1,784 matches
-
de scurtă, că un golan de la Paris a publicat de curând o carte Modern Rumania 4, în care apăr independența și unitatea românilor, într-o țară liberă? Când se vor mai limpezi lucrurile, vor mai fi multe de spus despre vitejii de după război. Cu drag, E.T. P.S.1 Pe d[omnu]l Dan Simonescu 5 îl vezi? Spune-i, te rog, că scrisoarea d[omniei]sale din 6 martie nu am primit-o. Le vom scrie în curând. * 94260 Fresnes, 1
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
deschiderea fiecăruia dintre acestea, câte o Prefață, cu un comentariu analitic aplicat asupra conținutului poetic al acestuia (vol.I: Balade și idile - precedat de o succintă Cronologie; - vol. II: Fire de tort; vol.III: Ziarul unui pierde-vară și Cântece de vitejie), așadar, o lectură nouă față de aceea din 2004, mai polemică în raport cu unele interpretări recente, și căutând a evidenția modernitatea în tradiționalismul ei, a unei opere despre care se credea (se crede) că s-a spus de-acum totul. La sfârșitul
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
în serie”. Pastelurile au „seninătate arcadică”, iar o poezie ca Faptul zilei „aparține registrului mitologic al universului coșbucian”, fiind construită pe „scenariul confruntării dintre două forțe cosmice: noaptea și ziua, respectiv întunericul și lumina”, într-o „reprezentare cinematografică”. Cântecele de vitejie (1904) prezintă eroismul românilor în Războiul de Independență (dar și alte subiecte), eroii fiind „lipsiți de aură mitică”. Această atitudine patriotică ce se degajă din totul, se relevă din perspectiva citirii poeziilor azi, ca având și „un sens politic”, așa cum
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
profetică, ci și una protestatară. Poeziile lui George Coșbuc angajează „energii mobilizatoare”, de asemenea. Într-o baladă cum este Pașa Hassan, se distinge, cu vibrație în actualitate, „imaginea halucinantă a urmăririi pașei de către voievodul Mihai”. Fără îndoială, volumul Cântece de vitejie își păstrează neștirbit „caracterul educativ și patriotic”. Repunerea în discuție critică a poeziei lui George Coșbuc este, în fapt, demersul unei revalorificări a acesteia din perspectiva orizontului de așteptare a cititorului unui alt timp istoric, cel de azi, care caută
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
și nu numai că sînt de competența altora, Cracovia a fost ocupată. În trecutul nostru însuși, legăturile cu acest mare centru al evului-mediu, cu morminte regale, la care s-a adaos acela al mareșalului Pilsudski, rege al credinței și al vitejiei, au fost strânse, și pentru aceia că acest eveniment militar are un răsunet adânc în inimile noastre, capabile de a păstra, în ciuda fatalității împrejurărilor, toate vechile și sfintele noastre prietenii. Cracovia nu putea fi supusă primejdiei de distrugere ale unor
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
prezentau aceștia în viziunea comentatorului. Rămășițele unei armate buimăcite de îmbulzeala mașinilor distrugătoare se află astăzi la noi, și, la granița mântuitoare se află alții, membri răzleți ai unor trupe viteze, care, supremă tragedie, și-au putut să își desfășoare vitejia înaintea mecanicei a toate stăpânitoare. Dar, împreună cu ele, avem aici pe reprezentanții din toate domeniile ai unei intelectualități creatoare și însuflețitoare pentru care nimic n-a fost mai scump decât patria, căreia lovitura uluitoare i-a interzis să se jertfească
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
adormită: Dar tresărind, se trage înapoi, ezită. XXI. Fiindcă se-ntreabă: cine-i dă tărie? I-a dat-o chipul dragei lui din totdeauna, Cu care se-nsoțise din junie, De-acolo-i focul care-i împreună; Când își pierduse orice vitejie, Din amintirea ei vlaga se-adună. Deodată își dă seama și, ușor, S-a și retras din cercul vrăjitor. XXII. Din nou la masă-așterne la scrisoare: „De casă-aproape, soarta vru pe dos: Dar din loc straniu,-n credincioasă -ardoare Inima
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
Preda a declarat într-o conferință de presă că nu va reveni asupra deciziei pe care deja a luat-o în urmă cu o săptămână. Acesta a hotărât să renunțe la toate funcțiile deținute în PDL. Deputatul îi invită pe "vitejii de la București", care "se fofilează", să vadă "cum e la Buzău" și să obțină rezultate mai bune decât cele pe care el deja le-a obținut. Cezar Preda a declarat într-o conferință de presă că nu mai vrea să
Cezar Preda: Vitejii de la București se fofilează. Îi învit să vină la Buzău () [Corola-journal/Journalistic/32361_a_33686]
-
organizației PDL Buzău. Precizarea a venit după ce miercuri, prezent la Buzău la Biroul Permanent Județean al partidului, Cătălin Predoiu a zis că se poartă discuții cu Cezar Preda pentru ca politicianul să revină în fruntea filialei buzoiene a PDL, transmite MEDIAFAX. "Vitejii de la București se fofilează toți. E ușor să spui de Buzău, dar îi invit pe cei din BPN care nu sunt șefi de organizații și care vin din organizații foarte puternice ale partidului să vină aici și să obțină rezultate
