808 matches
-
va trebui să-i părăsească. Domnul, împreună cu îngerii și cu bătrânii Țării Lalelelor zburară în înaltul cerului până la norul cel alb. Când se uitară pe cer, văzură cum norul alb ia forma unei uriașe calești cu cai înhămați și cu vizitiu. Culorile curcubeului mărgineau caleașca Sfântă a Domnului, care începuse să se îndepărteze din locul unde era. Toți o priviră și se minunară de Caleașca Sfântă, mai ales că mulți dintre oamenii și animalele din Țara Lalelelor nu băgaseră în seamă
PRINŢESA LALELELOR PARTEA A III A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353787_a_355116]
-
SPOREA Ghiță, împreuna cu distinșii aleși locali, domnii consilieri locali; BĂLEANU Eugen, BÂCLEȘAN Cătălin, BENCZE Laszlo, GRECU Dan, GUBANDRU Nicolae, LUPU Matei, MARIȘESCU Ion, MĂRCULESCU Claudia, NOVICICI Mladen, POPA Draga, STANCIU Șerban, STOICOVICI Ion, TIUGAN Victor, ȚIȚIRIGĂ Dan, VASILAȘI Irinel, VIZITIU Viorel, ZABERCA Mariana, au decis să ridice un monument al celor dispăruți în accidente de muncă în cadrul mineritului din acest oraș. Așteptând dezvelirea acestui monument în 4 decembrie 2009 de Sfânta Varvara ocrotitoarea minerilor, îmi reveneau în minte chipurile unor
4 DECEMBRIE 2009 MONUMENTUL EROILOR MINERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358283_a_359612]
-
nu adie nici o briză stinge-se orice elan parc-aștept de ani întregi elixirul unor regi sau popas la câte-un han întrebați-mă că nu știu parcă nu-mi doresc nimic tron din care să abdic sau livrea de vizitiu aș pleca într-un surghiun să mă ardă, să mă mustre discordante și ilustre valurile de simun luntre trasă la edec visul meu un orizont să mi-l fi trecut în cont în registrul cel mai sec și mi-aș
AŞTEPTARE FĂRĂ MIZĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358481_a_359810]
-
de aceeași vârstă 10-12 ani care mergeam cu căruța platformă să ducem sifoanele la clienții abonați. Sifonăria era pe strada Ana Ipătescu paralelă cu celebra Stradă mare din Fălticeni, dar în imediata apropiere sinagogii evreiești, plasată în cunoscutul cartier Broscărie. Vizitiul acestui atelaj era un oarecare Ițic, care nu vorbea prea mult cu noi. Când platforma era încărcată domnul Bacalu îl striga, înhăma calul și plecam. Eu eram preferatul lui Ițic, astfel că mă lua să distribuim sifoanele în oraș. Am
BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358245_a_359574]
-
auzit prin curte și domnul Bacalu a venit la noi în pod. Era foarte agitat și ne-a spus să nu mai umblăm acolo. În orice caz bombănea ceva în limba vechilor evrei, pe care noi nu o înțelegeam, doar vizitiul Ițic ne-a spus că erau un fel de înjurături grele. Când unul dintre băieți care era din oraș, a sugerat să furăm o pendulă căci găsise un client, nu am mai găsit nici urmă de pendule. Cei care plecau
BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358245_a_359574]
-
Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 493 din 07 mai 2012 Toate Articolele Autorului ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) Afară ceața persista, se părea chiar că, în apropierea râului, densitatea ei crescuse. Trăsura mă aștepta cuminte la marginea trotuarului, vizitiul moțăia gârbovit pe capră, parcă imitându-l, calul cel negru își plecase și el capul adânc spre sol. Omul acceptase fără obiecții să mă aștepte, imediat ce opriserăm în dreptul Casei de cultură îmi spusesem că puteam renunța la serviciile lui, dar
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
-mi îngăduia să mă simt în largul meu, încât prezența cuiva îmi era necesară, de parcă m-aș fi aventurat în necunoscut. Să mergem, rostisem hotărât, imediat ce mă văzusem reinstalat pe pernele trăsurii. Așadar, pe Carpați 13, se întorsese spre mine vizitiul. Confirmasem doar cu jumătate de voce, nemaifiind sigur dacă îi spusesem sau nu omului unde voiam în cele din urmă să ajung. Copitele calului își reluaseră treapădul obosit pe asfalt. Chiar până în fața casei n-am să vă pot duce
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
dacă îi spusesem sau nu omului unde voiam în cele din urmă să ajung. Copitele calului își reluaseră treapădul obosit pe asfalt. Chiar până în fața casei n-am să vă pot duce, se răsucise și mai mult, cu întreg trupul, vizitiul spre mine, în timp ce traversam podul de fier, a cărui structură metalică răspundea ca un ecou țăcănitului pașilor bătrânului patruped, asta din pricina haitei de câini ce bântuie pe aici. Se reped la bietul cal, de nu o mai pot scoate la
