565 matches
-
un timp actuala Stradă Palat. Până la urmă, spânzurătorile au fost duse pe „Movila Sarandei”, din vecinătatea mănăstirii Frumoasa, în fața Iarmarocului târgului... Demnă de luat în seamă este și dania făcută de „Lascarache vel căminar, ginerele lui Iacomi ce-au fostu vistiernic, și... Alexăndrache cămăraș, feciorul lui Iacomi”. Aceștia, prin zapisul din 3 decembrie 1669 (7178), dăruiesc mănăstirii Trei Ierarhi „Niște vii...la Cotnar... în Dealul Păcurariului... așijdere o vie... de la Copou”. Te rog să nu cârtești, dragule, când ai să afli
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cele mai bune materiale, alegându-se cheresteaua cea mai aleasă din Carpați, aducându-se var tocmai de la Orhei, și toți meșterii plătindu-se cu bani hotărâți, zidirea se începu în vara anului 1803, sub de aproape priveghere a orânduitului boier, vistiernicul Sandulachi Sturza, având de ajutor pe vornicul Iordachi Drăghizi (sic), pe care domnul, după săvârșirea palatului, spre răsplătire, îl numi paharnic. Domnul vizita singur în toată ziua lucrul, care se urmă necontenit și cu stăruință până în vara anului 1806. Atunci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se află pe locul mănăstirii. Nici niște țigani robi nu strică la sfânta mănăstire, fiule. Asta o aflăm dintr-un zapis întocmit la 5 decembrie 1758 (7267), unde găsim că Bălașa vistierniceasa, pentru „pomenire vecinică pentru sufletul răposatulului dumisale Aristarho vistiernic și a pomenirii noastre, căutat-am dintr-ai noștri drepți șerbi țigani și am dat pe Lupul țigan ferar,... și cu țiganca lui, anume Gherghina țigancă”. Din câte se vede dintr-o carte de confirmare dată de Ioan Theodor Calimah
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de a lua din vama domnească câte patru ocă de untdelemn și jumătate de ocă de tămâie pe lună. O altă țigancă, pe nume Mariia Hordineasă, ajunge în stăpânirea mănăstirii Dancul dăruită fiind de Maria, fiica lui Grigoraș Jora, fost vistiernic, la 15 august 1759 (7267). Am aflat un lucru, părinte, care nu-i unul oarecare și merită atenția noastră. Care-i acela? Apoi la 14 mai 1761 (7269) Ioan Theodor Calimah voievod a hotărât „ca oricâte cară s-ar sui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
hotărât ca să fie în epitropia breslii neguțitorilor din Iași”. Vodă însă nu lasă lucrurile la voia întâmplării. El hotărăște ca în fiecare an „a trie dzi după dzua praznicului Sfântului Spiridon” marii dregători: vel logofătul, vel postelnicul, vel spătarul, vel vistiernicul „să margă... acolo, la mănăstire, să caute sama epitropilor ce vor fi după vremi și de venituri și de cheltuielile anului”. Vezi bine, fiule, că vodă nu prea îi lăsa pe cei de la mănăstirea Sfântul Spiridon să se bucure de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Din let 1771 ghenarie 1 și până la let 1772 ghenarie 1” a fost de 7507 lei și 82 bani. Cheltuielile au fost de 6249 lei și 112 bani „prisosind 1257 lei 90 bani”. Această situație este iscălită de Iordache Balș vistiernicul. Din darea de seamă privind veniturile și cheltuielile „Din let 1771 ghenarie 1 și până la let 1772 ghenarie 1” aflăm și leafa dată „Doftorului Dracachi 840 lei” Apoi „Sau dat lui Hristodul spițăr” 420 lei - „câte 35 lei pe lună
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a născut la Kom. — Un șiit imamist? Asta nu mă deranjează. Deși sunt ostil tuturor ereziilor și tuturor abaterilor. Unii dintre cei mai credincioși oameni ai mei sunt din secta lui Ali, cei mai buni dintre soldații mei sunt armeni, vistiernicii Îmi sunt evrei, nu le refuz, pentru atâta lucru, Încrederea și protecția mea. Singurii de care mă tem sunt ismailiții. Prietenul tău nu aparține acestei secte, presupun? — Nu știu. Dar Hasan m-a Însoțit până aici. Așteaptă afară. Cu Îngăduința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
aminte de o poruncă a lui Grigore Ioan Calimah voievod din 10 decembrie 1761, prin care înlesnea mănăstirii Dancu să caute douăzeci de “liude (oameni) streini fără de bir în visterie ce ș-ar găsi pentru poslușania sfintii mănăstiri”,... iar vel vistiernicul “să le dea și pecetluiri pe fețile și chipurile lor să fie cunoscuți dintr-altă țară” și “acești oameni să fie numai pentru slujba mănăstirii”. ― Din cele de mai sus se vede limpede, dragule, că viața poslușnicilor era mai grea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
