481 matches
-
Vistere, vino-ncoace,... înainte! Ia flori de nuntă și le dă Iubitei tale... Cum, nu vrei? Dar trebuie, Dar Domnu-o zice... Aide... dă-i floarea, Făgăduința unui viitor frumos... FEM[EIA] O! Iscoditor cu mintea ta de rele... LĂPUȘ[NEANU] Vlădică... O femeie își pierde onoarea Prin o vânzare sau prin amăgiri: Ce zice legea Moldovei într-un caz c-acesta? EPISC[OPUL] M[ăria] Ta acuzatul - moartea... Dar daca vrea să ia pe rușinată Atunci se iartă... {EminescuOpVIII 213} LĂPUȘ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
menit de lege, Te-amăgii de măritată și te iau, se înțelege... FEM[EIA] O, tu ucigaș! Mă crede c-o făcui doar din iubire, [LĂPUȘNEANU] Cine-ar sta să te mai crează... Tu n-ai inimă și fire. Tu, vlădică, mergi la nuntă și-i cunună... S-așteptăm. Nunta lor ce[e]a frumoasă prea o voi ca s-o serbăm, E o nuntă cum se-ntîmplă numa-n vremuri mari... Așa e? [BRAN] Lăpușneanu-i Lăpușneanu și amara lui bătaie De
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dușman lui Gruie... un prieten face treabă Și mă scapă chiar de dânsul, deși nu mă prea întreabă, Dar, dorindu-mi bine mie și făcând ce se cuvine, Se-ncurcă într-a legii ițe... ceea ce [deloc] nu-i bine... Ei, vlădică de Suceava, vezi la carte ce mai zice Să se facă-o judecată ca acea ce-avem aice... Cînd un om den starea-ntîia siluiește pe-o femeie... " [EPISCOPUL] Moartea, Doamne, spune legea, daca n-ar vrea ea să-l ieie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lăsa averea toată... Judecata[-i] prea-ncurcată și pe cât cred că e bine Îi și dau o încheiere... Mai mult nu mi se cuvine? [BOGDANA] Dar nu voi să-l iau... stăpîne! {EminescuOpVIII 228} [LĂPUȘNEANU] Cine oare te întreabă? Mergi, vlădică, de-i cunună și fă slujba mai în grabă, Nu mai voi să port în minte astă pricină urâtă... VIST[IERUL Daca n-avem altă cale, să ne cununăm, iubită! EA Ucigașe!... [VISTIERUL] Ce vrei? Vodă îți dă tot, moșii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dar așa găsi de bine... [(apart)] Mulțumescu-ți, Doamne sfinte, cu atâta că scăpai. LĂP[UȘNEANU] Iscălește, vistiere, cartea ceea... [VISTIERUL] (apart) Haide-hai, Mi-ai durat-o, Lăpușnene, lasă că ți-o țiu eu minte. [LĂPUȘNEANU] Și acum la cununie, mergi vlădică înainte... [BRAN] Ce mai judecată, vere! Chiar turcească fuse asta... Ai ucis pe-un om în codru... mergi acasă, ia-i nevasta... Ce ți-e, măre, c-o domnie fără rost, ce nu-i de soi, O s-ajungem ca să râză
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bisericii (1645), Pravila lui Vasile Lupu sau Carte românească de învățătură (1646), Pravila lui Matei Basarab sau îndreptarea legii (1652), Cărțile ceale mincinoase, pre care nu se cade a le ținea și a le ceti direptu credincioșii hristiani (1667-1669), Așezământurile Vlădicăi Sava pentru folosul preoților, a beserecilor și a creștinilor (1675), Mărgăritare, adecă cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Ioan a lui Zlatoust (Pentru mincinoșii prooroci și cei fără Dumnezeu eretici) (1691) etc. Trecând în revistă diferitele forme în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Slăvulescu, „profesor vocal” la Episcopia Buzăului, notează că, fiindcă s-a „bolnăvit rău de tuse”, și-a „ușurat” suferințele cu afion. Și azi, pentru calmarea tusei, se folosesc medicamente pe bază de codeină - un alcaloid extras din opium. Până la urmă, „vlădica” l-a trimis pe Slăvulescu la București, să se caute la „dohtori de boala tusii”. Când le-am spus dohtorilor că am luat afeon o jumătate de an, cunoscând că mă ușurează de tuse, s-au spăimântat unii, alții sta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
toată țara; d. C. A. Rosetti o vede aceasta. Toți proprietarii mari din România ar fi în contra unei reforme care ar tinde a nimici chiar raporturile de absolută bună credință câte exista pîn' acum; o țară întreagă de plugari, de la vlădică pîn' la opincă, ar fi în picioare în contra unor reforme nemistuite și, cu toate acestea, cine s-ar grăbi s-o realizeze în ciuda și în paguba țării? D. C. A. Rosetti, care nu numai că nu are o palmă de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când țara e independentă și fostul voievod rege, se cere ca o târzie compensație a recunoașterii acestor titluri Dunărea 278 {EminescuOpXIII 279} romană; cine nu observă că, în acelaș timp în care politicianii se îmbogățesc, toate clasele acestui popor, de la Vlădică pân-la opincă, dau îndărăt, acela nu poate decât să aplaude la toate laudele pe cari partidul roșu, cu cunoscutul său esces de modestie, și le aduce singur prin acel manifest. Oricât am face din acest act obiectul cercetărilor noastre amănunțite
