482 matches
-
Nostru, să se atașeze cu toată oastea sa pe lângă oștile Noastre și împreună să coopereze în contra inamicului și aliaților și partizanilor ce sunt în contra crucii Domnului, iar Noi ne făgăduim ca pe acea vreme s-o întreținem cu bani din Visteria Noastră, asemenea ne va ajuta cu prețioasele sale sfaturi despre urmările de acolo și să fie sub protecțiunea și supunerea maiestății noastre imperiale și ai moștenitorilor noștri atât el, cât și urmașii lui. Art. III. Drept aceea, Noi, Marele Domn
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fie asigurată Moldovei. Art. XIV. Dacă inamicul s-ar întări în Domnia Moldovei și ar stabili acolo păgâneasca sa administrare, atunci în acel caz luminatul Prinț al Moldovei, cu permisiunea noastră, are ospitalitatea în Imperiul Nostru, unde va primi din Visteria Maiestății Noastre Imperiale întreținerea anuală, atât cât va fi de ajuns unui Domn, precum și urmașii săi vor fi ajutați de Maiestatea Noastră Imperială. Acte și documente relative la istoria renașcerii României, publicate de Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, vol
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
moșiile mănăstirești. ― Fiindcă veni vorba de poslușnici, părinte, mi-am adus aminte de o poruncă a lui Grigore Ioan Calimah voievod din 10 decembrie 1761, prin care înlesnea mănăstirii Dancu să caute douăzeci de “liude (oameni) streini fără de bir în visterie ce ș-ar găsi pentru poslușania sfintii mănăstiri”,... iar vel vistiernicul “să le dea și pecetluiri pe fețile și chipurile lor să fie cunoscuți dintr-altă țară” și “acești oameni să fie numai pentru slujba mănăstirii”. ― Din cele de mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
piatra pentru var). ― Să vedem ce spune Grigore Ioan Calimah, feciorul lui Theodor Calimah, la 10 decembrie 1761. ― Apoi el confirmă cele hotărâte de tatăl său și adaugă: “Pentru dooăzeci liud(e) (oameni) strein(i) făr(ă) de bir în visterie ce ș-ar găsi pentru poslușaniia sfintii mănăstiri,... să aibă a-i aduce la dumnalui vel vis(iernic) ca să-i cerceteze și, aflându-i strein(i) făr(ă) de bir în visterie, să le dea și pecetluituri roșii pe fețil
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
oameni) strein(i) făr(ă) de bir în visterie ce ș-ar găsi pentru poslușaniia sfintii mănăstiri,... să aibă a-i aduce la dumnalui vel vis(iernic) ca să-i cerceteze și, aflându-i strein(i) făr(ă) de bir în visterie, să le dea și pecetluituri roșii pe fețil(e) și chipurile lor să fie cunoscuț(i) din altă țar(ă) și așa să fie în pace de bir”... ― Cred că ai remarcat faptul că bieților “poslușnici” li se aplicau “pecetluituri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Biserici creștine. Și... am dat fratelui nostru, Voruntar mare comis, vii pentru vii, trei fălci în țarina Stroeștilor, la Cotnari”... ― Din porunca dată de Ștefan Tomșa al II-lea la 27 mai 1612 tuturor slujbașilor domnești care strângeau dările către visterie, aflăm că în coasta chervăsăriei (vămii) mănăstirii Sfântul Sava “din mijlocul târgului Iași” se afla o pivniță. Drept urmare, fiule, vine porunca: “Să nu tulburați de camănă pivnița de la acea chervăsărie,... fiindcă domnia mea am miluit sfânta mănăstire cu acea chervăsărie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Constantin Mavrocordat voievod revenit la domnie 1741-1743): El spune că: “16 foițe s-au scris pe la ținuturi, pe la boierii ce sânt ispravnici, pentru milostenia ce s-au socotit să de la Sfântul Mormânt a Ierusalimului, după cum arată izvodul ce este în Visterie cu pecete gospod. Datorie creștinească... pentru care pre larg arată blagoslovitoare carte a prefericitului părintelui nostru patriarh a Ierusalimului ce s-a trimis cătră toți... La cine s-au trimis foile ca să strângă banii: pe la boieri, i (și) la mazili
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și jumătate într-un an, după cum s-a așezat mai înainte vreme. ― Hai să vedem ce se întâmplă mai departe. ― Vodă vorbește despre “vecinii” fugiți prin alte locuri, “deci cându vor veni vreunii... să aibă egumenii a-i aduce la Visterie... să s(e) aședză la satele lor și să aibă a da... 2 ug(hi)... de om într-un an... Socotit-am... de întărim cu acestu uric... de acmu și până în veci”. ― Mai departe, îl întâlnim pe Grigorie Ghica voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Mormânt,... iar mai vârtos preiubit fratele domniei mele, domnia sa Costantin vodă,... au rânduit ca și pentru sare să să dea tot bani, 100 lei din banii Ocnii. Așijderea și pentru vin, iarăși bani să i să dea, 100 lei de la Visterie. Ce acum,... venit-au înaintea domniei mele rugătoriul nostru, sfințiia sa Paisie arhimandrit, egumen de la sfâta mănăstire Barnovschii, și arătându-ne aceste hrisoave ce au avut de la alți luminați domni, socotit-am și domniia mea, și... i-amu înnoit și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
