365 matches
-
politique, vol. I, PUF, Paris, 1962, pp. 193-194. 9 Edmond Malinvaud, Leçons de théorie micro-économique, Dunod, Paris, 1979, p. 232. 10 Maurice Godelier, Rationalité et irrationalité en économie, Maspero, Paris, 1968, p. 21. 11 René Passet, L'Économique et le vivant, Payot, Paris, 1983, p. 33. 1 Raymond Barre, Économie politique, vol. I, PUF, Paris, 1969, pp. 195-200. 2 Virgil Madgearu, Curs de economie politică, Ramuri, Craiova, 1994, p. 18. 3 Fernand Braudel, Jocurile schimbului, vol. 1, Meridiane, București, 1985, pp.
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
arătoși mai mult arătoase, pentru că a fost atâta timp o artă a femeilor pentru delectarea bărbaților. Iar eu găsesc că, bun, au fost mulți creatori în ultimii ani care au folosit și dansatori, bărbați care nu erau numai niște decoruri vivante, ci chiar o prezență, erau personaje. Dar dansul este capabil și are menirea să exprime ceea ce o limbă nu poate. În momentul în care un dansator român, să spunem, dansează în Vietnam, el se poate face înțeles. Dacă rămâne numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Petru Creția, M. Eminescu, Opere, VIII, Ed. Academiei RSR, 1988, p. 1106. 37 Op.cit., p. 255 (ms. 2257,6). 38 Despre "apusul zeității" și prioritatea strigătului "ființial" din poezia lui M. Eminescu în "aurora" nihilismului european se pot urmări paginile vivante ale lui Constantin Barbu din Poezie și nihilism, Pontica, 1991. 1 Ochiul și Spiritul, Casa Cărții de Știință, Cluj, trad. de Radu Negruțiu, 1999, p. 52. 2 În Les quatre concepts fondamentaux de la psychanalyse, livre XI, 1964, AFI, p. 123
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a lansat o critică susținută asupra condițiilor ideologice de producție, expunere, diseminare, receptare și critică, devenind o grupare paradigmatică prin provocarea teoretică a convențiilor artei și istoriilor ei160. Într-un interviu realizat de Catherine Millet în 1971 pentru revista Art Vivant, editorii grupului Art & Language propun o distincție critică între două componente ale logicii artei: una "interogativă" (uzitată de Reinhardt în anii '50 și în special de Judd și LeWitt în anii '60) și alta de pură "celebrare a plasticii" (specifică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Joseph Kosuth, "Art after Philosophy", partea I, în Studio International, 178:915 (octombrie, 1969), pp. 134-137. 160 Kristine Styles, art. cit., în Kristine Styles și Peter Selz (editori), op. cit., p. 810. 161 Catherine Millet, "Interview with Art-Language", apărut în Art Vivant, 25 (1971), tradus de Maya Rabasa în Alexander Alberro și Blake Stimson (editori), Conceptual Art: A Critical Anthology, MIT Press, Cambridge, Massachusetts, Londra, England, 2000, pp. 262-265. 162 Alexander Alberro, "Reconsidering Conceptual Art, 1966-1977", în Alexander Alberro și Blake Stimson
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fi alții decât Iancu de Hunedoara (care nu a fost "domnitor român", ci demnitar al regatului maghiar), Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare. Paginile manualului alternau frecvent povestirea, portretizările, dialogul și versificările. Pentru a reda legenda lui Burcel și tabloul vivant al luptei de la Vaslui, autorii au apelat la versuri de o rezonanță folclorică și tradițională, ca metodă de supra-autentificare a personajului central 47 și a faptelor sale. Viziunea profesorului Almaș a fost confirmată și în principalele sale volume de povestiri
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sentimentale, de asemenea sub toată rezerva. La o manifestare școlară, organizată cu concursul artistic al Mamei noastre, care era profesoară la această școală - Liceul de fete din Tecuci - Anatole, în vârstă probabil de 6 ani, a figurat într un tablou vivant, ca înger-arcaș. Cu această ocazie, Mama noastră, care rămăsese numai cu acest copil acasă, ceilalți fiind plecați toți trei la studii, l-a fotografiat în diferite posturi, inclusiv îmbrățișarea maternă. Faptele au avut loc în timpul când puternica durere familială era
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și profunde. “Privirea constituie legătura vie dintre persoană și lume, dintre eu și ceilalți. Fiecare aruncătură de ochi spre scriitor pune sub semnul Întrebării statutul realității (și al realismului literar), precum și acela al comunicării (și al comunității umane).” (L´Œil vivant) Astfel, Starobinski vede În privire, “mai puțin facultatea de a culege imagini, cât pe aceea de a stabili relații”. Starobinski xplică alegerea privirii ca mediator Între conștiință și obiect prin chiar etimologia cuvântului fr. regard “a cărui rădăcină nu desemnează
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
