490 matches
-
și se ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul „Saturn”, lac situat la marginea Mangaliei, între stațiunile Saturn și Venus, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, lebedele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți în apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se apoi spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
visul care v-amăgește, Nu e șovin și nu e nici mișel Cel ce mai simte încă românește! În zi de dulce și în zi de post Cinstiți-vă, așa cum se cuvine, Trecutul care ne-a fost adăpost De toate vitregiile străine! Cinstiți-vă pe cei ce-au stat de veghe Să nu se stingă flacăra din Dor, Alții ne vor în lanțuri și în zeghe, În veci să fie-acestea partea lor! De-acum și-n toată vremea ce-o să vină
VĂ STRIG, ROMÂNI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379816_a_381145]
-
țărna înapoi,/ Că cerul nu ne-a vrut! Trufaș și rece,/ N-a vrut nici o centime să-și aplece/ Nici creștetul, nici poalele spre noi.// Pornisem dârji să dăm năvală-n el/ Și toată lumea s-o cărăm în stele,/ Dar vitregii, căderi și toate cele/ Pe suflet ni s-au pus ca un cârcel.// Dezamăgiți în primul nostru dor,/ Am vrut să poposim atunci în stele,/ Dar stelele nu ne-au voit nici ele,/ Geloase să nu fim asemeni lor.// C-
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Eminescu mergea către aceste esențe tari și inalterabile din dorința lui de a reface condiția superioară a poporului român. <<Înapoi la Mușatini>>, spunea, vrând să reînvie în noi dimensiunea voievodală, partea cea mai curată și eroică cu care am înfruntat vitregiile sorții.” (Suflet românesc. București, 2013, p. 135) Un model de medic, de deținut politic, de creștin și de român, Doctorul Teofil Mija, evocândul pe Luceafărul Daciei spunea: „Eminescu este expresia supremă a neamului românesc”(ibid. p. 37) Miron Scorobete se
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
și eleganță, Toamna deține a timpului cheie, Cândva, s-a stabilit cu siguranță, Că,toamna este o coaptă femeie. Ea știe rodul lumii să-l dăruiască Și să culeagă fructul copt în soare, Să înalțe rugi spre pronia cerească, Atunci când vitregia vremii doare. Plină de frumusețe și adesea dorită, Pentru ale ei gusturi și esențe fine, Femeia toamnă știe să fie iubită Și este ca un dar din sferele divine. E sigură pe ea și e mereu trufașă, Privește înțeleaptă al
TOAMNA CU CHIP DE FEMEIE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371384_a_372713]
-
trupul celui ce-a izvodit nu numai icoane, dar mai cu seamă dragoste și mângâiere în sufletele atâtor semeni. Blând și smerit, arzând drept ca o lumânare în fața noianului de suferințe, și-a purtat Crucea cu răbdare și supunere, biruind vitregiile și prigoana, pentru a se înalța la ceruri de ziua ei. Nu știu dacă Parintele Sofian a aflat până la urmă Chipul Domnului. Dar știu că această neîncetată căutare ne-a lăsat pe noi sa zărim în fuga timpului, încă din
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
trupul celui ce-a izvodit nu numai icoane, dar mai cu seamă dragoste și mângâiere în sufletele atâtor semeni. Blând și smerit, arzând drept ca o lumânare în fața noianului de suferințe, și-a purtat Crucea cu răbdare și supunere, biruind vitregiile și prigoana, pentru a se înalța la ceruri de ziua ei. Nu știu dacă Parintele Sofian a aflat până la urmă Chipul Domnului. Dar știu că această neîncetată căutare ne-a lăsat pe noi sa zărim în fuga timpului, încă din
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
cutreiera, când Soarele apunea și luna răsărea. Menirii de Luceafăr, har sfânt încredința, când muză fidelă era singurătatea. * Cu dor lângă izvoare, gândul își odihnea, iar lacrima iubirii în apă-i tremura. Doar iubirea Veronică-i îl mai alina prin vitregii de soartă în care se zbătea. * Cerneala pe hârtie, o lume zămislea. Veșnică iubire să nemurească în ea. În armonia lirei, dorințe își cânta, când glasul din peniță pe-al său jurnal valsa. * Nedrept i-a fost destinul de viață
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374835_a_376164]
-
cald să le țină, cât timp sunt desfrunziți. Cu vinu-n pahare curge dor de viață, din toamnă-n primăvară ducând speranță pentru natura ce intră-n hibernare. Că, doar viața omului e trecătoare! FRUNZE ÎNLĂCRIMATE Frunze-nlăcrimate de pe ramuri cad, de vitregia vremii friguroase. Când ploaia curge cu al cerului vad, să spele zarea de fumul din case. Lipsite de părintească iubire, frunzele își plâng sfârșitu-n tăcere. Văzduhul răsună de-a lor jertfire, când copaci desfrunziți strigă durere. Iar omul, asemenea frunzei
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
