294 matches
-
-principalii dregători erau: vornicul - era mai marele curții domnești având prerogative judecătorești; în timp de război era comandant al oștirii domnului; prima dregătorie atestată documentar în 1387; logofătul șeful cancelariei domnești, redacta acte și le întărea prin aplicarea pecetei domnești; vistierul gestiona veniturile domniei, adunate de visterie și răspundea de administrarea acestora (în Transilvania era folosit termenul de thesaurarius); stolnicul și paharnicul - aprovizionau curtea domnească cu alimente și băuturi (atestați în 1392); postelnicul primea solii străini și se ocupa de ceremonialul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Duhul Sfânt șichipul Tatălui. La rândul său Duhul Sfânt, când avea să vină în urmaJertfei lui Hristos (Ioan 7, 38-39), va sluji ca să-L preamărească peHristos: „Din al Meu va lua și vă va vesti vouă” (Ioan 16, 13-14) ca„Vistier al bunătăților”, care ia și dă la ospăț din „Vițelul cel îngrășat” (Luca 15, 23). Este vorba de marea taină a lucrării lui Hristosprin care toate cele de dincolo de moarte s-au arătat și semănat pe pă mânt, ca „Sânul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
rând putere a plinătății ca și în Hristos, de a da mărturie ca o „mânare” (Romani 8, 14) apostolească. Drept urmare a plinătății pe care o dă în Hristos „vițelulîngrășat tăiat de Tatăl” (Luca 15, 23), Duhul Sfânt se va numi: „Vistierul bunătăților”, adică ieșirea celor ce au intrat prin „Ușă” la acea„pășune” duhovnicească anunțată de Hristos (Ioan 10, 9) conformprofeției: „Domnul Atotțiitorul va pregăti în muntele acesta pentrutoate popoarele un ospăț de cărnuri grase, un ospăț cu vinuri bune,cărnuri
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lumii și a oștirei care: [î]i zicea fără de rușinare că, fiindcă a ajuns bătrân și în doaga copiilor, era bine să-și lase tronul și să se facă călugăr. Aceste toate au rezultat din cauza a doi oameni înrăutățiți, anume vistierul Ginea, numit și Olariul său Cicală, și Radu Armașul, numit și Vărzariul. Aceștia, având în mână cârma statului și încrederea absolută a Domnului, făceau abuzurile cele mai revoltante. Boierii, ajungând fără putere și văzîndu-și viețele în mînile acestor doi ticăloși
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și făcîndu-și avere, se însură la satul Brătășești, lângă Olteț, în județul Romanați. Cu viclenia sa cea iscusită, ajungând a se înainti în diregătoriile civile și apropiindu-se adesea de Domn, [î]i zicea totdeauna să-l facă pe el vistier și-i promitea că va afla mijloace să-i sporească veniturile, încît să poată cuprinde și alte țări. Matei Vodă, ajungând la bătrânețe a fi dominat de ideea înavuțireii și a iubirei de argint, l-a crezut și l-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-i promitea că va afla mijloace să-i sporească veniturile, încît să poată cuprinde și alte țări. Matei Vodă, ajungând la bătrânețe a fi dominat de ideea înavuțireii și a iubirei de argint, l-a crezut și l-a făcut vistier plenipotent. Acesta îndată a lepădat pielea mielului și se arătă în adevăr lup: trimitea în toate părțile și dezbrăca oamenii cu felurite cuvinte; inventa feluri de dări și de abuzuri care ajunseră a înegri faima și numele cel glorios al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
celălalt? {EminescuOpX 238} Acesta era român din Ploiești, fiul unui grădinar (bulgar) care cultiva varză; de aceea îl și numiră Vărzarul. Ajungând din tinerețe a înainti în diregătoriile civile, se făcu și armaș mare, o dată cu Cicală, când s-a făcut vistier. Înzestrat cu un suflet răutăcios și neomenos, îndată ce-a ajuns la postul acesta a început a revărsa asupra tuturora veninul răutății sale; nici boier, nici preot nu scăpa nesupărat și nejăfuit de puterea lui. Astfel acești doi venetici, strâns
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Neagoe Văcărescu, fiul lui Dan, voievodul Făgărașului; acesta, stabilindu-se pe malul Dâmboviței, a întemeiat sate și biserici; un urmaș, Pătrașcu, agă și ban al Craiovei, l-a însoțit pe Mihai Viteazul în toate bătăliile; bunicul, Ianache Văcărescu, cumnat și vistier al lui Constantin Brâncoveanu, a fost decapitat în 1714 la Constantinopol, odată cu domnitorul. Tatăl, Ștefan Văcărescu, logofăt, vistier și mare ban, avea talent, dedica versuri domnitorului Scarlat Ghica, fiind apreciat pentru orațiile de sărbători pe care le compunea; mama, Ecaterina
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
