54,565 matches
-
nu orice cuvânt al ei ar putea fi acela?". (p. 240) Notațiile de amănunt, precum și introspecția sunt extrem de fine, povestirea are o eleganță discretă, iar întâlnirile cu prietenii, scenele de bombardament, aventurile strecurării în săli de spectacole, amintirile din refugiu, visele, senzațiile, plimbările cu tovarășii și lungile lor discuții (dinamismul unor secvențe este la fel de bine realizat ca și la M.H. Simionescu) sau portretistica de ocazie pe care o face (plină de umor și de plasticitatea portretelor lui Costache Olăreanu) ar trebui
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
instrumentele necesare, dar oamenii care cunoșteau profund fenomenul mi-au spus: ,,bine, domnule, dar dumneata ești un suprarealist get-beget, născut și nu făcut!" Atenție: nu mă revendic, însă! Vreau să spun că a avea o structură de bun navigator în visul suprarealist nu înseamnă neapărat că-i ești îndatorat în vreun fel. De aceea declar cu tărie, și trebuie să fiu crezut pe cuvînt, că eu nu mă consider suprarealist. Iar dacă voi fi întrebat: ,,bine, bine, dar atunci ce te
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
în al doilea rînd, despre un alt tip de relație, una mult mai amplă, și despre o luptă mult mai profundă - acelea care privesc existența însăși, abisurile ființei, viața ca stare de levitație între vedere și clarviziune, între veghe și vis, între conștiință și stihia non-raționalului. Dacă la primul nivel gesturile de libertate sunt nenumărate, dacă o curiozitate neostenită se manifestă simultan cu o enormă voluptate a experimentului, în planul celălalt, cel secund, artistul oferă un șir de observații fundamentale. Tot
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
el recuperează, din formele date, acele nuclee care conțin în sine însăși natura incoruptibilă și eternă a creației, spiritul nocturn, mediumnic, al lui Victor Brauner se scufundă pînă în capilarele cele mai intime ale existenței și reiterează aici, pe căile visului pur și simplu, dar și pe acelea ale visului inițiatic, ale visului alchimic, ale visului cabalistic și ale visului magic, în general, acel moment unic în care totul conține totul, în care virtualitatea se mișcă o clipă, apoi se redresează
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
în sine însăși natura incoruptibilă și eternă a creației, spiritul nocturn, mediumnic, al lui Victor Brauner se scufundă pînă în capilarele cele mai intime ale existenței și reiterează aici, pe căile visului pur și simplu, dar și pe acelea ale visului inițiatic, ale visului alchimic, ale visului cabalistic și ale visului magic, în general, acel moment unic în care totul conține totul, în care virtualitatea se mișcă o clipă, apoi se redresează și o apucă în altă parte, în care exterioritatea
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
natura incoruptibilă și eternă a creației, spiritul nocturn, mediumnic, al lui Victor Brauner se scufundă pînă în capilarele cele mai intime ale existenței și reiterează aici, pe căile visului pur și simplu, dar și pe acelea ale visului inițiatic, ale visului alchimic, ale visului cabalistic și ale visului magic, în general, acel moment unic în care totul conține totul, în care virtualitatea se mișcă o clipă, apoi se redresează și o apucă în altă parte, în care exterioritatea este fluidă sau
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
eternă a creației, spiritul nocturn, mediumnic, al lui Victor Brauner se scufundă pînă în capilarele cele mai intime ale existenței și reiterează aici, pe căile visului pur și simplu, dar și pe acelea ale visului inițiatic, ale visului alchimic, ale visului cabalistic și ale visului magic, în general, acel moment unic în care totul conține totul, în care virtualitatea se mișcă o clipă, apoi se redresează și o apucă în altă parte, în care exterioritatea este fluidă sau eterică, iar interioritatea
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
nocturn, mediumnic, al lui Victor Brauner se scufundă pînă în capilarele cele mai intime ale existenței și reiterează aici, pe căile visului pur și simplu, dar și pe acelea ale visului inițiatic, ale visului alchimic, ale visului cabalistic și ale visului magic, în general, acel moment unic în care totul conține totul, în care virtualitatea se mișcă o clipă, apoi se redresează și o apucă în altă parte, în care exterioritatea este fluidă sau eterică, iar interioritatea o enormă combustie polimorfă
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
