199 matches
-
tem de microbi și încep să-l dea cu tot felul de soluții. Se tem de tot ce-ar putea să i se întâmple și-l „ambalează” într-o cutie. Angoasa de protecție crește în intensitate și frizează ridicolul. Fapte vitejEști e o cameră a fricilor meșterite sub ochii noștri. Când țipetele se acutizează și siluetele de pe pânza neagră devin din ce în ce mai mari, fricile noastre se amplifică. Le astupăm în borcane și devenim, dintr-o dată, mai liberi. Fapte vitejEști este un spectacol
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
frizează ridicolul. Fapte vitejEști e o cameră a fricilor meșterite sub ochii noștri. Când țipetele se acutizează și siluetele de pe pânza neagră devin din ce în ce mai mari, fricile noastre se amplifică. Le astupăm în borcane și devenim, dintr-o dată, mai liberi. Fapte vitejEști este un spectacol țesut cu finețea și subtilitatea unei broderii în care firele fricii se înnoadă, se rup, se lipesc la loc și pleznesc. PE BUNE, spectacolul produs de Asociația PETEC după Fapte vitejEști, are în centru fricțiunea permanentă dintre
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
devenim, dintr-o dată, mai liberi. Fapte vitejEști este un spectacol țesut cu finețea și subtilitatea unei broderii în care firele fricii se înnoadă, se rup, se lipesc la loc și pleznesc. PE BUNE, spectacolul produs de Asociația PETEC după Fapte vitejEști, are în centru fricțiunea permanentă dintre narațiunile minciunii și imperativul adevărului, dintre mirajul ficțiunii cu care copilul asociază minciuna - cadru nelimitat al imaginației explozive - și necesitatea de a produce adevăruri la care cei din jur să se poată raporta și
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
în care s-a elaborat metodologia de lucru la cele două spectacole, Selma Dragoș spune: „Nu am făcut un casting în funcție de niște roluri, ci am adunat oameni cu care voiam să lucrăm (noi însemnând eu și Smaranda Găbudeanu la Fapte vitejEȘTI și Sma, eu si Cristina Lilienfeld la Pe Bune), care au adus alți oameni cu care voiau să lucreze. Așa că, de la început, era clar că ești acolo pentru ceea ce ești și că materialul se va naște din ceea ce suntem, din
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
și imprevizibil, încât nu mai știam dacă e pentru copii, dacă e spectacol sau <i>jam</i>. Alt punct comun în cele două spectacole a fost împărțirea uniformă a banilor, în funcție de timpul de repetiții, nu în funcție de „funcție”.</p> În Fapte vitejEști, conținutul și structura narativă predomină. În jurul fricilor sunt explorate povești personale ficționalizate, amintiri legate de un anumit moment declanșator al unei frici, de încercarea depășirii stării persistente de teamă. În PE BUNE asistăm la o de-narativizare progresivă a dramaturgiei spectacolului
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
și mai câte bolnave idei și cu totul străine spiritului românesc”"<br> Și Alexandru Vlăhuță, în „Sămănătorul” numărul 3, de vineri, 16 decembrie 1901, dezvoltă pe larg bazele conceptuale ale revistei în articolul „Cărți pentru popor”: "„Icoane din trecut, întâmplări vitejești, isprăvi din acelea care-ți înalță sufletul, scene din viața de la țară, pilde și învățături sănătoase date într-o formă atrăgătoare, puterea providențială a unui primar ideal, a unui proprietar, a unui preot, a unui învățător — așa cum îi visăm și
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
în dubele Poliției și interogați la o unitate militară din Măgurele. La orele prânzului minerii au fost urcați în autobuze și transportați la complexul expozițional Romexpo, unde șeful statutului, președintele ales recent Ion Iliescu le-a mulțumit pentru acțiunea lor vitejească prin care au salvat democrația din România. Discursul său a fost întâmpinat cu urale. Imediat după aceasta au fost conduși la trenurile care îi așteptau în Gara de Nord, și transportați în Valea Jiului. Numărul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenței de la comisiile
Mineriada din iunie 1990 () [Corola-website/Science/302969_a_304298]
-
a ordonat de asemenea eliberarea și repatrierea tuturor prizonierilor greci de război de îndată ce au fost dezarmați. După cum afirma mareșalul Wilhelm Keitel, șeful Statului Major al lui Hitler, Führerul dorea să ofere grecilor un aranjament onorabil ca recunoaștere a luptei lor vitejești într-un război pe care nu-l provocaseră, fiind victimele atacului italian. Keitel mai amintește că în toamna anului 1940, în timpul pregătirilor pentru declanșarea campaniei din Grecia, Hitler a mărturisit apropiaților săi în mai multe rânduri că regretă că trebuie