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
apariția primii oameni. Mai întâi văzusem o femeie îndepărtându-se grăbită, purta pardesiu lung și o pălărioară neagră cu boruri înguste. Își grăbea pașii spre cele două automobile Warszawa, probabil taxiuri, ce staționau în vecinătate. Apoi privirea îmi căzuse asupra vizitiului ce moțăia pe capra unei trăsuri, învelit cu un pled până la brâu. Trăsura îmi aducea aminte de vremurile când mașini nu se aflau în oraș deloc. După ocupație, pe toate le ridicaseră sovieticii, indiferent cât de bine le dosiseră proprietarii
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
cauciuc. Nemaiavând mașină, uica Livi, medic de profesie, își inspecta circumscripția sanitară cu trăsura, luându-mă uneori și pe mine, un țânc de vreo zece ani, însoțitor. Dacă-mi îngăduia să șed pe capra trăsurii, lângă conducătorul ei, eram fericit. Vizitiul tresărise din moțăială simțindu-mi apropierea și își ridicase ușor, elegant, pălăria cu calotă ovală și borurile răsfrânte. Avea ochi roșii, poate de nesomn, și mult păr cărunt în dreptul tâmplelor. Favoriții stufoși îi coborau până sub pomeții obrajilor. Figura lui
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
șoptisem, apropiindu-mă de patrupedul împovărat de hamuri, Corvin, băiatule! Animalul și umflase ușor nările și un răsuflet prelung i se urcase, ca un oftat, din adâncul pieptului. Câți ani să aibă calul ăsta? îl întrebasem, stăruind în uimire, pe vizitiul ce-mi urmărea cu privirea lui injectată mișcările, căci începusem să mângâi ușor coama rărită a mândrului exemplar cabalin de altădată. Nu se știe, domnule, îmi spusese vizitiul, a trecut prin multe mâini până să ajungă la mine. Da' nici
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
Câți ani să aibă calul ăsta? îl întrebasem, stăruind în uimire, pe vizitiul ce-mi urmărea cu privirea lui injectată mișcările, căci începusem să mângâi ușor coama rărită a mândrului exemplar cabalin de altădată. Nu se știe, domnule, îmi spusese vizitiul, a trecut prin multe mâini până să ajungă la mine. Da' nici eu nu mai am de gând să-l țin, fiindcă abia aduce bani pentru cât mănâncă ... Dorește domnul să fie dus undeva? Mi se adresa vorbind la persoana
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
în pofida meseriei, să se poarte, că avea școală vieneză și-i plătea o sumă rotundă la despărțire. Mai zăbovisem câteva clipe, privind calul la a cărui vedere mi se buluciseră în minte atâtea imagini ale trecutului. Da, da, îi răspunsesem vizitiului, căutând să-mi reprim emoția, din cauza căreia un frison mă făcuse să dârdâi câteva clipe din tot trupul. E cam frig astăzi, adăugasem, încercând să-mi stăpânesc tremurul vocii. Dacă domnul dorește, îi pot oferi o pătură, se arătase atent
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
căutând să-mi reprim emoția, din cauza căreia un frison mă făcuse să dârdâi câteva clipe din tot trupul. E cam frig astăzi, adăugasem, încercând să-mi stăpânesc tremurul vocii. Dacă domnul dorește, îi pot oferi o pătură, se arătase atent vizitiul, în timp ce îmi puneam piciorul pe treapta din metal striat a trăsurii. Halo, halo!... se auzise atunci o voce, era a femeii în pardesiu care se întorcea, venea într-un suflet, agitându-și energic una din mâini, ajunsese lângă noi abia
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
lângă noi abia trăgându-și respirația. Naiba să le ia de taximetre ... , nu e niciun șofer acolo, rostise apăsându-și pieptul. Nu pot suporta ceața, explicase, sunt puțin astmatică ... Nu mă luați și pe mine până în centru? se adresase apoi vizitiului, care se ridicase de pe capră pentru a mă dota cu pătura promisă. Îmi pare rău, se scuzase el, mimând dezolarea, numai domnul poate hotărî dacă ... Femeia se întorsese spre mine, vă rog mult, mă implorase, nu merg decât până în centru
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
Trăsura se pusese în mișcare, legănându-se pe arcuri, în timp ce roțile îi uruiau ușor pe pavaj, apoi, părăsind piațeta gării și ajungând pe asfalt, prinsese să alunece lin, nemaiauzindu-se decât țăcănitul molatic al potcoavelor calului. Mă mirase faptul că vizitiul se abătuse destul de mult de la drumul cel mai scurt spre destinația pe care i-o indicasem. S-a interzis circulația vehiculelor pe strada principală, domnule, găsise de cuviință el să-mi explice, ca și cum mi-ar fi ghicit nedumerirea, aplecându-se
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
