249 matches
-
ai fi cu stea în frunte"), stil clasic, armonios, clar, de o mare simplitate. Glossă are zece strofe, fiecare strofă are opt versuri scurte de opt silabe (măsura populară), rima încrucișată, ritm trohaic. Scrisoarea III Eminescu recreează istoria sub semnul vizionarismului, căutând sensurile istoriei universale și naționale. În Scrisoarea III, "omul politic, patriotul dispare într-o lume meschină", mediocră. Prin antiteză, poetul aduce față-n față trecutul reprezentat de Mircea cel Bătrân și prezentul judecat de "istoria eroică"; o istorie ideală
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mai vizibile sunt cele din Cântarea cântărilor ("Viorile plâng pe inima mea/ așternându-se/ ca pletele fecioarei peste primul sărut") și textele orfice ("coapsele tale / cântec de dor") și o transcrie într-o imagistică ținând mai degrabă de idealitate, de vizionarism. În general, percepției strict senzoriale îi este preferată potențialitatea actului, iluzia epifaniei erotice: "dormi/ goală ca o fericire despletită/ înăuntrul meu/ tulburând primul țipăt al pământului/ mi l-a dăruit Dumnezeu/ când am fost năzuit/ din fărdedurerea întunericului dinainte//... mă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de grație propice intuirii miezului liric al lucrurilor, în starea beatitudinală a increatului mascat în poem și pentru convertirea lui în existent textual Starea a treia (potențialitatea) scriitorul se pregătește, își pregătește, printr-o formă de ascetism fizic și de vizionarism oniric, accederea într-un spațiu privilegiat, al libertății neagresate decât de vitalitatea unei naturi desfășurate atât pe orizontală, cât și pe verticală: "m-am prezentat/ dimineața/ înalt/ încheiat la nasturi și copci/ în aerul rece// în fața plutonului/ după o noapte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lui, l-a aflat. Emancipat de sub ascultarea cu privirea-n jos a oricărui model, filosofic sau cosmologic, platonician ori kantian, poetul a întâlnit elementele semnificative din cele două într-un al treilea model, obținut prin acuitate și creație, pe fondul vizionarismului căruia îi spunem modernitate. Theodor Codreanu remarcă diferențe de receptare, implicit de situare a "celor doi E.": Einstein a fost recunoscut ca reformator al științei moderne, în timp ce Eminescu, multă vreme, a fost subordonat romantismului apus la jumătatea secolului al XIX-lea79
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
treacăt, ca și cum și-ar trece degetele pe corzile unei harfe. Lirismul Anei Blandiana este, dacă se poate spune astfel, o mireasmă a logicii, esență rar întâlnită în creația poetică, despre care se crede că se caracterizează exclusiv prin iraționalitate, revelație, vizionarism"98. Totuși, "literatura Anei Blandiana este, însă, mai presus de orice, o revanșă a verbului și a sensului, itinerariul unei voci, care caută să spună neliniștea unei identități, este o prelungire de sine"99. Cu alte cuvinte, este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
moral, liber prozodic (decasilabii iambice care sunau aproape toți la fel în prima jumătate a deceniului, dispar treptat), original metaforic, dar fără excese, rareori poeta punând preț pe imaginea izolată ("stele reci cu labe fără soț", oasele serafice ale mestecenilor"). Vizionarismul are tăietură clară, rațională și câteodată aforistică"84. Înlocuirea esteticului cu eticul, vizibil în poezia șaizecistă, devine, și de data aceasta, dovada spiritului militant al unei generații. Totuși, speriată de cruzimea exterioară cu prelungiri asupra organicului, în căutarea unui refugiu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și de filme inepte, apărute, după cum voi puncta, în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea). Dacă în volumul meu de debut, Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare, eram tentat de trasarea unei hărți a