toți sub o zidire, Să îi afumi, unde găsești clădire? El punga o lăsa în drumul mare Și acasă i-o trimitea fi-te care Astăzi îți intră-n casă, te beregățesc Și-n voie se ascund unde poftesc În visterii, în bănci se vâră-o mână, Acelora cu mierea la-ndemână. Ca să nu prade vreun străin despot O-nsumă credincios un patriot, Investitorii au mult de dedulcit Marea privatizare s-a urnit. Șacali-uniți și cu rechini de apă, Din gura
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93456]
-
Democrație la proțap Cu faimă grobiană încolonată, Poți pune țara -n cumpeni înc-odată! Cu atestate de schizofrenie, Poți să dai foc, să furi o visterie! Tou-i ca legi să răsucești springar, Și te chivernisești vârtos la buzunar. Bagi neamu-n Aga vezi de teșcherea, Cu țara, cu reforma, vom vedea; Toți ipochimenii se alertează Când țara și reforma prea trenează. Sărmanii nu au pită-s mai
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93458]
-
patima. Foarte bine! Să-l mutăm acolo unde trebuie. A doua zi am întocmit o decizie prin care soțul Mihaelei era delegat casier central al ministerului. Socoteala era asta: odată și odată tot va fi silit să bage mâna în visteria statului ca să achite o datorie la cărți. Ah, dacă aș putea să-l prind cu o lipsă pe care să n-o poată acoperi! Ce scandal și ce prilej minunat de a-i veni în ajutor, scăpîndu-l de năpastă! Vremea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pe deasupra vreo 300.000 lei. Înde-mînarea lui Charlot depășise orice prevederi. De unde avea domnul casier central suma aceasta considerabilă? Nu era bogat, salariul pe care-l primea abia-i ajungea să ducă un trai modest. Nici vorbă, sustrăsese bani din visteria statului, cu gândul să-i pună la loc când, firește, va face rost de alții. Apoi, ce așteptam eu? Ce urmăream eu? Hei, domnule casier central, ai căzut prost, sărăcuțule! Vei avea de-a face cu mine. Și nu numai
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
învățătura copiilor...Și leafa lor s au rânduit câte 80 lei de dascăl pe an, pe care bani să-i dea pe jumătate la Sfântul Gheorghie și jumătate la Sfântul Dimitrie...și acei dascăli să aibă și scuteală de birul Visteriei... Și pentru mai mare întemeiere am poroncit cinstit și credinciosului boierului nostru dumisale Sandul Sturza vel logofăt ca să scrie și a noastră pecete să pue. Și s-au scris hrisovul acesta aicea, în orașul Iașilor, în a treia domnie a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a dărâma panourile gen domino, simbolizând „Zidul defunct”, ca unul care a avut un rol deosebit în confruntarea cu regimul comunist totalitar. S-a remarcat absența cancelarului german Helmut Kohl, cu rol preponderent și salutar privind unificarea Germaniei, scoțând din visteria țării peste 1300 de miliarde de mărci pentru apropierea estului țării de economia vestului, ei plătind sume colosale pentru construirea a zeci de mii de locuințe pentru trupele sovietice care staționaseră până atunci în Germania de Est. Cinste cancelarului Kohl
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
existența în timp a moaștelor Sfântului Ioan Botezătorul, se arată că turcii când au ocupat Constantinopolul la 1453, au strâns din biserici toate odoarele, veșmintele de preț și cutiile lucrate artistic, ce conțineau Sfinte Moaște și le-au adus în visteriile sultanului. În vremea Patriarhului Ieremia, Sultanul a dat ordin să se strice niște curți împărătești spre a le face mai mari. În aceste ziduri s-au găsit ascunse odoare sfinte și cinstite moaște ferecate cu argint și poleite cu aur
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Țarigrad că acolo este și 64 piciorul drept al Sfântului Ioan Botezătorul. Cele descoperite se țineau însă în mare taină. Atunci era la curtea sultanului un slujitor creștin numit Nicolae Simota din părțile Eladei, satul Vlas. Acesta a scos din visteria Sultanului moaștele Sfântului Ioan Botezătorul și le-a adus Patriarhului care spre mai mare siguranță l-a sfătuit a le duce în satul său natal, la Vlas. Moaștele fiind împodobite cu bună mireasmă s-a răspândit vestea despre acest mare
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