îl ruga pe Aongus să o insoteasca.Se simțea puțin rușinata că și-a lăsat musafirii să aștepte în grădina,dar de îndată ce o văzură venind,Harriet se ridică și merse la trăsura,complimentand-i rochia.Aongus hotărî să stea cu vizitiul,lasand-o pe Karon în compania doamnei și a servitorului. -Dragă,să nu te simți stânjenita în prezența mea.Eu țin la Pablo că la băiatul meu.Daca simți nevoia să mă întrebi sau să-mi spui ceva,te rog
KARON,CAP 9 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359968_a_361297]
-
Îi făcu semn unui servitor să pregătească ceva.Acesta încuvință și le făcu semn altora să vină după el.Bărbatul încalecă pe un cal și gonind dispăru pe drumul care ducea spre oraș. -Opriți aici,vă rog!Îi spuse față vizitiului,care trase puternic de haturi. -Ce s-a întâmplat,Karon?De ce coborî aici? -Vreau să-l văd,Aongus.Te rog,spune-i mătușii că o să vin mai tarziu,că mă aduce Pablo.Îi vei spune? -Of! Sigur că o să-i
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
cine a fost făptașul înainte să aflăm motivul.Daca ipoteza doctorului e corectă,atunci vom găsi bretara din lemn cu numele făptașului gravat pe ea. Când ajunseră lângă pădurea unde fusese găsit trupul,cei trei coborâră din trăsura și în timp ce vizitiul îi aștepta ei se uitau cu băgare de seamă în locul unde fusese călcata iarba.In zona în care fusese găsit cadavrul iarbă era călcata de cei care îl ridicaseră,erau urme de încălțăminte iar ploaia ce căzuse aseară ștersese din
KARON,CAP 11 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360151_a_361480]
-
s-a trezit.Ramase cu impresia că,a revăzut ,ca într-o amintire,scena când s-a trezit la cabană lui Will din pădure și i-a văzut chipul luminos,ce afișa un zâmbet copilăresc. Între timp,Jonathan,îi strigă vizitiului să aibă mai mare grijă data viitoare sau o să se lipsească de serviciile lui.In orice caz,niciun servitor,vizitiu sau alta persoana care lucra pentru familia Livingstone nu era plătită de el ci de tatăl lui,domnul Richard,însă
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
lui Will din pădure și i-a văzut chipul luminos,ce afișa un zâmbet copilăresc. Între timp,Jonathan,îi strigă vizitiului să aibă mai mare grijă data viitoare sau o să se lipsească de serviciile lui.In orice caz,niciun servitor,vizitiu sau alta persoana care lucra pentru familia Livingstone nu era plătită de el ci de tatăl lui,domnul Richard,însă pe moment părea o idee bună să dea impresia de puțină autoritate în fața fetei,care afișa o atitudine de indiferenta
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
fiecare câte o făclie aprinsă ce oferea o noata de mister. .Neasteptandu-l pe sărbătorit să-i ofere mâna ca să coboare,fata își făcu loc printre trăsuri și văzând o figură familiară în lumina făcliilor,se opropie incet.Era un vizitiu care se odihnea,iar Karon îl recunoscu cu adevarat după ce veni și ea în lumina.Era Aongus,fiul Radellei.Chiar dacă dorea să lase impresia de maturitate,inima fetei era tot de copil,așa că,se furișa încet pe langă trăsura,și
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
după ce veni și ea în lumina.Era Aongus,fiul Radellei.Chiar dacă dorea să lase impresia de maturitate,inima fetei era tot de copil,așa că,se furișa încet pe langă trăsura,și îl trezi strigând pe o voce groasă:- -Ce faci,vizitiu,dormi?! -Cine..ce...mă iertați,nu dormeam,spuse băiatul dezmeticindu-se și sărind în picioare. -Sunt eu,prostuțule,Karon,..rase față de el. -A!,tu erai!M-ai speriat,am crezut că era domnul Munpfry și nepoata lui.Privind la lumină
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
te anunț să vii de îndată,atunci când te voi vedea. -Nu-ți face griji,am avut grijă ca mătușa să nu mai îmi poată zice nimic,de acum încolo,nu mai joc după regulile ei.Dar cum se face că ești vizitiu? -Am fost astăzi să-i livrez doamnei Munpfry la moșie câțiva saci cu ovăz pentru căi și am descoperit că are o nepoata superbă care avea nevoie să fie adusă la bal,așa că... -Te-ai oferit,nu? -Oricum,pe cât e de
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
mâna ,îi spuse să nu își facă speranțe prea mari că se vor căsătorii peste noapte ci mai bine să lase timpul să rezolve unele lucruri.Apoi se rezema de fereastră trăsurii și vazandu-l pe băiat că vorbește cu vizitiul,desena cu degetul pe geam un w.Privind drumul și priveliștea,visa cu ochi deschiși la cel care îi câștigase de fapt inima,acel om care o făcea să simtă fiori reci și fierbinți în același timp,deși nu îl
KARON CAP 3 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359778_a_361107]