Cezar Preda: Vitejii de la București se fofilează. Îi învit să vină la Buzău () [Corola-journal/Journalistic/32361_a_33686]
-
mai avântat” în anii Războiului pentru întregirea neamului. Este vorba despre imnul La arme! A apărut în revista „Flacăra”, 8 decembrie 1912 și George Călinescu caracteriza astfel poezia lui Șt. O. Iosif: „Lui i se datorește acea strigare națională de vitejie La arme! amenințată să cadă în discredit în vremurile fericite, dar înviind impetuos la fiecare zguduire a patriei. Marseilleză română cu vibrație proprie, independentă de vreun miraj muzical.” (v. Istoria literaturii române, 1982, p.605) A fost transpusă în acorduri
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
și un Răzvan autohton, un personaj excepțional evoluând în împrejurări excepționale, un personaj romantic în esență (un țigan cu ochi albaștri, care își mistifică biografia, încă din adolescență, reușind să ajungă „ofițer român“, distins cu „Steaua României“ pentru fapte de vitejie pe frontul de Est). Numai că antieroul lui Ioan T. Morar nu sfârșește tragic, și abia spre finalul cărții intervine desprinderea de patternul stendhalian al personajului, colorat și el de tușe romantice. Georgian Nicolau (ale cărui dileme amintesc, la un
O istorie fără eroi by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3004_a_4329]
-
e în roua tremurată-n vîrful firului ierbii, pe plasa țesută-nde- sat de paianjeni răscopți, da, cumplită afacere e în rouă, prieteni, teribili prieteni... frați de portocală desfăcută-n felii mustoase, gustoase, mirositoare naiv și parșiv în nările lacome de vitejii, de isprăvi în miezul unui basm de-a pururi neterminat... Și-am tăcut. Apoi am șoptit cu multă, poate prea sîrguincioasă speranță: zgîrie-mi viața pe un cristal dilatat peste muchii, iubito, tu cea cu nume, cea fără nume... Și iar
Zgîrie-mi viața pe un cristal (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15318_a_16643]
-
însă de mult de stâlpul acestor debuturi modeste; toate broșurile sau volumele lui de poezii obțineau azi un premiu sau mai multe, din obiceiul de a scoate același material ușor schimbat sau ti- tluri diferite. Eroicele deveniră, astfel, Imnuri de vitejie sau Sursum corda! dobândind fiecare câte un premiu: al �eroilor neamului", al societății �Oituz", al �Crucii roșii", al �Scriitorilor militari" - ca să ajungă la urmă la premiul Societății scriitorilor români, al Academiei Române, al Fundațiilor Regale. (Acțiunea, an. III, nr. 426, 6
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
scurmă pajiștile (largi/înguste), în savane,-n stepe,-n puste, singuratice, în turmă sau perechi, - și-au mari viteze tocmai fi’ndcă nu-s viteze, fi’nd mai totdeauna treze și cu frica-n sân, mereu, de ghepard, panteră, leu. Vitejia nu e, însă, doar a fiarei carnivore; erbivora, ce-i constrânsă numai iarbă să devore, dârză poate fi și ea... Dintre cei ce pasc gazonul, tauri, boi, viței, juncane, ca pe-o moale catifea, sau fânețele pârlite în prerii americane
Probleme rimate, în joacă, de mate by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/2521_a_3846]
-
Eugen Suciu Arta Intonații subtile ale fricii și entuziasmul abstract al unui nod în gît două ipoteci pe o singură respirație Frica Înconjurate de nimic și de spaimă unele cuvinte îmi par lipsite de vitejie frica naște halucinații năluci care mai apoi se încarnează în ființa tăcută a menhirilor cînd simte asta ghionoaia iese din bojdeuca ei și pleacă cu tot satul la subsuoară rămîne o apă care se bea singură Leziuni incompatibile cu viața
Poezii by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/2687_a_4012]
-
o idee formidabilă, e o chestie genială! Ge-ni-a-lă! Înțelegi? Deja simt adiere de Premiu Nobel... Iacă-tă, îți citez din memorie un mic fragmențel: , După ultimele bătălii purtate în văzul televiziunii de către unii suporteri ai echipelor românești de fotbal, rezultă că vitejia oștenilor lui Burebista și a strămoșilor daci, s-a transmis prin secole până la generațiile de azi. Din nefericire, însă, datorită unor inginerii genetice tot mai complexe și mai complicate și a unor eprubete nesterilizate corespunzător, în cazul unora dintre suporteri
Natură lepidopteră cu președinte și prim-ministru... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11084_a_12409]
-
lui Burebista și a strămoșilor daci, s-a transmis prin secole până la generațiile de azi. Din nefericire, însă, datorită unor inginerii genetice tot mai complexe și mai complicate și a unor eprubete nesterilizate corespunzător, în cazul unora dintre suporteri gena vitejiei le-a căzut sub formă de geană în materia cenușie. Aceasta a creat repede anticorpi pe post de trupe antitero, însă și geana a transformat-o într-un soi de gelatină-ghiveci care, schimbându-și și structura biochimică, totul s-a