un urmaș, Pătrașcu, agă și ban al Craiovei, l-a însoțit pe Mihai Viteazul în toate bătăliile; bunicul, Ianache Văcărescu, cumnat și vistier al lui Constantin Brâncoveanu, a fost decapitat în 1714 la Constantinopol, odată cu domnitorul. Tatăl, Ștefan Văcărescu, logofăt, vistier și mare ban, avea talent, dedica versuri domnitorului Scarlat Ghica, fiind apreciat pentru orațiile de sărbători pe care le compunea; mama, Ecaterina (Catinca) Done, îi era nepoată de soră cronicarului Ion Neculce. Învățătura primită de V. a fost dintre cele
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Hamid din secretariatul împărătesc, aprofundează gramatica limbii turce, studiază araba și persana. Prin tergimanul Porții, Iacovache Rizu, cu a cărui fiică, Elenița, era căsătorit, intră în cercul relațiilor diplomatice. E mare clucer și, sub Grigore Alexandru Ghica, cumnatul său, mare vistier. În anii războiului ruso-turc (1768-1774), sub ocupația rusească, împotriva curentului („unii păntru râvna legii, alții păntru pohta slavei și alții păntru iubirea hrăpirii să făcură ostași ruși”, scria el), se află împreună cu familia în pribegie la Brașov. Îi scrie feldmareșalului
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
audiențe; V., servindu-le de translator prin intermediul limbii italiene, se vede prețuit de înaltul suveran. După pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), fiind numit domn Alexandru Ipsilanti, este chemat la Țarigrad spre a-l însoți în țară. E pentru a treia oară vistier, apoi spătar. Colaborează, în baza unor temeinice cunoștințe juridice, la întocmirea primei condici de legi a Țării Românești, tipărită în 1780 (Pravilniceasca condică), și sprijină inițiativele „înțeleptului” Ipsilanti de a statornici învățământul. Hrisovul de organizare a școlii, redactat în 1775
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
acesteia, cu sora ei, Ecaterina (cu ea având un al doilea fiu, Nicolae, ce va dovedi și el înclinații pentru poezie), V. este scurt timp ginerele domnitorului Nicolae Caragea. Spătar în timpul acestuia și sub Mihail Suțu, succesorul lui, din nou vistier, V. a construit, la Brăila și Silistra, poduri pentru armata otomană aflată în pregătiri de război cu Austria. Îl sprijină pe Nicolae Mavrogheni, care i-a urmat lui Mihail Suțu (deși îl disprețuia, considerându-l „om prost și la hire
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
scaunul Țării Românești a lui Alexandru Moruzi (1793) îl pune într-o înfruntare deschisă, acutizată și de dragostea ce îl lega de soția domnitorului, cu superbia și superficialitatea fanariotului, dar nu îl lipsește de dregătorii: este mare spătar și, iarăși, vistier. Retrăgându-se prudent un timp din viața Curții, dar chemat de urgență pentru a găsi o soluție ravagiilor foametei și ciumei, el impune - gest fără precedent - să se prezinte în fața înaltei adunări cu ișlicul pe cap, motivând că se afla
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
din jud. Bacău. Satul Tibănești era prezentat, întrun document din 6 octombrie 1658 între două sate,după cum deducem din următoarele relatări ale actului: „1658octombrie 6 Iași, Carp Lungul fost armaș ,fiul lui Gavril Lungul vinde lui Mecula al III lea vistier,satul Tibănești, ținutul Vaslui, pe Șacovăț; între Gârbești și Olășei, cu vatra satului, țarină, fânațe, locuri de heleșteie, vaduri de moară, locuri de prisăci și pomeți,cu 600 de taleri bătuți bani gata. Martori: popa din Dumești, popa Eremia cel
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
și a dezvoltării de rezonanță a vieții omenești în zonă. Apropiindu-se de zilele noastre, aflăm documente care atestă că, în viile din podgoriile de la Copou erau prin anul 1575 case boierești, printre care ale lui Gavriil Monahul, fost mare vistier. Cam în aceeași perioadă, Nestor Ureche, mare vornic al Țării de Jos tatăl cronicarului Grigore Ureche avea și el case în Podgoria Copou. În perioada de după 1600, aflăm că se făceau tranzacții privind schimburi de terenuri plantate cu vii între
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
notăm: În anul 1464 Ștefan cel Mare a donat bisericii un clopot; La 5 iunie 1600, Mihai Viteazul a dăruit mănăstirii sfântul Sava, casa moștenită de el de la fostul Ban Iani, care în vremea lui Petru Șchiopul fusese și mare vistier al Moldovei. Este singura danie care nu a fost anulată de Ieremia Movilă, după revenirea sa în scaun, deoarece Mihai nu făcuse această danie din fondul domnesc, ci din proprietatea sa personală; În 1675, în camerele din turnul clopotniței a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