sa imaginație și în propriul său act, pictorul devine complice cu privitorul în convingerea implicită că dinamica formei este dinamica lumii însăși, dincolo de orice voință ordonatoare mai mult sau mai puțin arbitrară. Atunci însă cînd ordinea naturii și aceea a visului sînt abandonate spre a lăsa loc unei priviri lucide în contextul social și în istoria nemijlocită, observațiile, viziunea și stilistica se schimbă radical. Privirea își pierde inocența și vocația ei fondatoare și se transformă în instanță, în act oțios și
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
vituperantă, și fără a se contamina de gesticulația dezlănțuită și de misionarismul negativ, demolator, pe care dadaiștii, de pildă, îl profesau apocaliptic, Victor Brauner, ca un adevărat suprarealist ce era, întors către originile ființei și scufundat în realitatea magică a visului, sancționează în treacăt, fără încrîncenare și fără patetism, o umanitate redusă la schemă de către abuzurile istoriei. IV. Explicația unei absențe Dar nu aceste abuzuri episodice prezintă vreo importanță, ci altele sunt acelea care cad sub incidența privirii artistului și intră
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
înșiși, în ceilalți, în cetate. Cel care mi-a înlesnit accesul în acest univers, în acest mod surprinzător de a organiza timpul și de a provoca nașterea semnificativului a fost chiar președintele fundației, Kostas Kartelias: poet, visător și comerciant de vise pentru femei căsătorite. Întîlnirile fundamentale creează de fapt sistemul care ordonează destinul și adună, împreună, energiile, vibrațiile, dinamismul, spiritualitatea. Maeștrii stimulează, acolo unde depistează că este cazul, încrederea în sine, deschid ușile cunoașterii, arată drumul posibil al împlinirii. Opțiunea aparține
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
și Maia Morgenstern au fost absorbite, definitiv, de conștiința grecilor. Sînt martoră. Și încă ceva: Anna Vaghena, proprietara teatrului, este una dintre actrițele vestite ale Greciei. Anul trecut a jucat la București spectacolul Anghela Papazoglou după cartea lui Iorghi Papazoglou, Visele Smirnei. Gazdă: Teatrul Odeon și directorul său, Alexandru Dabija. Să fie, oare, o simplă coincidență faptul că Anna Vaghena a primit în teatrul său o montare a lui Dabija și a salutat, reverențios, popasul Lolei Blau ce a respirat, prin
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
cineva deosebirea dintre actul "de a visa" și cel "de a crede că visează". Transferîndu-se fantasma din somn într-un alt limbaj, al logicii comune, rațional, se elimină totodată și ceea ce scapă amintirii la trezie. Cel ce povestește și reconstituie visul nu poate recompune toate fazele lui și nici nu poate ocoli cenzura exercitată de sentinelele conștiinței (teoria refulării). Ar fi în stare un obervator să supună examenului obiectiv fluxul de imagini depănate pe ecranul său interior cînd doarme, dacă înainte
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
exercitată de sentinelele conștiinței (teoria refulării). Ar fi în stare un obervator să supună examenului obiectiv fluxul de imagini depănate pe ecranul său interior cînd doarme, dacă înainte nu s-ar smulge din succesiunea aparent haotică, adică ar întrerupe vraja visului abia trăit? Derrida susține că la această interogație un filosof ar răspunde cu un "Nu!" hotărît, ar nega că se poate dezlega taina prădat de uneltele explicației discursive. În schimb, un scriitor n-ar tăgădui atît de ferm, ar fi
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
discursive. În schimb, un scriitor n-ar tăgădui atît de ferm, ar fi înclinat să zică: "Poate!", "Parcă!" sau "Cîteodată da!" Cu ce temei? El beneficiază de roadele unei experiențe, poate menține uneori o acțiune și în ramele închipuirii din vis, renunțînd la prozaica deșteptare. Derrida insistă asupra regretului celui sustras plăcerii de a vagabonda în mirific și imprevizibil, el revine adesea pe pămînt cu sentimentul că pierde ceva irecuperabil, că e păgubit, că nu poate fi consolat, că a stricat
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
dar gîndesc la altceva", e o generalizare încă elementară pe care o face autorul, fiindcă abia tatonează indefinitul, stratul nelămurit pînă la capăt. Mă întorc, cum am făgăduit, la tezele lui Jacques Derrida, în discursul menționat, despre ștergerea hotarului dintre vis și trezie și decepția trăită de insul respectiv de a nu mai putea reface ce s-a petrecut în închipuire. Arta poate opera și cu incertitudinea, remarcă filosoful, atunci cititorul nu mai e sigur dacă s-a pășit în afara vrajei
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