Natură lepidopteră cu președinte și prim-ministru... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11084_a_12409]
-
Sigur că nu mai suntem pe vremea stindardelor cu cap de lup, a săgeților, a luptei cu bolovani de la Posada, sau a furcilor, coaselor și topoarelor, ale desculților de la 1907, însă, fiind aici de peste 2000 de ani, ne-am păstrat vitejia, spiritul și tradițiile de luptă... Este drept, așa cum vedem cam la toate televiziunile din reportaje despre acțiunile poliției și a altor forțe de ordine, că, acum, luptele se dau cu spray-uri paralizante, săbii Ninja, pistoale, puști, bucăți de scaune
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
rămînă la fel de neajutorat în fața evenimentelor care continuă să îl ia prin surprindere. De altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care cred eu că la Potter contează mai degrabă suferințele și supraviețuirea decît isprăvile care îi ies și faptele de vitejie ce îl au drept autor. Faima lui printre vrăjitori pare a fi nefondată pînă și pentru cel mai simpatetic spectator. Nici de această dată, afli, reușitele lui din Turnirul celor Trei Vrăjitori nu se datorează capacității lui de a se
Magicianul recent by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10689_a_12014]
-
adică noi, telespectatorii) nu le veți simți. Nici eu...", încheie ea fericită. Adevărul e că n-o credeam atât de puternică, zice prietenul respectuos... (Este vorba despre dimineața de 14.01, ora 7.45... d.h.)... Să fi luat vână și vitejie de la domnul Mircea Geoană hălăduind cu ortacii pesediști prin zona Tâmpei pentru ozonarea minții și eliberarea de viruși iliesciști? Imposibil! Acolo sunt doar câțiva reporteri tv care ne transmit știri despre rețeta de lins răni. - Apropo, zice Haralampy, știi ce
"Acționar este ăla care are acțiuni" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10936_a_12261]
-
în 1904, se petrece chiar în cea mai mare parte acolo. Scriitorul nu cunoștea atunci ținutul din propria-i experiență. Și a devenit cu deosebire interesat de acesta în timpul primului război mondial. în Neamul Șoimăreștilor, apărut în 1915, care exaltă vitejia și dragostea de libertate a celor de la fața locului, întreaga acțiune se petrece acolo. Mai mult, la scurtă vreme după apariția acestui roman, când Societatea Scriitorilor Români se pierdea în vane discuții de cafenea, Sadoveanu și-a amenințat colegii cu
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
și convingătoare, dată fiind duritatea cu care a vorbit despre cultura română și despre intelectualii din vremea comunismului. Fiind vorba despre... o informație, nu ne îngăduim replici la răspunsurile formulate drastic de Herta Müller. Amintim doar zicală, aproape aforism, cu vitejii născuți în urmă războiului. Ce te faci însă că un bun prieten al ei o turnă încrezător la Securitate între 1961-1968. El s-a numit Oskar Pastior, despre care scriitoarea Nora Iuga, la aflarea veștii, a rămas muta, crispata. Consolându
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
niciuna dintre figurile cunoscute ale partidul înființat de Traian Băsescu. Erau, pur și simplu, dislocați politic în fața platoului întins în gura complexului Romexpo, în speranța că vreo cameră de filmat va focaliza pe mărul din pieptul lor. Mihai Viteazu și vitejii lui Oprea Am ajuns în centrul expozițional, pe care lucrătorii l-au amenajat pentru a-i găzdui pe cei 11.000 de participanți, când o fetiță cânta imnul României. Mica interpretă era îmbrăcată în ie, în ton cu tema de
REPORTAJ din culisele reuniunii PSD: Ce spun delegații despre Schulz, asistentele lui Mazăre și Ponta la Cotroceni by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/30841_a_32166]
-
îmi arată un dosar cu schițe și unul cu locuri europene unde au fost expuse. „- Asta-i la Amsterdam, zice. -Ba, e la Oslo”, zic. O recunoscusem, lângă artist, pe Ragni care ne-a găzduit în ’90, din entuziasm pentru vitejia noastră de a fi timișoreni. La plecare, în stradă, îmi scot aparatul ca să nu facă prea multă gălăgie de mașini. Acasă, îmi zic să-l toaletez. Scot ustensilele și mă pregătesc. Dar aparatul... Unde l-am pus, că acuma l-
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3097_a_4422]
-
Simona Tache Bărbatul e puternic și curajos prin definiție. Cară frigidere pe scări, dă pumni în discotecă, vânează mistreți sau, dacă-i musai, chiar merge la război. Există doar câteva substantive în fața cărora vitejia-i pălește. Amenințarea cu seringa N-am văzut femei leșinând în fața iminenței unei injecții, dar am văzut bărbați prelingându-se suav de pe scaunul pe care urma să li se recolteze sânge pentru analize. I-am mai văzut împrăștiindu-se ca
Când o bubiţă e mai grea decât un război by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18584_a_19909]