rudenie "cu cele mai renumite familii sau case, care sunt recunoscute atât la curtea domnitoare de azi, cât și în statele străine, ca: Cantacuzino, Brâncoveanu, Ghica, Mavrocordat, Ruset și Sturdza"6. Totodată, episcopul Romanului, Gherasim, marele logofăt Costachi Ghica, marele vistier Iordachi Russet și ceilalți membri ai Divanului confirmau cu acest act întărit de ei, prin iscălitură și punerea propriei peceți, faptul că Vasile Balș, la acea dată baron austriac și sfetnic gubernial cezaro-crăiesc, descindea direct din această nobilă familie 7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Turcul, Tadeus von, 277, 278 Turczynski, Emanuel, 44, 118 Türkheim, consilier aulic, 76, 175, 177, 190 Tvarko, rege, 15 U Ugarte, Alois von, 190 Umlau, ofițer, 75 Ungermann, Richard, 42 Ungureanu, Constantin, 236 Urmeny, Joseph, 278 Ursachi, Dumitrașco, 21 Ursachi, vistier, 20 Ursini, consilier aulic, 76 V Văcărescu, Enăchiță, 81 Valjavec, Fritz, 34, 35, 114, 245 Velestinul, Rigas, 277 Veliman, Valeriu, 52 Venturi, Franco, 30, 31, 37, 38 Vitencu, Al., 267 Vlahovici, Daniil, 157, 158, 248, 250-252, 255, 270, 272, 273
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
țări pe care le-avusese lumea veche, Și-i era cârmaci un rege care nu-și afla pereche, Drept în gânduri și în fapte, blând viteaz și cumpătat, CARP i se spunea pe nume și era așa bogat, Cât veliții, vistierii, socotind și socotind Multele comori și scule, și de aur și de argint, Ajungeau cu pleoape grele și cu bărbile albind, Însă lunga socotire niciodată isprăvind... Dar averea cea mai mare,fala și nădejdea sa, Cea cu care craiul încă
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Sturza, i s-a dat dumisale slugerului Gheorghe Eminovici rangul de căminar 1. Având în vedere că succesiunea rangurilor, în ordine crescândă, era: sătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, pahanic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier, logofăt, se poate trage concluzia că Eminovici a obținut boieria contra cost, întrucât a sărit peste alte șase ranguri pe care ar fi trebuit să le parcurgă în mod firesc; după moda timpului însă, ordinea lor nu era strict respectată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vor descoperi. — Oh, părințele, mi se taie și pofta de mâncare cu tot ce mi-ai spus și nu mai termini odată să-mi spui. — Numai Dumnezeu, Relule, numai și numai Dumnezeu. Tu, carele pretutindenea ești și toate le plinești, Vistierul Bunătăților și Dătătorule de Viață, vino și te sălășluiește Întru noi și ne curățește de toată Întinarea și mântuiește-te... O arătare de fiecare zi se ivi deasupra pervazului ferestrei, În timp ce Andrei Îi trage cu nădejde cu frânturile lui de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
belită. De câte ori ai mai trecut granița până acuma? N-am nevoie să trec mai mult de o singură dată, sfinte Dumnezeule. Odată și-odată tot trebuie să scăpăm, Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului carele pretutindenea ești și toate le plinești, Vistierul Bunătăților și Dătătorule de Viață. — Păi și cum? Nu văd cum, părințele. Cum ai să treci granița cu mâna-n cur? — Pă puțin cinșpe mii tot luăm pe ciment, oh, vino și te sălășluiește Întru noi și ne curățește de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
are nici o vină și-aici e înțelesul lucrării de mister; ci lutu-acesta negru în floarea mea-i lumină și-n fructul meu lumina ia chip de giuvaer!... Și, iată, gându-acuma, smarald este în faptă; împodobit de roadă sunt darnic vistier!... Eu, rostul meu, de-acuma, l-am împlinit în viață. Am ridicat spre ceruri, din lut, a mea făptură... Și lupta care-am dat-o e-atâta de măreață că-n fibra mea subțire nu-i nici un strop de zgură
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Pantelimon Nr. 199. "Izvorul Sănătății", Weber amp; Altheim, strada Doamnei Nr. 1. "Observatorului", Weinstein Sabina, calea Șerban Vodă Nr. 235. Weinstein Sabina, str. 30 Decembrie Nr. 13. "Muncii", Wilderman amp; Goldstein, b - dul 1848 Nr. 23. "Chirigiu", Zamfir David, strada Vistieri Nr. 1. "Remedia", Zarafu Zelma, strada Știrbei Vodă Nr. 15. "Lecuirea", Zilber amp; Cohn, prel. Rahovei Nr. 12. "Adria", Zoltescu Elenă, calea Ferentari Nr. 143. Zuav Ioan, b - dul Gh. Coșbuc Nr. 1. "Zeița", Zucherman Ada, strada Bărăției Nr. 29
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
6. Dacia, S.A.R., București, strada I. C. Robescu, Nr. 26. Arcogin, Fainaru Jean, strada Vatra Luminoasă. Afac, Aizig Făgădău, București, strada Traian Nr. 69 b. Farimar, S. i. n. c., București, strada V. Lascăr Nr. 11. Antony, Eugenia Gruia, București, strada Vistieri Nr. 1. Eldor, Ionescu Elenă, București, calea Rahovei Nr. 79. Catalex, Isopescu Cătina, București, strada Maria Ghituleasa Nr. 45. Ionescu Gisele, București, strada Jules Michelet Nr. 1. Kassol, S. Schaffer, București, strada Orzari Nr. 61. Legrain, S. i. n. c
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]