firești ale noastre, nu ca daruri dobândite prin har 23. Așadar, încercările sau necazurile fără de voie sunt cauzate de abaterea noastră de la calea cea dreaptă a vieții virtuoase. Cauza generală a încercărilor, a suferinței și durerii duhovnicești o constituie păcatul, ca stare paranaturală, paranormală a vieții duhovnicești. Ele se produc atunci când omul face lucruri potrivnice firii lui 24. De aceea, ele urmăresc restaurarea firii umane. Sfântul Marcu Ascetul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
altă parte, el ne îndeamnă la o tot mai accentuată pocănță, prin care se restabilește transparența firii noastre în plan duhovnicesc. Prin urmare, încercările au la bază „o judecată dreaptă a lui Dumnezeu”33. Scopul lor general este dobândirea vieții virtuoase întru smerită cugetare. Sfântul Isaac Sirul spune că virtutea este maica întristării iar aceasta naște smerenia, care aduce harul Sfântului Duh 34. Ele sunt un mijloc de verificare a atașamentului ostenitorului față de Dumnzeu sau față de lume și ispitele ei. Celor
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
o veselie negrăită, deschizându-li-se un izvor de lacrimi, ca un efect al pocăinței 41. Tot cuviosul Nichita Stithatul, referindu-se la bolile trupești și la semnificația lor duhovnicească, ne spune că: „Bolile sunt folositoare celor începători în viața virtuoasă. Ele fac trupul neputincios, ca să-l ajute în vestejirea și slăbirea aprinderii aflătoare în el; iar cugetul pământesc al sufletului îl subțiază, în vreme ce-i întăresc și îi împuternicesc curajul, de poate spune după dumnezeiescul apostol: < >(2Cor.XII,10). Dar pe cât
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
dar pe care omul le atrage asupra lui tocmai din lipsa sa de discernământ. Iar apăsarea acestora este proporțională, pe de o parte, cu virtuțile sau cu păcatele personale, astfel încât și precum învață duhovnicești Părinți cei mai încercați sunt cei virtuoși, dar și cei păcătoși; iar pe de altă parte, în cazul celor din urmă, păcatele sunt proporționale cu gravitatea, vechimea, intensitatea săvârșirii lor, cu robia față de ele. Diaconiței Olimpiada Sfântul Ioan Gură de Aur îi scria despre suferințele celor drepți
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
pe chip, pe frontul spiritual al românismului; și Domnia Sa - onorant semnatar al cap. Referințe, parte integrantă a cărții mele (menționată mai sus); Dl Nicolae Botgros , un maestru inegalabil al Cântecului Românesc, în calitate de dirijor al Orchestrei Naționale Populare “Lăutarii” și de virtuos violinist. Le aduc modestul meu omagiu de veșnică pomenire primilor trei Nicolae, iar celorlalți trei distinși viețuitori cu același nume de Botez le urez, cu sfială, de aici, de jos - mult prea de jos -, tradiționalul La mulți ani cu sănătate
CEI DE DOUĂ ORI CÂTE TREI DREPŢI ŞI FRUMOŞI NICOLAE DIN INIMA MEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363041_a_364370]
-
Voltaire Fericirea este starea de mulțumire a sufletului, definită ca sens și scop al vieții; nefericirea sau nenorocirea este starea de suferință. Fericirea trebuie înțeleasă ca o răsplată a unei activități, făcută cu un scop nobil și având un caracter virtuos. Domnul nostru Iisus Hristos a văzut nenorocirile oamenilor și posibilitățile înălțării lor și a rostit o predică pe Muntele Fericirilor, care își păstrează puterea în zilele noastre. Cuvintele au fost rostite nu numai pentru aceia care cred, ci pentru întreaga
FERICIRE VS. NEFERICIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363264_a_364593]
-
prospectul primit în dar: Șapte fii din trei generații își exprimă devotamentul pentru părinții lor în spiritul confucianist al dinastiei Chosun (1392 - 1910). Aici Sagyoru era încăperea pentru studiul confucianismului, ale cărui patru principii de bază sunt următoarele: învățătura, conduita virtuoasă, loialitatea și încrederea. Am completat minivacanța culturală cu Concertul de Crăciun din complexul Expo Science Park. “Korea Wind Ensemble” cuprinde două duzini de suflători (cinci sunt suflătoare și chiar suflă tare!), plus cinci percuționiști (coreenii sunt cei mai buni din
CRĂCIUN ÎN ASIA – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “COREEA DE SUD (2003 – 2004)”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie [Corola-blog/BlogPost/362526_a_363855]
-
în local, orchestra mă saluta astfel, în semn de apreciere. Am aflat ulterior că așa mai procedau doar la sosirea primarului orașului. Vestea s-a dus repede și mi-a mărit faima! Eram mare! Am pomenit de șeful orchestrei, un virtuos acordeonist, cunoscut și în afara granițelor orașului sub numele de Păsăroiu. Era o poreclă transformată în faimă, în urma unei întâmplări pe care am aflat-o de la unul dintre membrii orchestrei lui. El, țigan tinerel, frumos foc, era un virtuos talent muzical
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