poate aplica “ucazul” lui Radu Mihnea voievod, fiindcă bunurile se dăruiau locurilor sfinte în nume propriu. ― Cinstea de a fi primul din cei care au făcut danii locurilor sfinte din propria lor avere îi revine lui Gavriil monahul, fost mare vistiernic, căruia probabil i s-o fi urât de atâta avuție și la 5 mai 1575 hotărăște: ― Să-l ascultăm, fiule, fiindcă sunt curios cum glăsuiește unul care până mai ieri a fost mare vistiernic - deci unul din cei ce aplicau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
revine lui Gavriil monahul, fost mare vistiernic, căruia probabil i s-o fi urât de atâta avuție și la 5 mai 1575 hotărăște: ― Să-l ascultăm, fiule, fiindcă sunt curios cum glăsuiește unul care până mai ieri a fost mare vistiernic - deci unul din cei ce aplicau “pecetluiri pe fețile și chipurile” poslușnicilor și care cine știe prin ce împrejurări a ajuns monah. ― Să nu crezi, părinte, că nu s-a nevoit să învețe “alfabetul” celor mănăstirești. Da’ una-i să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din cei ce aplicau “pecetluiri pe fețile și chipurile” poslușnicilor și care cine știe prin ce împrejurări a ajuns monah. ― Să nu crezi, părinte, că nu s-a nevoit să învețe “alfabetul” celor mănăstirești. Da’ una-i să fii mare vistiernic și să dai porunci și alta-i să fii prea plecat și smerit. Ascultă-l numai ce spune: ― Ia să auzim cum vorbește marele vistiernic devenit monah peste noapte. ― Fiindcă cele călugărești nu-i erau chiar la îndemână, o ia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nu s-a nevoit să învețe “alfabetul” celor mănăstirești. Da’ una-i să fii mare vistiernic și să dai porunci și alta-i să fii prea plecat și smerit. Ascultă-l numai ce spune: ― Ia să auzim cum vorbește marele vistiernic devenit monah peste noapte. ― Fiindcă cele călugărești nu-i erau chiar la îndemână, o ia pe departe. Apoi, când se înfierbântă, ține un discurs de mai mare dragul, părinte. Ascultă-l numai: “Iată eu, închinător al Treimii, smeritul monah Gavriil
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
peste noapte. ― Fiindcă cele călugărești nu-i erau chiar la îndemână, o ia pe departe. Apoi, când se înfierbântă, ține un discurs de mai mare dragul, părinte. Ascultă-l numai: “Iată eu, închinător al Treimii, smeritul monah Gavriil, fost mare vistiernic în Moldovlahia,... pentru sufletul meu și al părinților mei,... am dat și am miluit <cu> ocina și dedina mea dreaptă, patru fălci de vie, în hotarele Iașilor, pe dealul numit Copoul, și cu grădini, și case și cu tot venitul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ca să-ți răspund la întrebare, află că această mănăstire șade înfiptă în coasta dealului din josul Cetățuii - loc de pe fosta “Moșie Nebuna” - încă din 1574. Maria, fiica lui Petru Șchiopu voievod și soțul ei, Zottu Tzigara, fost spătar și mare vistiernic, au ridicat-o și au închinat-o mănăstirii de la Dionisiate, din sfântul Munte. ― Mănăstirea Dionisiate nu a mai trimis călugări și nu a mai purtat de grijă, lăsând ca totul să se pustiiască. În 1616, doamna Maria, revenind în țară
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
acele case domnești de lângă sfânta biserică cu tot locul lor,... să fie sfintei mănăstiri,... dedină și ocină”... ― Uite că la 2 decembrie 1600 și Ieremia Moghila voievod dăruiește mănăstirii Sfântul Sava din Iași casele făcute lângă biserică de Iane (Hadâmbul) vistiernicul. Tot Ieremia Moghila voievod, la 5 februarie 1603, de această dată scutește de dări o casă din Iași a mănăstirii Sfântul Sava, aflată lângă Chervăsărie (vamă). ― La 23 mai 1605, același voievod, scrie: “Iată am văzut domnia mea o carte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sveati mănăstiri... S(vea)ti Sava, în târg în Iași”... ― Citind cele scrise de unii boieri mari dregători domnești la 19 noiembrie 1611, devenim martorii unui act de pioșenie și respect față de Arpentie, mare postelnic. “Iată eu, Nicoară Prăjescul mare vistiernic, și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron Stolonic și Dumitru Buhuș... Dăm știre cu această carte că am luat... două fălci de vie în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de unii boieri mari dregători domnești la 19 noiembrie 1611, devenim martorii unui act de pioșenie și respect față de Arpentie, mare postelnic. “Iată eu, Nicoară Prăjescul mare vistiernic, și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron Stolonic și Dumitru Buhuș... Dăm știre cu această carte că am luat... două fălci de vie în țarina Copou,... de la fratele nostru, Voruntar mare comis... Și am dat acele vii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fără nici un vinit... Costantin Năstase vis(tiernic) au făcut la mănăstire, la S(ven)tâi Sava, cu toată cheltuiala dumisale, trii dughene bune în chervăsărie, de la care și până astădzi ia chirie S(ven)tâi Sava”. Ei, da’ Costantin Năstase vistiernicul, deși a primit “niște loc sterpu, fără nici un vinit”, mai face trei dughene, tot în chervăsărie, cu cheltuiala sa, pe care le dă de asemenea mănăstirii “pentru sufletul său, care să fac șese dugheni de ia S(ven)tâi Sava