care te duc pe căi greșite. Nu proprietatea asupra pământului sterp constituie bogăția ci puterea brațelor care-l fac fertil. Pământul bine lucrat dă suficient ca fiecare contribuitor la recoltă să-și capete partea. Totul este să te ajuți contra vitregiilor naturii prin asociere în vederea marilor holde împrejmuite cu perdele de protecție și irigație. Micul fermier nu-și poate realiza singur astfel de vise. Doar unirea aduce puterea și avuția în același timp. Așadar să dublăm efortul depus spre propria bunăstare
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]
-
familială care le revenea. Totodată ajuta vecinul sau prietenul, chiar și dușmanul, dacă aceștia erau loviți de năpastă. Până și holdele mănoaselor câmpuri, fără potecile limită de proprietate, erau ajutate de Domnul Dumnezeul lor, poate și prin perdelele apărătore de vitregii pe care le plantau și întrețineau în comun. Asocierea tuturor gospodarilor agricoli astfel că unul cumpăra tractorul și celălalt plugul cu brăzdar adânc dar le foloseau în comun ducea la prosperitatea tuturor. Acolo nu există „țărani săraci lipiți pământului” ci
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
Alexandru Basarab către anul 1360 și numărând foarte mulți monahi de origine română, a fost supranumită multă vreme "Marea Lavră a Țării Românești". Trebuie să fie vorba - după cum spune (și) scriitorul Răzvan Codrescu - într-un articol, mai degrabă, sau de vitregia istoriei (care i-a împiedicat pe români să se unească într-un singur stat puternic și într-o singură biserică autonomă), sau de o anume măsură (discreție) a manifestărilor noastre în lume (care, de pildă, pe plan religios, ne-a
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
primăveri / amintindu-mi cum e / să fii arcuș pe vioară. (armonie) Inefabilul își face mereu apariția și devine o stare de fond pe care poeta își desenează propriile aripi. Iubirea, această categorie universal valabilă - face salturi incredibile “peste goana atâtor vitregii” și învinge aproape întotdeauna, cu condiția să fie adevărată. Iubirea este cea care, spune poeta: “înrădăcinezi în mine sămânța luminii, / aștepți clipa de slăbiciune / să iei forma trupului meu”. Este vorba, desigur, despre acea dragoste care te face să devii
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
poezii interactive la care este invitat să participe. El intră în joc spontan, fără prea mari ezitări. Și nu în zadar, pentru că toate acestea izvorăsc din starea lui firească. Micuțul poate să învețe o lecție strașnică despre viață, despre învingerea vitregiei naturii, chiar de la firavul ghiocel, chiar și de la firul de iarbă ori de la făpturile mici care populează mediul înconjurător. Totul în natură îți oferă exemple de curaj, vitejie, muncă, luptă pentru învingerea dificultăților. Dar și respectul față de natură, față de ființe
UNIVERSUL COPIILOR. CRONICĂ LA CARTEA VEREI CRĂCIUN ROCHIŢA CU BULINE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345975_a_347304]
-
admirat-o sub un strălucitor soare pe semețele creste ale Pietrei Craiului. În drumeții de neuitat am mai admirat creațiile Tale precum lacul Bucura din munții Retezat, splendid în căldarea sa înconjurată de înălțimi în care numai jnepenii mai rezistă vitregiilor naturii. Totodată îți mulțumesc Doamne pentru micuții pisoi care abia au făcut ochișori dar se hârjonesc pe pieptul meu oferit cu drag. Pădure umbroasă plină de căprioare sprintene, frumoșii trandafiri care m-au costat o picătură de sânge deoarece m-
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347745_a_349074]
-
bine, de valorile noastre naționale. Ca atare, “în cuvântările și chiar în pastoralele sale simțea ca o sfântă datorie de conștiință, să demaște pericolul ateismului și să-I prevină pe credincioși, pregătindu-i pentru o dârză și neînfricată rezistență în fața vitregiilor, ce veneau necontenit, din partea stăpânitorilor fără de Dumnezeu. Vânturile care bat - scria Episcopul, nu împrăștie niciodată grâul cel greu și curat ca aurul, nici nu scot din rădăcini stejarii cei puternici, ci doar arborii cei găunoși și scorburoși. În fața vânturilor care
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
conviețuire “consensuală” (cum se spune acum), adică fără acte, în urma căreia s-a născut cel ce avea să-și scrie, după opt decenii, “cartea vieții” sale. Citindu-i cartea colonelului, am aflat că etapa copilăriei sale, deși una cu destule vitregii, a facut să încolțească în puiul de om cu mamă din Verșeni germenele individului puternic, cu vajnice și sănătoase rădăcini rurale, într-un fel (păstrând proporția), căpătând, pe filiație maternă, energia aceea care l-a fortificat și pe marele prozator
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