în registrul unui neoromantism de factură naiv-pitorească a atmosferei unei curți boierești din Moldova în prima jumătate a secolului al XIX-lea, precum și a cvasilegendarei întâlniri dintre Franz Liszt și Barbu Lăutaru. Scriere modestă, cu personaje „de operetă”, cu tablouri vivante colorate convențional, pitorescul fiind asigurat, între altele, prin împrumuturi onomastice din Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, piesa deschide seria evocărilor istorice dramatizate. Diferite între ele, mergând de la convenționalismul schematic al viziunii „operetistice” la verva inteligent administrată (Procesul domnului Caragiale, cu referire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
1977, 7 399; Virgil Munteanu, „Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța cu paiațe”, ST, 1977, 12; Margareta Bărbuță, „Pui de teatru românesc”, CNT, 1978, 7; Ileana Lucaciu, Tablouri vivante: Mircea Ștefănescu, „Căruța cu paiațe”, SPM, 1978, 373; Ioana Creangă, Cu dramaturgul Mircea Ștefănescu (interviu), RL, 1978, 17; C. Isac, Mircea Ștefănescu - la 80 de ani , TR, 1978, 20; Mircea Ghițulescu, Mircea Ștefănescu - la 80 de ani, ST, 1978, 5
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Dionis, sans dépasser les limites du texte. On obtient des séries intratextuelles, des constellations intratextuelles, dont seulement certaines seront confirmées dans les catégories intratextuelles suivantes. J'ai nommé oeuvre, la nouvelle parce que c'est un texte publié de son vivant. Nous arrivons ici à un point méthodologique crucial de notre recherche : en termes de la critique génétique, il faut établir une ligne nette de démarcation entre avantexte et texte le premier révèle la génétique des manuscrits (ou la génétique avantextuelle), tandis
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Poétique, nr. 69, februarie, Seuil, pp. 83-101. SPERBER D. & WILSON D., 1978, "Les ironies comme mentions", Poétique, nr. 36, Le Seuil, Paris, pp. 399-412. 1989 (trad. fr.), La Pertinence, Éd. de Minuit (col. "Propositions"), Paris. STAROBINSKI J., 1961, L' Œil vivant, Gallimard, NRF, "Le Chemin", Paris. TODOROV T., 1981, Mikhaïl Bakhtine, le principe dialogique, Le Seuil (col. "Poétique"), Paris. TURCO G. & COLTIER D., 1988, "Des agents doubles de l'organisation textuelle: les marqueurs d'intégration linéaire", Pratiques, nr. 57, Metz, pp.
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Le Problème de l'espace en psychopathologie, Toulouse, 1990. 34 Cf. F. Casalegno, Sociétés, nr. 79, 2003. Cf. și S. Moscovici, La Machine à faire des dieux, Fayard, 1995, și M. Scheler. 35 Cf. de exemplu Léo Moulin, Le Monde vivant des religieux, Hachette, 1979. 36 Cf. M.-M. Davy, Saint Bernard (1945), reed. Félin, 1990, p. 72. 37 Cf. C.G. Jung și Kerenyi, Le Fripon divin, Georg, Geneva, 1958, p. 177 sq. Cf. și E. Jung și M.L. von Franz
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
așezăm între textele de vârf ale Europei Est-Centrale scrise în perioada de tranziție de la medieval la modern, relevă funcții de ordin intelectual, cercetate și de mediile aulice iluministe. Operă poetică și cronică a evenimentelor, Ruinae Pannonicae este deopotrivă un tablou vivant al mentalității ardelene contemporane lui Schesäus, așa încât mișcarea istoristă din evul modern o redescoperă pentru bogăția informațiilor și pentru dialogul european sugerat. Din numeroasele ediții ale operei lui Pelbartus de Themeswar (de Timișoara), în fondurile bibliotecii din Alba-Iulia se numără
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
unei milionimi de metru, și între molecule, care sunt de ordinul unei miliardimi de metru... Vorbim, așadar, despre dimensiuni prea mici pentru a deforma oasele craniului! Pentru mai multe detalii Binet, A., „Recherches sur la technique de la mensuration de la tête vivante”, L’Année psychologique, nr. 7, 1900, pp. 314-429. În limba franceză, „avoir la bosse des maths” - literal, „a avea cocoașa matematicii” (n. tr.). În limba franceză, „avoir la bosse du commerce” - literal, „a avea cocoașa comerțului” (n. tr.). De ce au
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
d'attributs afin d'être pris pour des images. L'archétype serait donc une question anhistorique, une raison principale, que l'individu a acquise inconsciemment par l'appartenance à l'espèce, raison qui, comme nous avons vu, s'objective, devient vivante à travers les mythes et les symboles historiquement et culturellement déterminés. Nous avons déjà précisé que l'archétype est un syllogisme incomplet. Faisant appel à une catégorie, l'archétype indique le sujet à représenter, sans rien préciser sur le sujet
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
germană..." a exclamat el zâmbind, această glumă făcându-i clar o plăcere teribilă. Iată omul pe care unii au dorit să-l transforme într-un mincinos precum și instigatorul războiului mondial. Domnul Asquith Cu totul altul este domnul Asquith. Jovial, bon vivant*, admirator al sexului frumos, mai ales al acelor reprezentante ale lui care sunt tinere și drăguțe, el iubește societatea veselă, dar și bucătăria de calitate. Aceste trăsături sunt totodată împărtășite de fermecătoarea și grațioasa sa soție**. Avocat de renume, dispunând