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
folclorului. În ciuda faptului că a „cores” textele folclorice , culegerile lui M. sunt însemnate atât pentru rolul lor documentar, cât și pentru valoarea unor piese care nu au mai fost atestate ulterior, cum sunt baladele Vizercan și porumbul, Ștefan Vodă și Vlădica Ion, Ileana din Ardeal, texte din ciclul Novăceștilor, colindele Soarele și porumbii, Mireasa, Dorul murgului. SCRIERI: Învățătorii și poporul, Sibiu, 1858; ed. îngr. și pref. Eugen Blajan, București, 2001; Istoria română națională pentru tinerimea română, Sibiu, 1861; Petru Rareș, principele
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
la lupta pentru apărarea păcii...“ Vorbind de implicarea activă a Bisericii ortodoxe române, ministrul Stanciu Stoian spunea că aceasta își făcuse pe deplin datoria: „Prin pastorala semnată încă din februarie de către membrii Sf. Sinod, prin pastoralele date apoi de toți vlădicii Bisericii Ortodoxe Române, atât de Paști, cât și în alte împrejurări, prin semnăturile puse de aproape unanimitatea preoților ortodocși pe Apelul de la Stokholm, prin intrarea în comitetele de Luptă pentru pace, prin participarea la Congresul Comitetelor de Luptă pentru pace
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Centrală din Iași Psaltirea în versuri și Viața și petrecerea svinților, ambele cărți rare, purtând însemnările autografe ale poetului. Munca lui Dosoftei, atât cât o avem, reprezintă în istoria culturii noastre vechi un mare pas înainte. El, cel dintâi dintre vlădicii Principatelor, a deschis drumul limbii românești către altarul bisericii. Străduințele lui vor fi continuate mai târziu, în Țara Românească, de mitropolitul Antim Ivireanul. Prin traducerea Psaltirii în versuri, Dosoftei a așezat temeliile versificației în literatura noastră cultă, iar prin Viețile
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
I. Ianov, I. V. Adrian, C. D. Aricescu, N. Istrati, Sofia Cocea, Iorgu Caragiali, Gr. Serrurie. Alte nume sunt mai puțin cunoscute: E. Cobălcescu, D. Idieriu, D. S. Miclescu, Ioan Pavlov, G. Nichitache, Teodor Porfiriu. O baladă populară (Ștefan Vodă și Vlădica Ion) publică viitorul folclorist At. M. Marienescu. În același timp S.D. a menținut atenția asupra mișcării literare prin câteva rubrici („Științi și arte”, „Literatură”, „Bibliografie”) și prin câteva articole și recenzii, între colaboratori aflându-se C. A. Rosetti și Alecu
STEAUA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289894_a_291223]
-
cu fie-său Petru vodă au fugit peste Dunăre”; „Atuncea Șerban vodă [...] de-abia au scăpat cu o seamă de oameni pân la Suciavă, că acolo era și doamnă-sa și acolo au născut și o cocoană, botezând-o părintele vlădică Crimca, numind-o Elena”; „Iar doamna Elena a lui Matei vodă [Basarab] venit-au în scaun în București, marți, dechemvrie 18 dni”; „că acolo era doamna lui Vasilie vodă [Lupu] închisă cu fie-său Ștefăniță și cu toată avuțiia lor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și o mustra în tot chipul, iar ia nimica nu răspundea...”), se bucură de ascensiunea fiului Șerban, pleacă în pelerinaj la Locurile Sfinte, își dă duhul și este condusă pe ultimul drum de un cortegiu funerar în cap cu „părintele vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți călugări și popi și toată boerimea și cu toate gloatele curții” spre a fi înmormântată la Mărgineni „în gropniță, ce iaste în tinda bisericii den-a-dreapta, alăturea cu gropnița a soțului ei, fericitul răposatul Constandin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Dumnezeu: „Dar Șărban-vodă, văzând atâta pace, și biruind și pă vrăjmașul său ungurul, i s-au înălțat mintea și s-au semețit, s-au mândrit și nu mai căuta trebile domniei sau ale țări. Ci (cum spune un istoric vlădică, anume Mathei de la Mira, ce în vremile acelea au fost aicea în țară), numai mâncările, băuturile, primblările, și alte necurății acelea le căuta bine”24. Aceeași „moleșeală” periculoasă l-a împiedicat să fructifice și rezultatele campaniei din Ardeal din 1611