Zorii istoriei omenirii. Patria este Neamul în Biserică. Patria este deci, permanență în istorie, geografie, cultură, religie, spiritualitate, jertfă, îndumnezeire. Chipul Patriei se aprinde în fiecare suflet ales, luminează și dogorește în fiecare inimă hărăzită dăruirii tuturor celor drepți. Când vitregiile celor mulți și răi se abat asupra ei, mușcând din umbra ei falnică, sfâșiind cu ghiare de oțel purpura ei majestoasă, frângând părți din trupul ei sacru, smulgând năzuințe de pe chipul ei divin, frumusețea Patriei-Mireasă rămâne o taină a cununiei
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
N-O SĂ MĂ SPERIE Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt puternic peste necazurile toate, sunt anonimul modest, de lângă voi; tot în triumf inima mea și astăzi bate, sunt puternic peste vitregiile netoate. N-o să mă sperie, niciodată, o nulitate, și-o să-mi păstrez hazardul chiar vioi; sunt puternic, azi, peste atacurile toate, sunt anonimul descoperit, ușor, de voi. Referință Bibliografică: N-O SĂ MĂ SPERIE / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
N-O SĂ MĂ SPERIE de GEORGE PENA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376013_a_377342]
-
la zdup. Doamne, topește frigul și bruma buimacă, Să văd Soarele incandeșcent pe cer; Pomii din livadă, toți mugurii să-i desfacă, Albinele să zumzăie din nou în cartier. Toată lumea este tristă și foarte supărată Lalelele și narcisele plâng de vitregie; Doamne, ai grijă de noi, de vremea sonată Și nu ne păcăli cu așteptare, și sărăcie. Referință Bibliografică: R U G Ă / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
R U G Ă de GEORGE PENA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376012_a_377341]
-
sa („Mori în mine viața toată/Și în Domnul-niciodată!”), poetul străbate dincolo de țărmurile Speranței, acolo unde „Viața cu moartea merg la braț,/ Tristețea mea-cu bucuria,/Prin crângul psalmilor, vecia/ Mă buciumează cu nesaț.” De-aici încolo, poetul, imunizat împotriva vitregiilor existențiale, călătorește senin pe cărările Timpului, sub „Boltă lină”, unde, „ Urcând pe-o rază de argint, cocorii/salută morții care ne conduc.” Morți care „poartă cravată, dogme și trabuc”. Astfel, poetul își încifrează mesajele poemelor în simboluri, care dau forță
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
pietre rare” reprezintă etalonul măiestriei poetului Traian Vasilcău. Tematica poemelor-psalmi seamănă cu străluminările aurorei boreale, în care jocul fascinant al culorilor și nuanțelor acesteia cuprind misterele întregii game de suferințe ale trăirilor sale. În creuzetul trăirilor, poetul a topit toate vitregiile existențiale ale fraților săi, ale întregului neam românesc din patria sa, transformându-le în ceara lumânării rugăciunilor, înălțate la Domnul, arzând întru Domnul nostru Iisus Christos. Așa pot fi explicate „ocnele cuvântului” în care muncește poetul pentru „îmblânzirea eternității clipei
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
talentat, dar căruia norocul nu i-a surâs. Un intelectual devenit victimă a dictaturii și, apoi, a emigrării. Un iubitor al poeziei persane medievale, care nu a renunțat la această dragoste a lui niciodată. Nici măcar atunci când s-a izbit de vitregiile vremurilor și lipsa de înțelegere a oamenilor. Speranța lui era că, la o anumită dată, în viitor, va fi înțeles, va fi redescoperit. Personal, l-am cunoscut întâmplător. Publicase o carte în regie proprie - prima ediție a catrenelor lui Omar
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
mai era om de onoare, închidea ochii la furtișagurile monstruoaselor coaliții care guvernau în numele votanților, membri sau simpatizanți de partid. Onoarea, drapelul, imnul! Noțiuni ținute vii de oaste, adevărata mână înarmată a țării care apăra poporul de toate orgiile și vitregiile sorții. Azi armata a fost desființată. Cică ne apără țara Pactul Atlantic, cel mai puternic pact defensiv al lumii. O fi Pactul puternic și multi-înzestrat, chiar și cu ATOMICA, dar costă bani. Mult mai mulți bani decât ar costa o
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
limba românească.... VII. N-O SĂ MĂ SPERIE, de George Pena , publicat în Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017. Sunt puternic peste necazurile toate, sunt anonimul modest, de lângă voi; tot în triumf inima mea și astăzi bate, sunt puternic peste vitregiile netoate. N-o să mă sperie, niciodată, o nulitate, și-o să-mi păstrez hazardul chiar vioi; sunt puternic, azi, peste atacurile toate, sunt anonimul descoperit, ușor, de voi. Citește mai mult Sunt puternicpeste necazurile toate,sunt anonimul modest,de lângă voi;tot
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]