orchestrei, un virtuos acordeonist, cunoscut și în afara granițelor orașului sub numele de Păsăroiu. Era o poreclă transformată în faimă, în urma unei întâmplări pe care am aflat-o de la unul dintre membrii orchestrei lui. El, țigan tinerel, frumos foc, era un virtuos talent muzical și o atracție a femeilor. Nu de puține ori femeile rugau soții să meargă la restaurantul „Dunărea” să asculte muzică bună, de fapt în dorința de a-l vedea pe el. Ba i se dusese vestea că dă
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
și-și potolea poftele cu tot ce-i ieșea în cale, în lipsa bărbatului ei, el fiind plecat timp îndelungat, pe teren. I-a povestit doctoriței despre lecțiile ei de muzică, întotdeauna terminate în pat, în mod armonios, cu tânărul și virtuosul acordeonist în compania altor femei. Zi de zi nu contenea să-i prezinte prietenei ei argumente solide, ceea ce-i înflăcărau acesteia dorințele din ce în ce mai aprinse. Doctorița în singurătatea ei se întreba de ce nu ar profita și ea, că nu o poate
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
Scopul civilizației creștin-ortodoxe nu este doar civilizarea ori îmbunătățirea etică a omului, ci depășirea faptului de a fi o creatură zidită, prin schimbarea omului în dumnezeu - om, după Har. De aceea, modelul antropologic al Ortodoxiei nu este omul bun și virtuos, dintr-o perspectivă umanistă și umanizantă, ci Dumnezeu - Omul Iisus Hristos. Așadar, Uniunea Europeană se prezintă pentru Ortodoxie ca un teren ce tebuie cercetat cu dorința de realizare a misiunii sfinte, ca fiind un spațiu de mărturie și de mărturisire a
DESPRE STEFAN CEL MARE SI SFANT AL MOLDOVEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360936_a_362265]
-
iubiri deșucheate și nebune, cu atâta pricepere că ai zice că e Paganini în persoană exersând pe coarda a subțire a cuvântului și a viersului. Ne-am dat seama de la început că omul acesta vesel este în profunzimea lui un virtuos. Un virtuos este și când vorbește cu consătenii lui și când scrie despre o mare personalitate a muzicii și a culturii române, așa cum este muzicologul Viorel Cosma. Parcă ar cânta arabescuri pe coarda subțire a viorii, așa de dulce ciripește
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
și nebune, cu atâta pricepere că ai zice că e Paganini în persoană exersând pe coarda a subțire a cuvântului și a viersului. Ne-am dat seama de la început că omul acesta vesel este în profunzimea lui un virtuos. Un virtuos este și când vorbește cu consătenii lui și când scrie despre o mare personalitate a muzicii și a culturii române, așa cum este muzicologul Viorel Cosma. Parcă ar cânta arabescuri pe coarda subțire a viorii, așa de dulce ciripește: „În seara
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
orice ființă, indiferent de păcatele pe care le are și orice vietate de pe lumea aceasta. Și să nu uităm că Iisus Hristos a venit în lume pentru cei bolnavi, nu pentru cei sănătoși, pentru cei păcătoși și nu pentru cei virtuoși. Creștinii nu trebuie să uite faptul că ei sunt “musafiri” pe această planetă numită Pământ, iar la întoarcerea “acasă” în împărăția cerurilor trebuie să fie ei, în primul rând în armonie, în echilibru și, în al doilea rând, să lase
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
desăvârșită „în Hristos”. Izvorul și caracterul eshatologic al moralei creștine nu îl constituie nici persoana umană și nici comuniunea persoanelor (societatea). Morala creștină nu este nici autonomă și nici heteronomă, ea este o teonomie divino-umană, adică o autonomie teonomă. Credinciosul virtuos (Sfântul) cu alte cuvinte, cel care are comuniune cu Dumnezeu și se împărtășește de darurile lui, fiind îmbrăcat cu Sfântul Duh, constituie măsura Moralei creștine. Omul este cu adevărat liber numai lângă Libertate, și dacă se află lângă Atotputernicul Dumnezeu
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
includea zone importante... Putem presupune că mulți bărbați și-au dorit țigănci, mai ales că erau și plătiți. Motivul interzicerii căsătoriei țiganilor cu țigănci a fost că nu-și permiteau să-și întrețină copii. Într-adevăr, Maria Theresia era o virtuoasă. Ce virtute creștină îngăduie fie chiar unei Împărătese, să despartă copii de părinții lor? Richard Bright(3), scriitor englez care a vizitat Imperiul, mărturisește despre interzicerea căsătoriei romilor cu femei din propria lor etnie.Iată ce citim în articolul "De la
UNII UNGURI ȘI GERMANI AU SÂNGE ȚIGĂNESC! MARIA TEREZA A VRUT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367474_a_368803]
-
concretizează prin virtuți teologice credința, speranța și iubirea, iar în sensul orizontal prin virtuțile cardinale înțelepciune, curajul, cumpătarea, asumate de vechiul gânditor etic grec, dar cu o semnificație nouă, îmbunătățită și cu o valoare deosebită în spiritualitatea ortodoxă . Această existență virtuoasă este un mod deiform de a trăi, o imitație și o urmare a lui Iisus Hristos, trăită în dimensiunea sa comunitară, aici, pe pământ, dar făcând aluzie concretă la perspectiva eshatologică. Omul, fiind creat ca dat ontologic, după chipul și
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]