vizionarismului poetic, în cartea de față, scopul meu explicit este acela de a pune la dispoziția celor interesați un instrument (desigur, subiectiv și incomplet) de cartografiere a prozei terorii în literatura autohtonă, de la Miron Costin la Mircea Cărtărescu. Criticii inflexibili și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este cea care mediază între apolinic și dionisiac, care, așa cum credea filosoful german, au prezidat nu doar la nașterea tragediei, ci și a culturii moderne. Sensul sacrificial se regăsește simbolic în această osmoză superioară, având ca expresie capul poetului, adică vizionarismul propriu creației artistice. Fritz Storck realizează un bust Eminescu, Mihai Eminescu (ronde-bosse în marmură, 74 x 42 x 36 cm, semnat pe postament în dreapta cu monograma: F S, nedatat, inventar 915486, 1927), și Monument Mihail Eminescu (ronde-bosse în ghips, 61
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în recluziunea acompaniată de o imaginație debordantă. Însă nu totdeauna izolarea în turnul de fildeș rămâne unica posibilitate. Spre exemplu, implicarea lui Eminescu în viața politică a societății, prin intermediul publicisticii sale extrem de virulente, indică o altă trăsătură a acestui erou: vizionarismul său și reflectarea idealismului în propuneri de coloratură utopică, dar adecvate sensibilității romantice pe portativul ideologic al gândirii conservatoare. Ștefan Petică, Traian Demetrescu cultivă un socialism utopic, Alexandru Bogdan- Pitești cochetează cu anarhismul, fapt care-i și aduce expulzarea definitivă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
catastrofa"330. În articolul, "Expoziția Societății "Arta Română"", din 1919, Francisc Șirato sesiza prin similitudine cu arta lui Brâncuși influența exercitată de Rodin atât la nivelul tematic și tehnic, cât mai ales la nivelul sensibilității simboliste înregistrate sub semnul unui vizionarism cu tendință spre esențializare, fapt care va deveni definitoriu pentru Brâncuși. "Pe d-l Paciurea îl frământă problema imaterialului (...). Acesta e coșmarul conștiinței de sine care tulbură sufletele artiștilor din epoca noastră: Rodin și alții au suferit aceleași dureri. Și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
meu tratează, pe rând, problemele enunțate, a patra parte constituie o exemplificare a funcției deținute de nucleele vizionare în poezia lirica și epica a lui Blake, accentuând rolul pe care triada de elemente conceptuale îl deține în contextul practic al vizionarismului blakean. Partea I Eul în viziune Oricare i-ar fi formă și conținutul, orice viziune implică existența unui subiect al experienței. De aceea această secțiune are în centru analiză mai multor aspecte care privesc eul care traversează experiență vizionara. Voi
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
se înscrie discuția" (1917, p. 8). Altfel spus, continuu să folosesc acest concept pentru flexibilitatea să hermeneutica. Criticii textualiști (fie ei structuraliști, fie din Noua Critică) ar susține, în acest punct, că numai realitatea textului merită investigată. Totuși, în cazul vizionarismului blakean, realitatea eului devine transparență și operanta atât la nivelul pre-creator (experiență vizionara care preceda elaborarea operei de artă), cât și la nivelul creator (odată experiență vizionara consumată, eul o traduce într-o opera de artă). O abordare pur textualista
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
paradigmatice ale acestora. (M5) Există tot atâtea tipuri de experiențe mistice câte interpretări incorporate ale acestora" (1982: 128). Cele cinci principii enunțate de Almond ne permit să înțelegem fenomenologia misticismului, permițându-ne să stabilim conexiuni mai clare între acesta și vizionarism. Examinând mai cu atenție cele cinci modele, descoperim chiar că ele se aplică integral viziunilor empirice. Devine, astfel, transparentă relația profundă dintre viziuni, atât în sensul lor general, cât și în cel atribuit acestora de Blake, si misticism. Doi cercetători