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
face trei dughene, tot în chervăsărie, cu cheltuiala sa, pe care le dă de asemenea mănăstirii “pentru sufletul său, care să fac șese dugheni de ia S(ven)tâi Sava chirie”. Se înțelege că “patrierșia” sa aprobă acest gest al vistiernicului, spunând: “văzând un lucru făcut cu dreptate și cu cale, iată că de la noi încăș(i) am întărit dumisale, lui Costantin Năstase vist(iernic), ca să aibă a-ș(i) stăpâni locurile... cu bună pace, ca dreaptă moșie dumisale”. ― Adică Costantin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
văzând un lucru făcut cu dreptate și cu cale, iată că de la noi încăș(i) am întărit dumisale, lui Costantin Năstase vist(iernic), ca să aibă a-ș(i) stăpâni locurile... cu bună pace, ca dreaptă moșie dumisale”. ― Adică Costantin Năstase vistiernicul era dator vândut Sfântului Mormânt și a “făcut cu dreptate și cu cale” cele șase dugheni de pe care mănăstirea Sfântul Sava lua chirie fără nici o supărare! ― Nu știu cum să spun, părinte, dar când întâlnesc cărți de blestem ale patriarhilor mi se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de la noi sfânta mănăstire...Sfântul Sava...cu acele case domnești de lângă sfânta biserică cu tot locul lor, ... Altul să nu se amestece înaintea acestei cărți a domniei mele.” „Scris la Iași, în anul 7108 (1600), luna iunie 5.” „Andronache mare vistiernic a învățat.” „Negrilaș a scris.” Domnia viteazului nu a durat prea mult și Ieremia Movilă se întoarce, venind din Polonia. Doar după șase luni el dăruiește aceleași case mănăstirii Sfântul Sava. Am cam ști noi de ce a făcut o, dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
acele case: „Io Eremia Moghila voievod,...domn al Țării Moldovei...am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări de la...Sfântul Sava...cu casele acelea care sânt aproape de sfânta biserică, pe care le-au făcut mai înainte, de demult, Iani vistiernicul, apoi au rămas domnești. Altul să nu se amestece înaintea acestei cărți a domniei mele, amin. Scris la Iași, în anul 7109 (1600), decembrie 2. Însuși domnul a poruncit... Stroici mare logofăt a învățat. Pântea a scris.” „ Îngăduie-mi, fiule
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
înlăturat din domnie de către Mihai Viteazul și din această pricină avea un of la inimă, pe care și l-a ostoit cu această danie și cu altele.” Mai aveam o întrebare care nu-mi dădea pace. Cine era acel „Iani vistiernicul” care a făcut acele case „mai înainte, de demult”? Bănuiam eu cam cine ar fi fost, dar glasul bunului călugăr a venit și mi-a înlăturat îndoiala: „ Presupunerea ta, fiule, că acel Iani vistiernicul ar fi fost Iani Hadâmbul, ctitorul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dădea pace. Cine era acel „Iani vistiernicul” care a făcut acele case „mai înainte, de demult”? Bănuiam eu cam cine ar fi fost, dar glasul bunului călugăr a venit și mi-a înlăturat îndoiala: „ Presupunerea ta, fiule, că acel Iani vistiernicul ar fi fost Iani Hadâmbul, ctitorul mănăstirii care-i poartă numele, pare a fi adevărată.” Am luat aminte la faptul că bătrânul călugăr se află mereu în preajma mea, chiar dacă nu-l văd. Asta mi-a dat mai multă încredere și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
din fața mea și, în sfârșit, citesc: „Io Eremia Moghila voievod...Scriem domnia mea slugii noastre Radul ureadnic din târgul Iașilor. Îți dăm de știre că domniia mea s-a milostivit și iarăși am dat satul Lețcanii slugii noastre credincioase Boul vistiernic. Pentru aceea, dacă vei vedea această carte a domnii mele, iar tu să cauți să-i dai satul în mâini și ceea ce îi vei fi luat tot să i se întoarcă. Altfel să nu fie, ci după spusa domniei mele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]