la masacrul din 29-30 noiembrie” (prim ministru era patriarhul Miron Cristea. Armand Călinescu va fi prim-ministru Între 7 martie și 21 septembrie 1939); 6. Pagina 22: „Ribentrop-Molotov” (Ribbentrop, cu doi de „b”); 7. Pagina 27, rândurile 1 și 6: „visteria” (vistieria, având hiatul „ie”),... rândul 21: „asasinatele... ale unor legionari” (asasinatele... comise de unii legionari); 8. Pagina 27, ultimele două-trei rânduri: „Liga Apărării Naționale-Creștine”, apoi, succesiv, „Garda de Fier”, „Totul pentru Țară”, „Legiunea Arhanghelul Mihail”, „Mișcarea Legionară” (ordinea cronologică se
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
43, rândul 12: „... cu țipete a căror decibeli” (ai căror decibeli); 14. Pagina 44, rândul 6: „la ceea dată” (la acea dată); 15. Pagina 45, rândul 8; „organizația multipartinică a cărei reprezentanți (ai cărei reprezentanți); 16. Pagina 47, rândul 16: „visteria statului” (vistieria); 17. Pagina 55, rândul 1: „aceea noapte” (acea noapte sau noaptea aceea); 18. Pagina 58, rândul 12: „cutie goală... a cărei capac” (al cărei capac); 19. Pagina 59, rândul 2: „o familie de basarabeni a cărei copil” (al
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
bodegi. În ceafa fiecărui pălățel, în cârca oricărei bibloteci, fie ea academică sau universitară, atârna și își bălăbănea fundul murdar cel puțin cîte-un sac de bodegi. Dar nu niște bodegi tăioase, adulte, grosolane. Ci niște bodeguțe simpatice, neajutorate, peltice, în visteriile cărora adevărații cetățeni fini își vărsau, cotidian, adevăratele pensii alimentare. Și în stranele cărora, pătrunzând și miluind în jurul tău, tovarășii de pahar, cu piciorul, trezeai nu proteste, ci admirația pupăcioasă a celorlalți mușterii, încîntați de halul în care umblai de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
et al., 2005, pp. 2-3. Încă din antichitate, cu peste 2000 de ani Î.Hr., În Mesopotamia, Egipt, Grecia sau Roma și continuând până la 1700 d.Hr., izvoarele istorice amintesc activitățile scribilor și ale clericilor de protejare a averii și visteriei, prin depistarea celor care ar fi atentat la integritatea patrimonială, misiunile de proto audit fiind comandate În special de regi, Împărați, biserici sau alte instituții ale statului (Hayes et al., 2005, p. 2ă. Astfel, Porter et al. (2003, p. 19ă
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
sunt a se confisca după cum spune intimațiunea cea foarte scandaloasă trimisă de Domnia Ta cătră Consistoriu, ci au să se iaie numai spre administrare; în fine, pentru că veniturile ce se vor mări prin îmbunătățirile scoposite n-au să se adune în visteria fiscului, ci în casa separată a fondului religiunari: de aceea toată manipulațiunea aceasta trebuie să se petreacă sub privigherea și conducerea episcopului și a Consistoriului, prin urmare și tot personalul economic ce este de trebuință pe moșiile episcopești și mănăstirești
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bunurile lor și pe unii cezarieni, ofițeri aparținând procuratorului din Cezareea care țineau administrarea provinciei și i-a pus la munci ca prizonieri, în posesiunile imperiale. Valerian i-a persecutat pe creștini mai ales din motive fiscale, pentru a îmbogăți visteriile sărace ale statului, dar și aici a voit să-l imite încă o dată pe Decius. Trebuie să ținem cont de faptul că, aproprierea de bogățiile creștinilor în persecuția lui Decius a fost ceva secundar, pe când în cea a lui Valerian
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
puse alături de acelea din restul localităților sub diferite Domnii, aduc în prim plan structura socială și a felului așezărilor, dependența acestora și a populației, obligațiile pe care le-au avut și le au suportat locuitorii față de stăpânii locali, fie față de visteria statului, fie ale stăpânirii locurilor - domn, stăpân „înzestratʺ ori mănăstire sau ca răzeș „independentʺ, clarificând pas cu pas evoluția dar și struct ura de proprietate și socială a localităților. * Partea referitoare la evoluția administrativă, învățământul, războiul dar mai ales viața
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și chiar capul lui vodă depindeau de grăsimea peșcheșului. Trebuia să-l facă să plesnească sub greutatea lui. De zbir îl știau și țăranii pe care îi împovăra de dări și zile clacă. I se părea în toată vremea că visteria îi goală. Dacă nu ajungea, mai punea și câțiva copii sănătoși strânși de pe ulițele satului. Era pregătit la rândul lui să se arunce în genunchi la picioarele stăpânitorului. Și să-și țuguie buzele pentru a-i pupa papucii. Pe cât era
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]