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
caracterul paradoxal și (5) caracterul inefabil (Almond, 1982, p. 134). Câteva dintre trăsăturile mistice enumerate, precum caracterul inefabil, calitatea pasivă, sentimentul de binecuvântare, bucurie, fericire, satisfacție, sentimentul că obiectul percepției este sacru sau divin și caracterul paradoxal se aplică și vizionarismului blakean. Contribuția lui N. D. O'Donoghue la tema dezbătută în aceste rânduri este importantă prin aceea că leagă misticismul de imaginația creatoare, ultima devenind un adevărat tipar gnoseologic: "acea formă de cunoaștere liberă și nelimitată, pe care am încercat
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
simultan interioară și exterioară, personală și universală, ceea ce înseamnă că ea nu poate fi exprimată altfel decât prin țesătura fină, îmbinând cuvânt și imagine, pe care o furnizează viziunea. A venit momentul ca, după ce am văzut care este relația dintre vizionarism și misticism, să radiografiez câteva dintre cele mai importante viziuni experimentate de Blake, pe care le voi ordona diacronic, în măsura în care informațiile mi-o permit. G.E. Bentley, Jr., notează că "Blake vorbea în chip familiar despre viziunile sale, de parcă acestea ar
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
din creația lui Ioan Petru Culianu: Râul Seleneiși Noi și iraționalul, texte aflate în arhiva familiei Culianu, texte care aparțin perioadei exilului italian (1972-1976). în aceste povestiri recunoaștem aceeași tentă confesivă, ca în multe din textele din Arta fugii, același vizionarism straniu , „evenimentele... se petrec înăuntru cu mult înainte...”( Pază bună) și, cum „nimic nu e întâmplător”, multe „coincidențe premonitorii..., dacă vrem să preluăm afirmația psihologului Robert e. Hopcke. Parcurgându-i scrierile (atât cât s-a publicat în românește), vom constata
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ceea ce ulterior avea să se numească Barocul iberic: fostul iconar cretan, Domenikos Theotokopoulos, supranumit El Greco 423. Deși greu de înțeles, surprinzătoarea migrare a acestui desăvârșit creator al artei iconografice spre zonele mai emancipate ale picturii acelei perioade, impresionează privitorul prin vizionarismul și originalitatea stilului artistic abordat, în creații precum Învierea, în care Hristos își ațintește privirea asupra spectatorului, integrându-l în reprezentare 424, prin stabilirea, ca și în cazul altor lucrări, a unor raporturi de substituire empatică cu acesta 425. Tot
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
retorică, Monica Spiridon eludează din start dimensiunea ideologică, responsabilă de etichetarea gazetarului ca retrograd, paseist, reacționar, utopist, xenofob, antisemit etc., pentru a se plasa în dimensiunea argumentativă a discursului în care, fără îndoială, conceptele și principiile dobândesc valențe noi. Astfel, vizionarismul său utopic devine, la nivelul textului, printr-o fertilă metamorfoză a Istoriei în istorisire, o ficțiune explicativă, euristică, după inspirata formulă a Monicăi Spiridon. Scrisul jurnalistic se naște, la Eminescu, dintr-un imbold etic și presupune, înainte de toate, o atitudine
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
bine toate analogiile româno-americane. Dacă în anii ^90 - scrie Andrei Simulț - prozatori precum Al. Ecovoiu, Dan Stanca, Daniel Bănulescu, Mircea Cărtărescu, Nicolae Strîmbeanu, Radu Aldulescu, Petre Cimpoeșu, Bogdan Suceavă scriau romane axate "pe o combinație între apocalipsa parodică, teoria conspirației, vizionarism, scenariul milenarist și o hermeneutică paranoică" (precum Pynchon, Vonnegut, John Barth sau Don DeLilo), acum genul, în ciuda unor prelungiri, pare oarecum epuizat, și fiindcă e dificil de scris. Mult mai facile sînt rețetele "fracturiste", însă toate aceste romane sînt ancorate