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
pe 2 octombrie. S-a păstrat până în prezent piatra sa de mormânt, de la schitul Stănești (din Stănești-Lunca, Vâlcea), pe care soția sa, jupâneasa Sima, a pus să se dăltuiască o inscripție într-o frumoasă limbă română despre faptele creștinești și vitejești ale soțului ei, încheiată cu: „"Și nu fu pre voe câinilor de tătari"”. În vara anului 1603 Radu Șerban a intervenit în Transilvania împotriva coaliției magnaților maghiari, conduși de Moise Székely, care încercau să-i alunge pe habsburgi din Ardeal
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
națională proprie, așa cum le aveau grecii și romanii, ca să poată intra și ei în marea tradiție. O a doua inspirație au fost povestirile eroice ale Evului Mediu, ca de exemplu Cântecul lui Roland sau chanson de geste (povestiri despre fapte vitejești). Prima operă are ca temă amenințarea cu o invazie din partea maurilor, ceea ce a fost întors în victorie în Spania. Povestirile despre fapte vitejești sunt o continuare a romanelor cavalerești despre Artur, cu cavaleri viteji care se luptau pentru virtutea unor
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
eroice ale Evului Mediu, ca de exemplu Cântecul lui Roland sau chanson de geste (povestiri despre fapte vitejești). Prima operă are ca temă amenințarea cu o invazie din partea maurilor, ceea ce a fost întors în victorie în Spania. Povestirile despre fapte vitejești sunt o continuare a romanelor cavalerești despre Artur, cu cavaleri viteji care se luptau pentru virtutea unor fecioare neprihănite. Epopeile cavalerești ale Renașterii au fost din acest motiv relativ anacronistice, epocile istorice, personajele și evenimentele fiind amestecate după bunul plac
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
alte poeme au ca eroi personaje istorice: "Widsith" se crede că este o lucrare foarte veche, ea fiind datată odată cu întâmplările din secolul al IV-lea despre Ermanaric și ostrogoți. Conține o listă cu nume și locuri legate de fapte vitejești. Poemul "Deor" este liric, scris în același stil cu "De Consolatione Philosophie" a lui Boethius, folosește exemple de eroi bine-cunoscuți, printre care Ermanaric și Weland (Volund). Cronica anglo-saxonă conține diferite poeme eroice. Cel mai vechi este din 937 și se
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
de mult bine și de multă apărătură. Ce după moartea lui, până astăzi îi zicu sveti Ștefan vodă, nu pentru sufletu, ce este în mâna lui Dumnezeu, că el încă au fostu om cu păcate, ci pentru lucrurile lui céle vitejești, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici după acéia l-au ajunsu” ). Personajul nu este modelat astfel numai după romanul "Frații Jderi", ci preia multe aspecte din cutumele încetățenite în imaginația colectivă în decursul secolelor. Din eposul sadovenian este
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
de variante de fiecare interpret (rapsod și lăutar). Melodia baladelor este mai stabilă decât textul lor. Actualmente, majoritatea baladelor din Gorj sunt interpretate de Cristian Geagu-Cătăroiu, nepotul lăutarului Petre Geagu. Din repertoriul său fac parte balade din toate categoriile: haiducești, vitejești („Ghiță Cătănuță”) și, mai ales, sociale („Uncheșelul”, „La nuntă la Vijulan”, „Bărbatul meu nu este mort”, „Gogin din Buduhala” ș.a.). Două dintre acestea sunt cântări „clasice”, răspândite în Oltenia rurală: „Ce faci moșule-n grădină?” (sau „Uncheșelul” / „Moșnegelul”) și „Ghiță
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
chitară și voce), fiica lăutarului Costantin Bobirci din Bârsești, Nicolae Lătărețu-Tapotă (braci) și Gore Stricăfer (bas). Localitate aparținătoare de comuna Bălești, Ceauru a avut și lăutari vestiți, care la începutul secolului XX aveau ca piese de rezistență tot baladele (familiale, vitejești sau haiducești). De aici s-au cules și înregistrat mai multe balade, doine, dar și cântece propriu-zise sau jocuri. Între primii muzicanți din Ceauru s-a numărat Dumitru Ursu (n. 1880 - d. ?), care a cântat la vioară și vocal în
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
cursul Bistriței gorjene, la fel ca în cele de pe apele vecine, Tismana și Jaleș, cu care Bistrița se întâlnește în Jiu, întâi au fost cântate baladele. Folcloriștii păstrează în arhiva națională astfel de cântece epice, înregistrate la Peștișani. Din baladele vitejești, a fost culeasă și publicată balada "Iancu Jianu" în revista „Buciumul” din Brădiceni, iar balada "Radu Anghel" a fost înregistrată la 30 septembrie 1934 pe cilindri de fonograf (cota 3076h), cântată de I. Brădiceanu. La Peștișani, prima bandă de lăutari