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
ieftin și mai superficial. Dar, în realitate, nu există decât comicul de situație. Nici „caracterul”, nici „moravurile” nu sunt în sine generatoare de comic, ci numai situația, adică ceea ce rezultă din fenomenul explicat de Bergson : du mécanique plaqué sur du vivant. Adică o cădere în automatism. Comicul de limbaj e tot unul de situație. Geniul nu disprețuiește nimic, nici facilitatea, nici ieftinitatea, nici scabrosul. Din orice face creație monumentală. Eternă. Abisalul Caragiale Întâi, nu știu cum să-ncep, pentru că prezentarea pe care mi-
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și poltronerie, făcând din cauza asta mize viciate în existență. Așadar funcționând neinteligent. Evident, nu ideile ca atare sunt stupide, ci relația insului (= prostului) cu ele, care le transformă în clișee, adică în elementul mecanic al raportului „mécanique plaqué sur du vivant ”. Cu cât insul e mai „intrat la idee”, adică mai „ideizat”, chiar „ideologizat”, cu atât efectul e mai mecanic și ridiculul mai net ; aceasta e formula comicului mazilian, aceeași cu a celui caragialesc. E un comic de situație (trebuie de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
povestește că a aflat de numire... din presă. Entretiens sur Vatican II. Souvenirs et réflexions, Paris, 1985. M.-J. Rondeau, „La contribution du Père Daniélou à l’élaboration de Lumen gentium”, În Br. Waché (ed.), L’histoire des croyants, mémoire vivante des hommes. Mélanges Charles Molette, vol. II, Abbeville, 1989, pp. 530 sq. Charles Pietri, „L’ecclésiologie patristique et Lumen gentium”, În volumul colectiv Le deuxième Concile du Vatican (1959-1965). Actes du colloque de l’Ecole française de Rome, 1989, pp.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
indicație regizorală, ci de un punct de focalizare final. Ignoranța locuitorilor acelei lumi în care nimeni nu des- chide ochii este deplină. Personajele acestui limb trăiesc larvar cu propria suficiență, un simulacru existențial, la rândul lor simulacre de cetățeni, bricolaje vivante din bruioanele unor discursuri inepte. Regizorul îi condamnă la cecitate, excesul de privire, corespondentul lui „văz monstruos” este orbirea în forma anulării rațiunii, cu numele ei popular, prostia. În articolul său, „Ramă în ramă în ramă în ramă”, din Contrapunct
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
colindat prin marele magazin IL Corte Inglez doar pentru a fi răcoriți de aerul condiționat, coborârea, de data asta în linie dreaptă, am făcut-o pe Rambla, locul de plimbare al tuturor de peste tot, locul în care poți vedea statui vivante, sau flori colorate, papagali vorbitori, sau clovni care fac copiii să râdă, sau personaje din poveștile universale care în schimbul unei monede, aruncată în pălăria din fața lor, îți pupă mâna și se lasă fotografiate pentru o amintire inedită. Aici am asistat
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
realizare a dreptății pe pământ cu acelea de a atinge nemurirea individuală. Acest dualism se va răsfrânge în nerecunoașterea lui Iisus ca Mesia, pentru că, în viziunea lor, totul trebuia rezolvat și împlinit în această viață terestră. 5 Georges Florovski, Dieu vivant, XIII, pp. 50-51, apud Daniélou, op. cit., p. 44. 6 Berdyaev, op. cit., p. 32. 7 Mircea Eliade, Eseuri, Editura Științifică, București, 1991, p. 81. 8 Ibidem, p. 82. 9 Ibidem, p. 83. 10 Cf. R.G. Collingwood; The Idea of History, Oxford
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
prințului este vara - în august. Cu siguranță era vorba despre o greșeală. Dar nu. Vărul părea foarte sigur. Fusese la petrecera zilei de naștere de anul trecut. La care nu a fost nicio reprezentație de teatru. Dar au fost tablouri vivante în aer liber. Vărul însuși participase la unul. O scenă din Războiul Troian. L-a jucat pe Patrocle, mi se pare. M-am decis să nu-l mai confrunt pe Rataziaiev cu asta. Nu mai puteam. Nu mai suportam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
realitate virtuală este aceea ce are toate condițiile esențiale de a deveni (sau de a fi luată drept) realitate. Este totuși mai puțin decât realitatea ca atare. Termenul are o semnificație echivocă și paradoxală (ca și expresii de felul mort vivant, clar obscur, liniște elocventă). Proprietatea esențială a lumii virtuale o constituie, potrivit autorului de mai sus (Tisseanu, 2001, p. 8), autonomia, respectiv capacitatea acestei realități artificiale de a exista prin sine, fără nici o înrădăcinare concretă, însă care se rabate asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]