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
este o meditație despre film cu îndoiala care caracterizează unul dintre cele mai complicate personaje shakespeariene, Hamlet, într-o Danemarcă putredă pînă în măduvă, vizionarul al cărui spirit se lasă cu greu convertit în acțiune. Ori în filmul lui Caranfil vizionarismul și acțiunea fac corp comun într-o aventură puțin obișnuită și uitată azi, realizarea primului lungmetraj românesc. În aventură se lasă purtați mesianicul Leon Negrescu (Ovidiu Niculescu), mecena, farseur și actor închipuit din speța versatililor precum Alexandru Bogdan-Pitești și acest
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
face un film despre Războiul de Independență, o idee care la vremea ei, în 1911, este apanajul trăzniților sau a iluminaților (poate nu întîmplător chiar pionierii cinematografiei, frații Lumiere, erau sceptici cu privire la viitorul celei de-a șaptea arte). Alianța consfințește vizionarismul celor doi eroi care au văzut idei, doi donquijoți, o alcătuire burlescă și tragică a unei sublime diavoliade. Expresia primului este homerică, goliardică camuflînd un histrion, a celuilalt cu ceva din aerul adolescent-miop, fantezi-bonom al lui Ion Minulescu. Întîlnirea dintre
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
obscure ale inconștientului. Regimul său imaginar e mai degrabă diurn, deschis, cum am văzut, spre feeric și sărbătoresc, între repere ce nu eludează referința „realistă”, oricâte straturi ale fanteziei ar acoperi-o. Abia în Patmos ajunge de fapt în pragul vizionarismului oniric, ce substituie în mare măsură freneziei de „operator al limbajului” ambiguitatea specifică a unor stări de spirit aliind angoasa, stranietatea programaticului „depaysement”, cu reveria totalizantă. La întrebările puse de G. Călinescu cu privire la apartenența poetului la una sau alta dintre
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lor, în Bacovia ninge gri. (Teleucă descifrează, pe bună dreptate, o bucurie albă a ninsorii, la Bacovia, în Decembre, poate o excepție în lirica bacoviană). Dar la Teleucă griul se azurizează în albastru. Cele trei nuanțe cromatice sunt esențiale în vizionarismul lui Victor Teleucă. Albastrul său descinde din floarea albastră eminesciană și din albastrul de Voroneț, care este "albastrul cel mai albastru", de o transparență sacrală, transreală. Ei bine, albastrul este culoarea târziului-viitor, dincolo de realul concret postmodernist: "Și totuși cred în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
50; Virgil Mihaiu, Suflu poetic septentrional, ST, 1994, 12; Aurel Pantea, Un dionisiac la masa textualiștilor, APF, 1995, 1-2; Caius Dobrescu, Incredibil, dar adevărat, VTRA, 1995, 3; Ion Moldovan, A patra carte, F, 1996, 7-8; Dumitru Chioaru, De la alexandrinism la vizionarism, APF, 1996, 9; Munteanu, Jurnal, VI, 142-149, VII, 231-234; Iulian Boldea, Tensiunea detaliului, LCF, 1997, 22; Borbély, Xenograme, 151-153; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 215-218; Marin Mincu, Bulboana textuală a „ochiului orb”, CNT, 1999, 7; Marin Mincu, Pregnanța
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
definitivei alienări devine baza dramaturgică pentru materialul apocaliptic pe care Castorf, un regizor al boxului cu imagini dement-copleșitoare, îl pune să explodeze. Inteligența angoasată a lui Ivan Viripaev, autorul unui text-poem biblic contemporan - Oxigen, montat peste tot în lume -, și vizionarismul psihotic terifiant al Antoninei Velikanova, internată într-un spital de psihiatrie, s-au combinat pentru a crea un text segmentat, franjurat, care-ți dă frisoane. Genese No 2, în regia bulgarului Galin Stoev, o cronică oniric-realistă a sfârșitului și începutului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]