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
luată în căsătorie. În folclorul băieșilor din estul Serbiei sunt dominante narațiunile despre zâne, comori îngropate, împăratul șerpilor, zburător, vampiri, prezente și la sârbi și la românii timoceni. Se regăsește la ei, de exemplu, motivul general balcanic al dobândirii puterii vitejești cu ajutorul zânelor, cu specificul că personajul ce devine viteaz nu suge lapte de la zâne, ci acestea îi suflă în gură. Băieșii au în general religia populației majoritare în mijlocul căreia trăiesc: sunt ortodocși în România, Bulgaria, Serbia și Bosnia, catolici în
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
modificarea statutului lor în societatea epocii. „În lung alai, femei și copii ne cară sus proiectile și focoase lucitoare, întorcându-se la vale cu tuburile trase și înnegrite [...]. Nici nu-și dau seama că îndeplinesc vreun lucru deosebit, vreo faptă vitejească. Cum se duceau seara la fântână, cu donițele pe umeri, tot astfel ne aduc și acum hrana gurilor flămînde de oțel [...]. Ca o nouă friză a Panateneelor, șirul lor ridică, deasupra slăbiciunilor trecătoare și a șovăielilor omenești, întruchiparea Patriei veșnice
Lansare la București: „Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105717_a_107009]
-
modificarea statutului lor în societatea epocii. În lung alai, femei și copii ne cară sus proiectile și focoase lucitoare, întorcându-se la vale cu tuburile trase și înnegrite . Nici nu-și dau seama că îndeplinesc vreun lucru deosebit, vreo faptă vitejească. Cum se duceau seara la fântână, cu donițele pe umeri, tot astfel ne aduc și acum hrana gurilor flămânde de oțel. Ca o nouă friză a Panateneelor, șirul lor ridica, deasupra slăbiciunilor trecătoare și a șovăielilor omenești, întruchiparea Patriei veșnice
Universul feminin între fragilitate și forță, între iubire și durere, între realitate și vis by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105733_a_107025]
-
POSTUL LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT (Povestiri vitejești, Fălticeni, 1915, f.30) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 129-130. footnote> Din sus de târgul Vasluiului, la Podul Înalt, ce-i mai zice și al lui Ștefan-Vodă tăbărâse oștile turcești, multe
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
Pe-atunci locurile din părțile acelea erau numai păduri și pustietate, dar lui Huiban i-au plăcut mult și i-au rămas în gând locurile acelea. După asta Huiban s-a bătut amarnic cu turcii, la Rahova, încât purtarea lui vitejească i-a plăcut lui Ștefan-Vodă, așa că, după ce-a alungat pe turci către Bârlad de i-a scos afară din țară, Vodă l-a răsplătit pe Huiban, dându-i în răzășie după cum și-a ales el pe valea pârâului Văii
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
s-au purtat vitejește în cumpăna asta așa de mare, Ștefan i-a răsplătit dăruindu-le pământ, ca să aibă cu îndestulare neam de neamul lor. Unora din căpitani le-a dăruit chiar locurile unde și-au arătat ei faptele lor vitejești. Așa a fost la bătălia din satul Fundătura. Răzeșii din Bucătăria, Cănțălărești, Chetrești, Ciofeni, Gârceni, Mircești, Telejna de Sus și Tătătăni, toți sunt împământeniți din vremea războiului de la Racova, pentru că au știut să-și apere: Crucea, Vodă și Moșia. Și
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
pe iarbă într-un loc mai lărguț din pădure, aprinse un foc și îmbucând fiecare ce avea cu sine, se puseră ca să le treacă de urâtul nopții la povestitul întâmplărilor de prin cele războaie. Povestind, ba unul, ba altul, întâmplări vitejești, ba de ale dragostei cu cutare jupâneasă, sau cutare fată de boier, se treziră că se crăpa de ziuă și se puseră iarăși pe căutat cu tot dinadinsul, până într-o vreme, când era soarele hăt, sus, îl găsiră pe
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
iar până la urmă s-au văzut nevoiți să se retragă. După câțiva ani de pace, turcii l-au atacat din nou pe Ștefan, cucerind doua cetăți-cheie ale Moldovei: Chilia și Cetatea Albă. Putem spune că de acum înainte, oricâte încercări vitejești a făcut domnitorul, turcii nu au mai putut fi scoși din țară, ei rămânând stăpâni pe aceste doua cetăți. Multă vreme, Ștefan a mai sperat la un ajutor din partea regelui Poloniei, promis de acesta în schimbul acceptării protecției poloneze asupra Moldovei
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]