și trezie și decepția trăită de insul respectiv de a nu mai putea reface ce s-a petrecut în închipuire. Arta poate opera și cu incertitudinea, remarcă filosoful, atunci cititorul nu mai e sigur dacă s-a pășit în afara vrajei visului prin călcarea pe podeaua solidă a realității sau dacă visarea continuă. Un dubiu dăinuie, se strecoară o nostalgie după plutirea fantazării și farmecul imaginat. Nu numai de Kafka amintește Derrida, dar și de pălăria de paie, de Panama, care irumpe
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
pe podeaua solidă a realității sau dacă visarea continuă. Un dubiu dăinuie, se strecoară o nostalgie după plutirea fantazării și farmecul imaginat. Nu numai de Kafka amintește Derrida, dar și de pălăria de paie, de Panama, care irumpe într-un vis a lui Walter Benjamin, eseistul obsedat și de un șal căruia i-a repartizat tot în somn o dublă cheie: de a înfășura gîtul grațios al unei doamne, dar și de a scoate în relief o inscripție în limba franceză
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
a repartizat tot în somn o dublă cheie: de a înfășura gîtul grațios al unei doamne, dar și de a scoate în relief o inscripție în limba franceză, care trebuie decriptată. Pentru Derrida, fugarul Benjamin, expatriat, care resimte fericirea unui vis, cum exclamă, cu un an înainte de a se sinucide în retragerea sa spasmodică din fața naziștilor - ilustrează și o idee a prietenului său Adorno, cel după numele căreia s-a instituit premiul decernat. Șeful Școlii de la Frankfurt a vorbit despre "posibilitatea
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
în retragerea sa spasmodică din fața naziștilor - ilustrează și o idee a prietenului său Adorno, cel după numele căreia s-a instituit premiul decernat. Șeful Școlii de la Frankfurt a vorbit despre "posibilitatea de a pătrunde imposibilul". Să fii treaz chiar în vis, să te sustragi, apoi, fără să deschizi ochii - iată ipostaze care îi preocupă pe toți trei. Plutind în aer Romanul Povestea Marelui Brigand e clădit pe un joc de echivocuri, care își are originea în prelungirea unui vis în faza
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
chiar în vis, să te sustragi, apoi, fără să deschizi ochii - iată ipostaze care îi preocupă pe toți trei. Plutind în aer Romanul Povestea Marelui Brigand e clădit pe un joc de echivocuri, care își are originea în prelungirea unui vis în faza de veghe. Nimic nu e atunci sigur nici la personajele sale complexe, alcătuite cu densitate realistă. Frapează o coincidență de preocupări cu ideile lui Derrida, care certifică indirect virtuțile romancierului. Visele personajelor sînt narate des, ele conțin semne
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
care își are originea în prelungirea unui vis în faza de veghe. Nimic nu e atunci sigur nici la personajele sale complexe, alcătuite cu densitate realistă. Frapează o coincidență de preocupări cu ideile lui Derrida, care certifică indirect virtuțile romancierului. Visele personajelor sînt narate des, ele conțin semne, avertismente, somații și, de predilecție sunt premonitorii. Petru Cimpoeșu reproduce într-un loc ce zice biblicul Iosif faraonului: "visele care se repetă se împlinesc". Ele sunt în roman individuale, pot însă și vagabonda
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
Frapează o coincidență de preocupări cu ideile lui Derrida, care certifică indirect virtuțile romancierului. Visele personajelor sînt narate des, ele conțin semne, avertismente, somații și, de predilecție sunt premonitorii. Petru Cimpoeșu reproduce într-un loc ce zice biblicul Iosif faraonului: "visele care se repetă se împlinesc". Ele sunt în roman individuale, pot însă și vagabonda nefixate la o persoană. Că judele va deveni nevăzător reiese mai întîi dintr-un signal, inclus în somnul grefierului. Ceea ce la Walter Benjamin era șalul sau
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
nevăzător reiese mai întîi dintr-un signal, inclus în somnul grefierului. Ceea ce la Walter Benjamin era șalul sau pălăria de paie devine la personajul lui Cimpoeșu pasărea în zborul ei planat. Accentul e pus aici nu pe euforia dobîndită în vis, ci pe presentimentul de groază. Judele povestește că a simțit bătaia aripilor care i-a trimis un aer rece în obraji, și a rămas încremenit în fața privirii fixe din pupilele roșii, cenușii sau galbene, sinistre, iar penajul păsării și-a
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
cu ciocul sub frunte. A înțeles că orbește, a țipat, s-a acoperit cu plapuma. "După aceea, camerista a ieșit, iar eu am început treptat să văd din nou, sau poate atunci mă trezeam din somn și mă desprindeam de visul în care orbisem, sau poate că nu vedeam încă, ci îmi reprezentam spontan, pe o retină cerebrală, lucrurile văzute cîndva și mă întreb dacă tot ce a urmat nu e doar repetarea amintirii unor lucruri văzute altcîndva, cu mult timp
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]