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fost la Lunca Mare, iau ajuns tătari gonaci fără véste. Atuncea Șărban-vodă de-abia au scăpat cu o seamă de oameni pân’ la Suceavă, că acolo era și doamnă-sa și acolo au născut și o cocoană, botezând-o părintele Vlădică Crimca, numind-o Elena”25. „Și de acolo [din Moldova - nota mea, D.H.M.] - notează Letopisețul Cantacuzinesc - s-au rădicat cu totul de au trecut în țara Leșască. Și de acolo s-au dus în țara Nemțească, la Beciul, priimindu-l împăratul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și cu Cantacuzinii 75 -, îl obliga, cinic, chiar pe acuzat - un uneltitor pe care pusese mâna cu greutate - să citească dispozițiile legii în cazul atentatelor împotriva siguranței statului: „însă de la al treilea divan, s-au cunoscut sfârșitul lor, că aduse vlădica pravila și au deschis la un loc și la un cap unde zicea: Boierul care va umbla împotriva domnului și a țării să-l spânzure și să-i facă spânzurătorile mult nalte cu un cot decât al altor oameni proști
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
necurății”: „Dar Radu Șărban, văzând atâta pace, și biruind și pă vrăjmașul său ungurul, i s-au înălțat mintea și s-au semețit, s-au mândrit și nu mai căuta trebile domniei sau ale țării. Ci [cum spune un istoric vlădică, anume Matei al Mirelor, ce în vremile acelea au fost aicea în țară], numai mâncările, băuturile, plimbările, și alte necurății, acelea le căuta bine”141): „Și de acolo [din Moldova - n.m.] s-au rădicat cu totul de au trecut prin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de blestem, în care imprecația, lăsată ca o moștenire grea („[...] pre unii ca aceia [este vorba de cei care-i vor „milui” pe vinovați] să-i bată Dumnezeu și în trup și în suflet, procleți să fie și anathema de Vlădica ~Hs și de toți 312 oltți eže sut vă Nikii și și să aibă moșneni blăstămul săborului arhiereilor, egumenilor și a toț preoții țărâi...”), pune în text „figuri” și „mobile” obișnuite în astfel de execrații. Vinovaților le este rezervată „partea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
născuse în 1611, în pribegie (Letopisețul Cantacuzinesc: „Atuncea Șărban vodă [Radu Șerban] de-abia au scăpat cu o seamă de oameni păn’ la Suciava, că acolo era și doamnă-sa și acolo au născut și o cocoană botezând-o părintele Vlădica Crimca, numind-o Elina”535), iar testamentul din care am citat este din anul 1681. Elina avea deci 70 de ani. Va mai trăi șase ani și se va stinge în casa ei de pe Podul Cilibiului, la 2 martie 1687
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de prin rang („Atunce Șărban vodă cu toți frații lui și cu toate surorile lui și cu tot neamul lor, luându-și fieșticarele ertăciune de la maica lor, rădicatu-i-au sfintele moaște și o au petrecut păn în marginea orașului împreună cu părintele Vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți călugări și popi și toată boierimea și cu toate gloatele curții, cu cântări dumnezeești și cu mare cinste” - Letopisețul Cantacuzinesc) și cea de-a doua, de la București la Mărgineni, când ideea de „mulțime îndurerată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mateiu Voileanu, Cuvântări ocasionale, Sibiu, 1902. 611. Ioan Zoba din Vinț, op. cit., p. 137. 612. Vezi Gabriel Ștrempel, în Antim Ivireanul, Opere, Editura Minerva, București, 1972, p. XLIX. 613. Titlul întreg al compunerii este: Cartea lui Neagoe Voievod cătră chir Vlădica Macarie și cătră alți egumeni și ieromonahi și preoți și cătră tot clirosul, când au îngropat a doua oară, în mănăstire la Argeș, oasele mume-sei, Doamnei Neagăi, și ale coconilor lui, Petru voievod, și Ioan voievod, și a Doamnei Anghelinii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
românilor transnistreni la „Drum drept”, „Ramuri”, „Societatea de mâine”, „Viața Basarabiei”, „Slova”, „Însemnări ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Cele trei Crișuri”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Balkan Studies”, „Revue historique”, „Magazin istoric” ș.a. A semnat și M. Florin, T. Vlădică. Lucrarea Din literatura populară a românilor de peste Nistru (1939) conține un studiu introductiv și o culegere de cântece bătrânești, doine, strigături, colinde, descântece, poezii privind obiceiurile familiale, adunate de la țăranii refugiați în România din localitățile de la est de Nistru. O
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
orb sau Aloiul înflorit, Ceasul de seară), Fr. W. Ziegler (tragedia Ermiona sau Mireasa lumii celeilalte), Heinrich von Collin (Regulu), Eugène Scribe, ca și din clasici (Racine, Britanicu). O comedie din 1839, intitulată Voiaj din Podu Mogoșoaii pân-în Țigănia Vlădicăi, călătorie pe uscat și pe mare îi este atribuită. Adevăratul poet de tranziție între neoclasicismul de secol XVIII și romantismul pașoptist este Iancu, din cea de-a treia generație a Văcăreștilor. Nu are talentul lui Alecu, tatăl, e aproape searbăd
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]